Page 97 - Drumul_socialismului_1979_12

în ziua de 28 decembrie folosibile, crearea industri­ în continuarea şedinţei.
1979, a avut Ioc şedinţa ei de recondiţionare a pie­ Consiliul de Stat a adoptat
Consiliului de Stat, pre­ selor, subansamblelor şi Decretul privind regimul
zidată de t o v a r ă ş u l produselor, perfecţionarea produselor şi substanţelor
Nicolae Ceauşescu, preşe­ şi introducerea de noi teh­ toxice şi Decretul privind
dintele Republicii Socialiste nologii pentru valorifica­ evaluarea construcţiilor,
România. rea în cit mai marc mă­ terenurilor şi plantaţiilor
La şedinţă au luat parte, sură şi cu randamente ma­ ce se preiau, cu plată, in
ca invitaţi, viceprim-mi- xime a resurselor _ mate­ proprietatea statului prin
niştri ai guvernului, mi­ riale recuperabile, organi­ expropiere sau in alte ca­
niştri, alţi conducători de zarea unitară, pe baze eco­ zuri prevăzute de lege.
organe centrale şi pre­ nomice, a acestei activităţi, Consiliul de Stat a rati­
şedinţi ai unor comisii atragerea întregii populaţii ficat Convenţia eu privire
permanente ale Marii A- în acţiunea de recuperare Ia răspunderea interna io-
dunări Naţionale. a materiilor prime vechi şi nală pentru daunele cau­
materialelor refolosibile. zate de obiecte lansate
Consiliul de Stat a dez­
Decretul prevede, de ase­ în spaţiul extraatmosferie,
bătut şi adoptat Decretul
menea, obligaţia ministere­ încheiată Ia Londra, Mos­
privind recuperarea şi va­ lor şi a celorlalte organe
lorificarea resurselor ma­ centrale, a consiliilor popu­ cova şi Washington, la 29
martie 1972, şi Acordul
AL CONSILIU LUI POPU LAR JUDEŢEAN
teriale refolosibile.
Prin acest decret se sta­ lare, a tuturor unităţilor dintre guvernul Republi­
socialiste de a lua măsuri cii Socialiste România şi
bilesc răspunderile şi atri­
ca întregul personal mun­ Organizaţia Naţiunilor fi­
buţiile ce revin ministere­
Anul XXXI, nr. 6 888 Simbătă, 29 decembrie 1979 4 pagini — 30 bani lor, consiliilor populare, citor, toţi cetăţenii să cu­ nite privind continuarea şi
noască temeinie prevederi­ dezvoltarea Centrului De­
întreprinderilor, centralelor, le legale referitoare la re­ mografic Q.N.U. — Româ­
unităţilor socialiste de stat cuperarea şi valorificarea nia (CEDOR), încheiat Ia
şi cooperatiste pentru re­ New York Ia 15 noiem­
integrală a resurselor ma­
I N V E S T I Ţ I I L E cuperarea şi utilizarea in­ teriale refolosibile, să în­ brie 1979.
in. termen, economice, de calitate tegrală a tuturor resurse­ ţeleagă importanţa deose­ Toate decretele menţio­
lor materiale refolosibile, bită pentru economia na­ nate au fost, în prealabil,
asigurarea prin plan a re­ ţională a reintroducerii în avizate favorabil de comi­
La l.F.E.T. cuperării şi reintroducerii circuitul economic a aces­ siile permanente ale Marii
Adunări Naţionale, precum
în circuitul economie a ma-
tor resurse şi să aplice in-
teriilor prime vechi, ma­ torinai reglementările din şi de către Consiliul legis­
finalizarea lucrărilor în ie proprie! terialelor şi produselor re- acest domeniu. lativ.
Chiar în regie proprie modernizarea Fabricii de — Documentaţia tehnică Se înfăptuiesc propunerile tovarăşului MICOLAE CEAUŞESCU
fiind, finalizarea investiţiilor cherestea Vaţa. pentru drumurile forestiere
la termenele prevăzute sau în — Obiectiv atacat şi aban­ ne-a sosit foarte tîrziu. La cu privire la creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste
devans (acolo unde se poa­ donat aproape de „mal". finele lunii martie.
te) este obligatorie. Au şi a- — Da, fiindcă am întîmpi- — Din martie pînă în de­
ceste investiţii un rost al lor, nat unele greutăţi. N-am a- cembrie sînt totuşi vreo nouă
bine determinat, care contri­ vut asigurată asistenta dc luni. în acest răstimp cei 3,5
buie la realizarea în condiţii specialitate. km dc drum ce v-au mai ră­
optime a producţiei materia­ — Aţi început o lucrare mas de construit puteau fi
le. Tocmai de aceea nu-i este fără să vă gîndiţi cum o terminaţi...
