Page 98 - Drumul_socialismului_1979_12
P. 98
**ag. D R U M U L SOCIALISMULUI N
i n v e s t i t u r e ;
în termen, economice, de calitate
i 8,:tl) Patria i
Mai multă hotărîre pentru Iovilor
S,oo Itinerar*«
zute du
finalizarea lucrărilor 9.30 Matineu
„Ridicat
(Urmare din pag. 1) şi Simeria — au raportat Da sate, oamenii muncii Numeroase sînt şi înfăp în regie proprie! de păpu
ni mat«
realizarea înainte de termen din agricultură au trecut cu tuirile în domeniul edilitar- 10.20 Şoimii i
rea oamenilor muncii pentru a sarcinilor pe anul în curs hotărîre la pregătirea recol gospodăresc. La Orăştie, de 10.30 Roman
încheierea cu succes a anului la producţia globală indus tei anului viitor, fiind pre pildă, au fost construite 226 (Urmare din pag I) re dc forţe şi mijloace de tav cel
1979, pentru pregătirea pro trială. Oraşul Brad a rapor ocupaţi îndeosebi de sectoa apartamente, o cantină-rcs- muncă pe aceste şantiere. ' rea prin
ducţiei anului viitor în aşa tat realizarea cifrelor cc rele zootehnice, de efectuarea taurant de mare capacitate, două obiective vor fi execu Trebuie acţionat cu mai mul 11.30 Film an
feU incit să- se creeze toate i-au revenit pe întregul cin unor lucrări în livezi şi gră o sală de gimna: ¿că, nume tate. în ceea ce priveşte por tă hotărîre, mai energic şi ţiunea
condiţiile pentru trecerea la cinal 1976—1980, la indica dini ; se predau la fondul roase alte obiective, cu par ţiunea dc drum rămasă ne mai activ pentru accelerarea Produeţi
filme Pi
înfăptuirea obiectivelor cin torul amintit mai sus, iar ju centralizat al statului ultime ticiparea cetăţenilor. Dealt construită, ea nu a impedi- continuă a ritmului dc exe 13.00 l)e la A
cinalului 1981—1985. deţul nostru, în ansamblu, a le cantităţi pe acest an de fel. participarea oamenilor mentat procesul de producţie. cuţie, recuperarea mai rapidă 17.40 Clubul (
18,23 Anul pi
M’ iicind cu perseverenţă, îndeplinit planul pe anul carne, lapte etc., in multe muncii de toate categoriile la Era pentru o zonă în care a restanţelor ce mai există şi 18,50 1001 de
cu înalţă răspundere, în spi 1979 cu 30 zile mai devre localităţi cifrele înscrise in dezvoltarea şi înflorirea loca exploatarea lemnului începe darea în exploatare a respec 19.00 Tolejurn
ritul exigenţelor subliniate me. Refcrindu-se la aportul planul pe 1979 fiind substan lităţilor hunedorene prin abia în trimestrul IV al anu tivelor obiective prevăzute în 19,45 Urări
Anul
de forumul comuniştilor din ce-1 au în obţinerea succese ţial depăşite. S-a trecut peste muncă patriotică se materia lui 1930. planul dc investiţii în regie a tl-a) N
noiembrie a.c., organizaţiile lor economice, organizaţiile tot la efectuarea reparaţiilor lizează în realizarea unor o- — Şi, dacă pînă atunci mai proprie. Timpul permite încă 20,35 Film set
proprii ale Frontului Unităţii la tractoare şi maşinile agri biective a căror valoare a- intervine ceva 7 desfăşurarea lucrărilor pe a- Compani
proprii ale F.U.S., Stan Stoi cole, obiectivul-urmărit fiind wing. rn
Socialiste, comitetele acesto ca, director adjunct al l.M. calitatea lucrărilor ; se sta jungela 215 milioane lei, cu Este clar, din cele spuse, ceste şantiere. Trebuie folo 21,25 Muzicii:
ra, ca şi consiliile locale nou Hunedoara spunea, la conlc- bilesc căi tleh acţiune .pentru două milioane mai mult de- că nu mai trebuie pierdut sit din plin. Nici o zi. nici o neasc.â
alese, sub directa îndrumare rinţa organizaţiei Frontului aplicarea recentei hotărîri a cît era înscris în angajamen timpul. Este absolut necesar oră de muncă să nu fie iro 21.40 Tclejurn
a organelor şi organizaţiilor Unităţii Socialiste din muni Comitetului Politic Executiv tul pe acest an. ca în continuare să fie asi sită pentru a se putea asigu
de partid, reuşesc să adune Iată, deci, cîteva date e- ra la fiecare punct de lucru
cipiul siderurgiştilor : al C.C. al P.C.R. cu privire gurată o puternică concentra- randamente sporite.
