Page 95 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 95
7 m VINERI, 28 BIsCEMBRIE 1979’ Pur. 3
rwwn’îasft.'-*- -----• •
C O RTF K UN T Ă RI ET I CE C O N F R U N T Ă R I E T I C E
canţă : 1
Episo- I Lumina din cartier s-a ne spunea» maistrul princi ţat avaria. Am mobilizat se odihnesc. Vă convine — Sînt unii însă care
) Munca este activitatea ţ stins şi întunericul a năvă pal Vasiie Pastrama-, două oamenii şi ne-am dus la situaţia- aceasta ? caută mereu locuri dc
i conştienta a omului’ pu>- i
ia ger- lit brusc pe străzi, în locu sînt caracteristicile cele faţa locului. Trei zile şi — Este vorba aici şi dc muncă uşoare.
i să in slujba existenţei ’ trei nopţi am- muncit încon
— Nu-i judec pc astfel
) sale ca şi a dezvoltării V inţe. Telefonul dispeceru mai de seamă- ale oameni tinuu, pînă ce staţia a lost satisfacţia ce ţi-o dă faptul dc oameni, dar le-aş spune
lui de la întreprinderea de
ij patriei socialiste. Ea b lor ce alcătuiesc secţia de că avaria- a fost înlăturată
smisiu- reţele electrice Hunedoara— intervenţii; Prima' ar li pusă din nou sub tensiune. repede, şi viaţa, activitătea că nu fac bine. Ce în
ucăto- i este, în acelaşi timp, sin- i Deva zbîrnîic aproape ne- înaltul grad de pregătire — Nu s-a întîmplat ca, seamnă munca uşoară ?
' gura cale de afirmare a- i în trerupt. la> o asemenea chemare, şi-au reluat cursul normal. Acolo unde intri la sânte
) omului, a personalităţii i profesională, a doua — cineva să’ vă răspundă Nu vă puteţi închipui ce şi ieşi la 3 ? Mie unul nu
1
l sale, domeniul prin' care ) — Alo, nu avem lumină. conştiinciozitatea în mun „nu“ ? clipă trăieşti atunci cînd mi-ar place asa: D*c ce ?
/ fiecare se realizează, se \ Dispecerul, asig-urîhdit-i pe că:
iri de cetăţeni că totul se va re — Prima se realizează — De foarte multă vre simţi că ai contribuit şi tu Fiindcă tocmai aco.o unde
I) \ împlineşte multilateral, i zolva în cel mai scurt timp, print’r-o selecţie riguroasă me... Dealtfel, avem oa la asta 1 e greu, unde te simţi im
\ în societatea pe care po- ’
,Lupta a oamenilor, prin continua meni unul şi unul. loan Al doilea interlocutor,
! porul nostru o edifică \ pune mîna pe un alt tele portant. e satisfacţia mai
Pre- 1 sub conducerea- înţelcap- l fon, formează un număr lor pregătire: A doua’? Joica, loan Bold or I, Petru loan Joica, e un om trecut mare. Eu aşa am fost în
icţie a şi anunţă: — Prin muncă'- dfe educa- Stoia, Viorel Gabor, Mircea de prima tinereţe, are- 13 văţat să judec de mic. că
R.F.G. \ tă a partidului, munca ,
i primeşte valori inesti- ) — Avem o avarie în am» rămas la- 9 ani orfan-
/ mabile. Activitatea de |j zona . .. de tată şi am fost 7 fraţi.
) producere a bunurilor t Apoi, o maşină iese pe Şi apoi sînt comunist, iar
l materiale este consacra- > poarta I.R.E.H. şi se în ionea-adeiwata valoare a emoţii un comunist nu’» fuge de
1 tă,- în- primul rind, asi- \ dreaptă^ în viteză spre car muncă,. nu caută locuri
1 gurării unor surse de e- l tierul aflat în pană de cu călduţe, ci munceşte acolo
ţ xistenţă tot mai îmbcl- rent... Şi nu trece multă
l) Ra- i şugate, tot mai demne V ţie, prin stabilirea precisă Iacob, Miliai Bălan şi alţii ani de muncă la intervenţii unde e nevoie. Găci mun
i; 7,00 vreme pînă ce în zona a atribuţiilor fiecăruia, prin fac cinste nu numai secţiei, şi e socotit un om foarte ca, făcută conştiincios, cu
;evista | pentru* familiile noastre, (ţ afectată lumina se reaprin răspundere, înnobilează-, dă
melo- I dar în egală măsură- — y de. neadmiterea nici unui ra ci şi întreprinderii. priceput în meserie.