permis nimănui „să paseze“ veţi finaliza ? — Dacă forţa de muncă
investiţiile în regie proprie — Modernizarea fabricii sc rămînea să lucreze efectiv la
ca pe o minge, de la un an efectuează eşalonat. în anul noile drumuri de acces ! Dar,
la altul. 1979 o parte din lucrări tre­ „peste noi“, în vară, au tre­
Totuşi întîlnim o aseme­ buia să le executăm noi, iar cut şi nişte ploi ce au degra­
nea» situaţie la l.F.E.T. Deva. în 1980 în colaborare cu dat drumurile forestiere exis­ întreaga noastră naţiune economico-socială a patriei, instituţii, din sate şi cartie­
în acest cadru de înaltă in­
— Sarcinile care v-au mai G.S.C.F.T. Deva. tente. Aşa că lucrătorii noştri trăieşte şi munceşte sub pu­ sul leţire patriotică se înscrie re, din localităţile rurale şi
rămas de realizat din planul — Numai că această cola­ au avut de executat un volum ternicul ecou al lucrărilor urbane. Caracteristica esen­
de investiţii al acestui an sînt borare, la anul viitor, în fe­ mare dc reparaţii. Congresului, al Xll-lea al în mod orggnic şi activitatea ţială a acestei activităţi, des­
mari. tovarăşe director Ion lul cum a pornit şi cum tin­ — beci, ce faceţi cu lucră­ Partidului Comunist Român, desfăşurată de organizaţiile făşurată sub conducerea or­
Nirola ? de să se finalizeze, se va des­ rile restante ? al traducerii în viaţă a pro­ proprii ale F.U.S., ca şi inun- ganelor şi organizaţiilor de
— Cumulate, ele reprezin­ făşura pe alte principii. A- • ca ce o depun comitetele a- partid, constă — în confor­
— Pînă la finele primului
tă 1!) la sută din volumul to­ dică, să facă ei tot ce n-aţi trimestru al anului viitor cele punerilor tovarăşului Nicolae cestora. consiliile locale ale mitate cu programele adop­
tal al lucrărilor în regia noas­ realizat dumneavoastră. La Ceauşescu, secretarul general Frontului Unităţii Socialiste tate în adunările şi conferin­
tră şi se referă la construcţia drumurile forestiere nu s-a DORIN CORPADE al P.C.R., privind creşterea alese recent în adunările de ţele F.U.S. — în mobiliza-
unor drumuri de acces la ex­ pus problema asistenţei dc rolului Frontului Unităţii So­
ploatările de masă lemnoasă specialitate şi totuşi aţi întîr- (Continuare în pag. a 2-a) cialiste'în viaţa politică şi constituire ale organizaţiilor
din zonele Baia de Griş şi ziat şi aici nepermis de mult F.U.S. din întreprinderi şi (Contimiare în pag a 2-a)
11ia. Un alt obiectiv pe care terminarea lucrărilor. Cine sc
l-am avut de executat a fost mai face vinovat ?
Spectacol omagial dedicat aniversării Republicii
la minele Lupeni şi Petrila—
90 000 tone de cărbune peste plan lnaltă-te-n lumină, măreaţă Românie“ i REALIZĂRI ale
I nţcnsil ieîndu-şi cu fieca­ zarea acestui plus de pro­ 99 i MEŞTEŞUG ARII,OR I
IIUNEDORENI
re zi munca, neprecupetind ducţie şi-au adus-o secto­ i Meşteşugarii ele la Coo- j
nici un efort, participînd rul IV al minei Petrila, Ieri seara, la Casa de masă şi obşteşti, numeroşi „Al altora era tot rodul ; p eraţi va „Driun nou“ din *
cu entuziasm la marea în­ uude lucrează brigada lui cultură din Deva, a avut oameni ai muncii din mu­ cîmpiilor întinsei Al celor j Hunedoara au obţinut in a- :
Eugen Voicu, şi sectorul loc spectacolul omagial | cest an succese deosebite, \
trecere socialistă, minerii de nicipiu. mulţi, doar truda palmelor \ majoritatea secţiilor înde- ;
la minele Lupeni şi Petri­ LV al minei Lupeni, cel mai dedicat celei de a XXXII-a A fost oare spectator că­ încinsei Al eîtorva — bel­ ; plinindu-şi şi depăşindu-şi :
mecanizat sector din Va­ • sarcinile de producţie. Ast- ■
la au raportat în dimineaţa lea Jiului. Aici productivi­ aniversări a proclamării ruia să nu-i li vibrat inima şugul .şi huzurul/ Al celor • fel, la producţia globala, j
pianul
realizat
fost
a
zilei de ieri scoaterea la tatea muncii a înregistrat Republicii, spectacol care de emoţie şi de mindrie mulţi, pe umeri girbovi — : : proporţie de 100,* la sută, i în :
suprafaţă a tonei de cărbu­ sporuri zilnice de două şi a marcat declanşarea edi­ patriotică în acele clipe jugul" Nu-am regăsit, pen­ • ia livrări către fondul pic- j
ne cu cifra 90 000. O con­ trei tone de cărbune pe ţiei a IlI-a a Festivalului tru o clipă, copii cu peste : ţei — 125,8 la sută, iar la •
tribuţie deosebită la reali­ post. înălţătoare create de pro­ : export — ltn,4 la sută.