intr-un puternic şuvoi hărni — întreprinderea noastră a la introducerea Legii benefi senţiale ale tabloului ce ca
cia şi pasiunea în muncă a îndeplinit sarcinile pe anul în ciilor în C.A.P. Se acţionea racterizează viaţa judeţului
nostru, a României socialistă
oamenilor ce fac parte din curs cu 11 zile mai devreme. ză — şi aici organizaţiile BUCUREŞTI
organizaţiile recent constitui proprii ale F.U.S. au un ma în ansamblul său, acum, ia dioprofiraniul ;
Radiojurnal
te, a celor ce alcătuiesc or La acest rezultat cu care ne re aport — pentru încheierea cumpăna dintre ani, tablou Iarna este un sezon activ presei; 8,10 <
ganizaţiile de masă şi ob mîndrim, o contribuţie de de contracte cu statul pentru cc relevă strînsa şi indestruc Miilor; 9,00 Bi
9.05
şteşti componente ale F.U.S. seamă au avut-o şi membrii 1980. in comuna Densuş au tibila unire a întregului . pentru lucrările în Muzică Melodii
uşoai
noilor organizaţii ale F.U.S. popor în jurul partidu
şi să le canalizeze spre ob fost formate comitete de ac letin de ştiri
rs
ţinerea de noi succese în care, în cadrul nou creat, se ţiune care se deplasează din lui, a tovarăşului Nicolac fii literară doi
de
ffendă
toate domeniile vieţii econo- mobilizează tot mai entuziast casă in casă, la Baia de Criş Ceauşescu, în voinţa fermă, lepmicuitură şi pomicultură jocuri popul;
mico-sociale. Cele trei muni pentru creşterea producţiei au fost contractate pînâ acum unanimă de a înfăptui însu- letin de ştir
cipii ale judeţului — Deva, materiale, pentru înflorirea peste 35 de capete bovine, 70 fleţitorul Frogram elaborat Intensificarea producţiei lor de toamnă, pe mai mult cultural ; 11,!
Chiria
Corina
Hunedoara şi Petroşani —, economiei româneşti în an porci, o mare cantitate de de Congresul a! XI 1-lea al în legumicultura şi pomi de jumătate din suprafaţa lin de ştiri; 1
ca şi oraşele Brad, Orăştie samblu. lapte ş.a. Partidului Comunist Român • pozitori, mar
cultură reprezintă unul din destinată grădinii de legu 12,45 Cinieee t
obiectivele de mare însem me care este planificată să blicii; 13,00 I
Manifestări dedicate aniversării Republicii nătate stabilite de Congre fie fertilizată cu îngrăşă 15,00 Meridia
DIN PLANUL DE DEZVOLTARE
Radiojurnal
;
sul al Xll-lea al partidului minte organice, s-a trans (le muzică pe
„GîNDURI formaţia de muzică uşoară ECONOMICO-SOCIALÀ A ROMÂNIEI PE 1980 in domeniul agriculturii. A- portat gunoi de grajd. La Evantai ritmi
DA TREPTELE ŢARII“ „Acustic", a comitetului mu ceastă cerinţă se desprinde solar s-a realizat fertiliza serii ; de 211,00 I
tece
drage
nicipal al U.'J.C. şi din indicatorii Planului rea cu 150 tone îngrăşă instrumentale
Sub uccsl generic, ii avut naţional unic de dezvoltare minte naturale. Totodată, Romănia ; 20, 1
loc, ieri după-nmiază, la „OMAGIU REPUBLICII' economico-socială .a R. S. s-a acţionat in vederea pre norc : 22,00
22,30 Ring dc
România pe anul 1980, din gătirii amestecurilor nece
Casa de cultură a sindica Buletin de ş
lelor din Petroşani, un am Tot ieri. clubul „Siderur- care am reţinut că în anul sare pentru producerea ră Non stop mo
plu şi insu[le(itor spectacol -gislul" din Hunedoara a viitor trebuie să se obţină sadurilor, pînă acum avînd
omagial dedicat celei de-a găzduit spectacolul .,Oma 5 170 000 tone legume de cernute 60 tone mraniţă şi
XXXll-a aniversări a Re giu Republicii", dedicat e- cîmp şi 2 4i0 000 tone fruc pămînt de ţelină.