ştiri ; bat de la disciplină: Vedeţi, Am ţinut să stăm de — Cu calificarea mea, aş valoarea omulu"’.
tători- \ cum subliniază docu*- i Am redat un crîmpci la noi în secţie nu există vorbă cu cîţiva dintre cei fi putut să-mi găses-c un loc —- Cu puţin timp în ur
ştiri ; dintr-un domeniu de acti
‘ 10,30 \ mentelo Congresului al ? vitate mai puţin cunoscut expresia „nu se poate". enumeraţi mai sus pentru de muncă în altă parte, mă a avut loc istoricul
3 Bu- y XII-!ea al partidului — J Cînd se întîmplă o avarie, a le cunoaşte mai bine gîn- dar nici nu m-am gî-ndit la Congres al partidului nos
/Vvan- de marele public. Repeta iar cei din tura de serviciu . durile, crezurile pe tema aşa ceva. tru. Ce a însemnat acest
1
12,00 ( ea este modalitatea con- 1 rea lui la intervale mai eveniment’ pentru comunistul
Con i cr mari sau mai mici pune dc nu-i pot face- faţă, se face muncii. Primul interlocutor — De cc nu ?
ţi Ro cretă prin care fiecare V mobilizarea celor aflaţi în ne-a fost Petru Stoia, un — E drept, la noi e loan Joica ?
cen ta- ) <li fiecare dată în. alertă Sec timpul liber. în perioadele bărbat de 29 dc ani, bine greu. Muncim adesea pe — Angajamentul ferm de
dintre noi punem urnă- ^
De Ia 1 ţia de intervenţii a I.R.E.H. cu condiţii atmosferice di legat, cu vorbă scurtă şi
-club; rult ia progresul rapid ^ Hunedoara — Deva. Acest ploaie, pe vînt, pe arşiţă a-mi face datoria, şi în
0 Co- ) şi multidimensional al ficile — ploi’ torenţiale, fermă sau pe ger. Dar tocmai continuare, cu cca mai
16,40 serviciu, format din oameni descărcări electrice — toată — Am ştiut de cînd am asta e frumuseţea- muncii,
n de- României: socialiste. Iată i de înaltă calificare, condus lumea se află în stare de mare răspundere. E o
ştiri; de cadre cu multă compe venit în secţie cc mi se atractivi tatea ci. Te simţi îndatorire care — sînt si
17,50 \ un adevăr care defineş- J alarmă şi- răspund operativ cere, adică o muncă de ca în prima linie, te ştii un gur —e prezentă în mili
blnte ; \ te toate conştiinţele res- / tenţă se află 24 de ore din la orice apel. Şi oamenii litate şi conştiinciozitate. om pe umerii căruia apasă
1
0 In- nu se întorc acasă pînă oanele de conştiinţe crea
popu- ) ponsabilc ale patriei > 24 la dispoziţia bunului Şi am acceptat fără rezerve, o mare răspundere. Ener toare ale poporului nostru
vietii | noastre dc azi, aflâtă în- V sociale şi de activitatea lui — Vă aduceţi aminte de angrenat puternic în înflo
mun- mers al vieţii cconomieo- ce avaria nu e înlăturată. căci- munca îmi place, iar gia electrică este astăzi o
20,45 \ tr.-un. proces amplu de \- un caz'?' disciplina trebuie respec forţă productivă, un- ele rirea multilaterală a patriei,
O zi depinde desfăşurarea- în tată. ment esenţial al civilizaţiei,
¡uterii ţ înflorire pe calea socia- ^ . condiţiile cele mai bune a — La întreprinderea chi — Specificul secţiei e fără ea nu se poate conce e o misiune scumpă, cu ea
Non prodbcţiei, a vieţii localită mică din Oiăştie, a intrat unul aparte şi vă solicită» în gînd muncim şi trăim.
y lismului şi comunismu- y pe munca, viaţa. Di: aceea-
ţilor. apa în staţia de transfor de multe ori efortul, mai fiecare minut, fiecare se
lui
Ac- \ ‘ \ — După părerea mea — mare. Noaptea ni s-a anun- ales în timp ce alţi oameni cundă c importantă. • TRAIAN BONDOR
„Inii
mu-
orum
?.U.S.