naţional „Cintarea Româ­ gramul omagia! dedicai Re­ trei decenii în urmă. ne-um
SPECTACOL
niei“. La manifestare au publicii ? Boule sentimente­ revăzut părinţii apăsaţi dc : AI, OBICEIURILOR \
participat membri ai birou­ le încercate n-ar fi fost util greul vieţii. dar dîrji, FOLCLORICE
comitetelor
Treptei« romanii rilor municipal de judeţean de puternice dacă deschis cu demni. Moment coregrafic Căminul DE IARNA Va- 3 J
spectaco­
şi
partid,
din
cultural
de mare forţă pc un fundal
nu
lul
fi
s-ar
conducători de întreprin­ LUCIA LICIU ţii de Jos a găzduit un a- :
ca fiul in i. Tatăl — în acel moment care şi azi te preciat spectacol al obiceiu- j
Pul gaia mărunt In acta orizonturile t.M. Barza. în deri şi instituţii, reprezen­ face să te cutremuri ainin- rilor folclorice de iarnă dc \
pe raza comunei, la a că- j
ară dc scară, pe Valea Ra­ hărnicie şi realizări, fecio­ tanţi ai organizaţiilor de lindu-ti de vremurile ciad (Continuare in pag. a 2-a) rui reuşită au colaborat j
zii. Midii însă an preferat rul — la liceal cu profil formaţii-le de gen din sate- ;
comunei.
să vadă ..‘treptele romane". minier din Gurabarza. în Ie aparţinătoare obiceiurile,
remarcat
S-au
Deosebit de ospitaliere, gaz­ sirguintă la învăţătură. ,.El aduse de căminele cultura­
dele ne-au condus intr-a­ (copilul — n.n.) ştie mai le din Căzăneşli, Basara-
colo. Inginerul Grigore bine decît mine şi istoria ba.sa, precum si cele ale
al
reprezentantiv
Verdeş. geolog, dă explica­ molilor şi a neamului româ­ | grupului generale di ti Vaţa
şcolii
ţii amănunţite, competente. nesc şi geneza „treptelor de Jos. Spectacolul a fost
Neavizaţii intr-ale mineri­ comune“ şi sper să ştie bine întregit de suitele de dan­
de
tului zărundcan ascultă cu şi munca în galeriile cu suri oferite Ocişor. artiştii a- :
matori
Căză-
din
interes, pun întrebări. neasemuite bogăţii, pentru neşti şi Vaţa de Jos.
— Grupul de mine Rutla- a duce mai departe, prin „CUTEZĂTORI
Barza-Brad a fost tu epoca generaţii, drumul celor 2000 SPRE VIITOR“
romană un centru' minier de ani de minerit. în Tiara Mi ine, duminică, in ca­
puternic — completează moţilor de pe Crişul Alb. drul emisiunii TV „Cuteză­
Bella Bozsilz. Cea mai -e- Privim cu admiraţie şi cu tori spre viitor“ de la o-
locvenlă lucrare de mari respect „treptele romane“. rele 17,2.7“ vom av<#i bucu- i
ria de a urmări ini recerSS fi
proporţii, realizată cu mi­ Pe aici coborau minerii, dintre reprezentanţii şoimi-
gală în daltă, este galeria după prefioasele bogăţii. lor patriei şi pionierilor din i
înclinată ce coboară în Acum minerii nu mai co­ judeţul Hunedoara şi co- 5
legii lor din Mehedinţi. Am \
trepte, a cărei lungime este boară aici în subteranele zis „vom avea bucuria“ j
de ISO m. O vom vedea... bogate ale Apusenilor. Dar pentru că, cunoscLndu-ne 5
forţele şi talentele, sperăm 3
De ce i se spune „Trep­ „treptide romane" au ră­ intr-o reuşită deplină a j
tele romane ?“ — a între­ mas. Ca o elocventă măr­ re prez cutau ti 1 or nost r i.
bat cineva. Răspunsul l-a turie peste vreme a multi­
dat destoinicul brigadier, secularei existente a mine­
Ştefan Prier, cure desfăşoa­ ritului în Munţii Apuseni.
ră o pasionantă întrecere DAN VRiNCEANU
j