publicii. Realizat, după an venimenlului aniversar, - la te. Experienţa proprie ne-a Acţionînd in spiritul sar
dovedit că este posibil să cinilor desprinse din Rapor
libret semnal de Georgc a cărui reuşită au colabo DEVA: Tea
N'egraru — căruia ii apar rat formaţiile de dansuri, sporim an de an producţia, tul prezentat la Congresul # Napoli se
ţine şi regia artistică — muzică populară şi soliştii să ne aducem astfel o con al XH-lea al P.C.R., de se tria); — Mislur
seriile
unu
spectacolul a fost susţinut clubului gazdă a manifes tribuţie tot mai însemnată cretarul general al parti HUNEDOARA
de formaţiile corale ale ti tării. taraful municipiului, la constituirea fondului cen dului, tovarăşul Nicolae rămîn cu tii
lui
neretului de la l.U.M.P. şi formaţia de dans modern tralizat de produse agroali- Ceauşescu, privind realiza Umbra după Ci \
Lupta
pionierilor de la Şcoala ge şi tematic a casei de cul mentare. Datorită preocupă rea cit mai din timp a ac riile I-II (Ci
nerală nr. 4 Petroşani, de tură. montajul literar mu rii susţinute pentru valori ţiunilor de plantare a po PETROŞANI :
ficarea eficientă a rezerve milor, astfel incit aceştia să
echipele de dansatori de la zical al pionierilor de la Bagdad (Uniri
şcoala generală nr 0. Spec lor de care dispune C.A.P. fie intraţi pe rod pînă la tul alb (7 Noi
şcolile de artă populară şi Orăştie, am reuşit ca în a- sfîrşitul cincinalului viitor, coiaîă cu aii
tacolul a fost semnul de ca) ; LUPENI
nr. ti, recitatorii şi corni nul 197.9 să obţinem, în me lucrăm la desfundarea li
Eugen Evu (libret) şi Au .le de circ 0
vorbit, taraful şi soliştii ca die, peste 20 tone legume la nei suprafeţe de 24 ha, pre p.nizi o ste
rel Busuioc şi Valeriu Ero (Muncitoresc);
sei de cultură, precum şi de ziunii (regie). hectar. Depăşiri mai însem vedere din care s-a reali
nate am înregistrat la cul zat aproape jumătate. Tot Jachetele gaibi
;
turile de legume succesive, în livadă avem transporta resc) Papei LONEJ
te
rege
unde planul a fost depăşit te 10 tone îngrăşăminte ANINOASA: I
cu peste 20 la sută, precum complexe cu care facem rah (Muncite
înalţă-te-n măreaţă Românie şi ia sortimentul ardei. Pre fertilizarea la pomi. Pe CÂNI : O mu
Noiembrie);
vederile
pro
la
lingă acţiunile ce se efec
planului
ducţia de fructe au fost tuează în vederea înfiinţă 1 austerul — :
r
( S t e a u a
(Urmare din pag. 1) versul, focul şi ciutul de yi- me/Să fii floare rodiloa- angajaţi şi mai dornici de suplimentate cu 1,4 la sută, rii de noi livezi, ne preo- RAŞTIE ; : Poli)
Va
(Patria)
branlă angajare — cum reJDrum spre piscuri viitoa fapte demne, se cuvine să ceea ce ne-a asigurat obţi cumpăm şi de aplicarea lu să (Flacăra) ;
muzical cu accente grave, in pretutindeni, pe cuprinsul re !“ — pluguşorul entuziast aducem o caldă strin- nerea în plus a unor în crărilor in livada de măr şi BAI : Poiice 1
şare ura, forfota mulţimii, ¡arii, se ctitoresc uzine, inundă sala„ făcîndu-ne sa gere de mină interpre semnate venituri băneşti. pâr aflată in curs de mo seriile I-lI (C