îzrol-
a'lo- ¡impui măsurat in
mu-
ndră-
jii u-
e co mii ne apartamente
in tr-o
denia
-20,00
r atră“ Cînd Ilic Păsărolu a venit neavoastră mai multe lucruri:
în Hunedoara, în- 1961, abia că sînteţi socotit: unul din
împlinise 16 anii Părăsise cei mai buni mozaicari; că
cu strîngcrc de inimă comu de 10 ani, de cînd sînteţi şef
na Roşiile, unde a văzut’ de' brigadă, nu aţi fost nici
lumina zilei şi, strîngîndu-şi o lună sub plan, iar de: cîţi—
întru-un ungher al sufletului va ani brigada poartă ecu-
imaginea domoalelor dealuri sonul de „brigadă de.frunte" ;
mare
(Pa- vîlctne, a descins în-tr-o di de peste un deceniu dumnea
icorn mineaţă de toamnă direct în voastră, personal, aţi fost
rta) ; clocotul „cetăţii de foc" dc declarat; an de an, fruntaş
dar pe malurile Cernei. în producţie:.. — Acum cred că e bine : Gram cu gram... Caricaturi de VICTOR MIHAlLESCU
ira) ;
rta) ; Bagaje aveai prea puţine, — Meritul nu este doar» al
- se dar, în schimb, aveagjmultc meu. Este şi al oamenilor Cine se aseamănă
rul) ; gînduri, mai multe planuri din brigadă, care sînt la* fel
din şi, mai ales o- singură, mare de Harnici, de serioşi. Adrian
efan- dorinţă — să înveţe o mese Graure, Ion Alecu, Nichita
Cio- rie, să-şi facă un rost, adică Gaviilă, loan lancu, Costa- Epigrame
>ubli- se adună
, cîi- să devină şi el un om între che Cristea, sînt tot aşa de
-
5 Să oameni. buni ca mine. Nici mezinul: LENEŞUL
toare ...Au trecut anii. Astăzi, formaţiei, Vaier Bejan, nu La cinematograful „Re femeii, n-ai altceva de fă dag, fiindcă el pusese la
:an : băieţandrul sosit cu 18 ani ne face de ruşine. Muncim publica" din Petroşani, fil cut decît să cumperi un litru cale afacerea. Aşa că i-a
îcilo- în urmă- la Hunedoara — cu împreună, cu unii de mulţi | Lucrează cu încetinitorul, V mul nu începuse - încă — de ţuică şi să ne aştepţi dat lui M. P. zece mii de Iei
un singur cufăr; în» care, ani, şi nu dăm cinstea pe ) Viţind urgenţele problemei
ume- ora arăta doar cinci fără acasă, cu paharele pline, ca şi asigurarea că-i va mai dă,
rul) ; alături dc cîteva schimburi, ocară:..- E-n dezacord cu viitomly V: cîteva minute — dar pe cei să sărbătorim reuşita. cînd o fi la nevoie. M. P.
avea certificatul de absolvire
Lanti- — Totuşi; oamenii sînt dc ţ: Căci a pierdut cadenţa trei oameni — doi bărbaţi şi Femeia s-a îndepărtat pen
ANI- a patru clase primare — toate felurile. Şi mai buni. o femeie — nu-i interesa s-a arătat’ mulţumit şi a ple-
unci- este un destoinic şi apreciat şi mai răi. Cum îi formaţi ? y vremii! asta, căci nu pentru a intra tru a-şi îndeplini „misiunea". cat. Rămaşi singuri, cei doi
Omul şef de brigada* Ilie-’ Păsărelu — Prin exemplul personal. Cei doi au mai stat puţin concubini au stat îndelung
1
rie) ; este meseriaşul ale cărui Eu, din ’61, de cînd am ve i la film îşi dăduseră întîlnire în faţa cinematografului, apoi
- şe- PROFITORUL v. aici: de vorbă şi au decis de
mîini şi-au pus amprenta nit aici, am lucrat în acelaşi au pornit şi ei. Călcau rar,
şie) ; muncii în peste 10 000 de. V — Facem treaba ? întrebă ca doi oameni ieşiţi la plim comun acord că n-ar fi rău
agică apartamente, în şcolile, gră loc dc muncă : I.C.S.H., Şan y, Împarte viaţci în felii unul dintre, cei doi bărbaţi. să-şi însorească trupurile pc
nvin- diniţele şi lăcaşurile de cul tierul IV, -lotul I. în ÎS ani i; Şi e în plină aşteptare, ' — Facem, răspunse celă bare. Gînd au ajuns în maul Mării Negre, asta şi
GIU- tură înălţate în municipiu. de muncă; nici o „nemoti i» 7iot ciugulind la temelii, ^ lalt. dreptul unei porţi- s-au oprit. pentru a li se pierde urma».
57 — Timp în care omul, comunis vată?, doar şase zile conce — Dări drumul şi umblă: în acest timp», miliţia ai
Cine erau cci trei şi ce
ultu- tul: (din 1966 este membru diu de boală; Nici atunci | Să-şi ia felia cea mai înţelegere puseseră la cale:? repede. Eu stau: de. pază; început cercetările pentru.» a
i Ca- de partid) şi-a completat n-am vrut să stau acasă, da»r îi mare. Unul. era Mihai Buskarits, Vezi să nu laşi: urme. descoperi» autorii furtului.