creşteau pină la disperare. oraş se face salul, grădini păşim, cu fara, în 1980 pe ţilor — ansamblului „Sil în scopul creşterii ren dernizare pe o suprafaţă de ră) ; HAŢEG : ■
prieorn
unu
Iar cinci coroana şi tronul cresc în oraşe, cetăţile lu poarta unui larg orizont al vanii" şi recitatorilor Ca tabilităţii sectorului horti 17 hectare. Mecanizatorul (Popular) ; f
s-au sfărimut şi poporul minii răsar ca din pămînl. devenirii sale. $i tot ce a sei de cultură, colectivului col, consiliul de conducere Vasile Amariucăi, împreu sul tobelor ;
sie-şi şi-a devenit slăpîri. Folclorul irumpe năvalnic, urmat a .[ost fior şi t ini, 7 cidrului de stal de estra al C.A.P., avînd sprijinul şi nă cu cooperatorii Iosif Ru- tiuia frontie:
cui
momentele de penetrantă prin ţarine, hafegane şi în- a fost lumină şi vers: Con dă Deva, formaţiei corale a îndrumarea organizaţiei' de ş m, Ioan Dăncescu, Gheor- (Casa dc Braţe
:
RIA :
i 'rîurire de pe scenă se virlile, prin melosul de via gresul doisprezece ni-i cti cadrelor didactice din mu partid, a stabilit un pro ghiţa Lupşa, Ludovica Per- tei (Mureşul) :
grefau în inimi, in cugete, tă nouă „Cîntarea Româ tor şi vis/in frunte e fiul nicipiu, elevilor de la liceal gram concret de măsuri ţa, Ioana Mateescu, Alexan ranţa (Lumina
iar sala se contopea cu sce niei" îşi reafirmă frumu venit din islorieIDrapelele industrial nr. 4. pionierilor vizînd modernizarea pro drina Susan şi alţii depun Lanţul amintii
I-II (Minerul).
na în chemarea „llci-rup", seţile ce-aii cuprins tara patriei ou faldul deschis/ de la şcolile generale nr. ducţiei în legumicultura şi eforturi susţinute pentru a
care a dat semnalul reface din Ca-rpafi la Dunăre, de Spre demnitate şi spre vic 1, 4 Deva şi Şoimuş — pomicultură. Cooperatorii şi pregăti baze temeinice pro
rii tării, în ritmul pasului la 7 isa la mare, adueîn- torie". semnatarilor spectacolului mecanizatorii se preocupă ducţiei de legume şi fructe
muncitoresc, viguros, cé urcă du-ne pină-n acest ajun — Dacă am trăit, ieri sea (libret — Maria Lăsconi, în aceste zile de înfăptui din anul viitor.
prin ani. Clipe, coregrafice al celei de-a XXXIl-a ani ra. clipele acelea înalte de coregrafie — ‘Tică Manca, rea acţiunilor stabilite, asi-
tematice simbolizează imilla- versări a tinereţii patriei. aleasă simţire patriotică, 7 itus Burducca, Mircea gurînd astfel temelii trai SEVER MISCH1E Timpul prol
rea patriei libere in ani, în ..Românie, maică bună/Să dacă ne-ani simţii mai O coş, regie — Tilus Hur nice recoltei viitoare. In a- inginer şef ziua de 29 de<
menţi
mea
se
cincinale, simţim — prin fii lot mai mîndră-n lu- vrednici şi mai buni, nud ducai). fară de efectuarea arături la C.A.P. Orăştie in încălzire i
va ii varial
ninge slab. Vi
ţ moderat, cu ii
40—60 km/oră
, natului şi va
din sud. Temp
mă va fi cupt
■şi —1 grad, ia
tre 0 şi 5 gro
cală dimlneaţi
Timpul prob:
decembrie 197!
rie 1980 : Vrei)
eâlzi în prim<
intervalului, o
din nou în răi
fi mai mult
cădea precipit
mă de ploaie,
ninsoare. Loco
duce polei. Vi
moderat, cu Ir
cale, din sud >
nord, în cea
parte a inter
peraturile ma
cuprinse intre
de, în prim
—2 şi 3 grade
peratura mini
prinsă între —
de, In primele
tre —7 şi —