I-II studiile, şi-a întemeiat un m-a „pus jos“ o afurisită dc Mihai Puskarits’ a dispărut,
an sul cămin, timp în care — ne gripă... y INDOLENTUL celălalt: Andrei» Găzdag, iar iar colegul lui a rămas' să Primul care a căzut în plasă
CA- spunea inginerul Gheorghe — Şi acum o ultimă între femeiai — Luminiţa Gogan. tragă cu ochii' în dreapta’ a fost Mihai Puskarits. Păs:
ră a Matei, şeful şantierului IV bare : Nu vă dă ghes inima 1 Deşi lucrează pe sisteme y Toţi: trei’ tăiau» frunză la* şi în stînga, să vadă dacă în faţa. probelor el a recu
iră) ; al I.C.S.H. — a format zeci spre locurile de baştină? I» Şi n-are — aspect de cîini db- o bună bucată de se iveşte vreun pericol. Ştiau noscut, numai că nu ştia
glin- de meseriaşi, astăzi» oameni — Sincer să fiu, nevasta s vreme, prin Petroşani, căci că omul' pe care-1 jefuiau nu pc unde umblă cci doi com
ilA ; m-a cam „încercat“ într-o V ageamiu, y nu erau. încadraţi în muncă plici. Cercetările au fost
de bază ai întreprinderii. vreme să ne întoarcem era acasă. Măi ştiau că are
şui); ...L-am găsit în microra- \ închide ochii prea. devreme L nicăieri. Puteau, fi adese bani în casă tot timpul. Deci extinse şi astfel cei doi
na) ; acasă; Sîntem din acelaşi sat y Şt îi deschide prea tîrziu. ?; „excursionişti“ s-au trezit
ionul.5, noul. cartier al Hu Dar, am luat-o pe îndelete ori văzuţi pe stradă, prin.;
irilor nedoarei, unde rostuia ceva U 1 baruri, restaurante. Acest» s-au dus: la sigur. Dar tim arestaţi tocmai cînd se sim
•ui) ; şi i-am explicat cît de greu 1 PROTEJATUL i pul trecea şi M! P.’ nu mai ţeau mai bine şi se bucurau»
la una din scările blocului 5. mi-e să plec de aici, cît de feL de viaţă nu le putea asi apărea: Tocmai începuse
irba- V din plin. de soarele şi apa
— Cum este cu aparta mult m-am obişnuit şi cît ! gura desigur, o sursă de A. G. să intre la* idei, cînd
mentele. de pe cele două de drag mi-i acest oraş... y Nu e un-caz de-agerime y existenţă; Mii. de oameni celălalt îşi făcu apariţia. mării. Trio-ul s-a întîlnit din»
scări? (Aflasem, între timp, într-adevăr, e greu să pă ţ Şi C absent între cei. din Valea» Jiului coboară zil — A mers ? nou,, de: data aceasta nu îiv
că brigada» lui Păsărelu a fă răseşti un loc oare s-a înăl y( vrednici, V nic în» mină pentrm a scoa faţa cinematografului „Re
cut un tur de forţă, depă- ţat, s-a. împlinit odată cu i Dar prinde-nlruna V te la lumină aurul negru al — Mers. publica" ci a instanţei care
şindu-şiî în decembrie terme tine, un loc în care la fie A. G. a luat banii; i-a* le-a administrat fiecăruia
ntru nele de execuţie cu sută la care pas întîlneşti însemnele ? înălţime, \ patriei şi a-1 pulsa pe arte vîrît prin buzunar, apoi cei pedeapsa cuvenită ca să
Vre- sută| predî-nd’ apartamentele muncii tale. Deoarece, fără * Avînd curenţii săi y rele economiei naţionale, alte doi s-au dus la locuinţa aibă timp să mediteze asupra
re- mii muncesc în alte domenii
ător. dc pe două scări în loc de să-ţi dai seama, de acel loc, V prielnici, y Luminiţei’ Gogan să-şi săr a ceea ce au săvîrşif şi să
la una). de oamenii în mijlocul că de activitate. Celor trei însă bătorească reuşita. Cu a- înveţe că la noi singurul
iera — Cum să fie ? Ştiam eă. rora trăieşti şi munceşti te S i munca nu le plăcea. Totuşi, cesr prilej au numărat banii izvor al bunăstării, al unui
;
rh i \ VENIAMIN GOMBOŞIU ’ aveau: nevoie de bani, drept
e zor mare, ne-am mobilizat, legi trainic, cu toate fibrele şi au constatat că' luaseră trai demn este munca* şi nu
oap- Deva V pentru care au pus la cale o
irad. ani» „tras tare" şi am reuşit:.. fiinţei [ale... 1 vreo şaizeci şi cinci de’ mii mai munca.
;aţă. — La conducerea şantie „mică afacere“. de lei. De împărţeala bani
rului am aflat despre dum MIRCEA LEPĂDATU — Tu, îi zice Andrei G. lor s-a ocupat Andrei Găz B. TURDEANU
