Page 10 - Drumul_socialismului_1980_01

J
l * b DRUMUL SOCIALISMULUI NI

Dinaniismui-caracterisîică esenţială a unei activităţi eficiente O nouă etapă

a întrecerii socialiste
Uzina nr. 7 din cadrul respectarea strictă a instruc­ muncii, s-a avut grijă ca în flectă ea în activitatea dc zi
combinatului din Hunedoara ţiunilor ce stau la baza mun­ programele de aotivitate ale cu zi a comuniştilor. (Urinare din pag. I) a consumurilor dc materii DUMIN
are în sarcina sa Organiza­ cii noastre, disciplină severă organizaţiilor de .partid să fie Dinamismul, activitatea pen­ prime, materiale, combustibil 6 IANU
rea şi buna funcţionare a la fiecare loc de muncă. înscrise obiective strîns legate tru mobilizarea oamenilor la nărora se va desfăşura noua şi energie, asigurarea unei a- 9,00 Tot înainte
transportului de materii pri­ Specificul activităţii politi­ de activitatea concretă, iar realizarea sarcinilor de plan etapă a întrecerii socialiste — provizionăxi tehuico-ma teri ale 9,25 Şoimii pat
me, produse finite, materiale ce la Uzina nr. 7 constă nu pe ordinea de zi a şedinţelor caracterizează şi munca comi­ şi care vor fi stabilite la ni­ ritmice şi desfacerea operati­ 9,35 l'ilm serbai
pin. Episoi
etc., între secţiile marelui co­ numai în faptul că membrii de birou, a adunărilor gene­ tetului de partid dc la nive­ velul fiecărei întreprinderi, vă a produselor — atît către 10,00 Viaţa satu
los siderurgic, din care pri­ de partid sînt răspîndiţi în rale să se afle, de asemenea, lul uzinei. Folosirea utilaje­ uzine, secţii, şantiere, loc de partenerii interni cît şi la ex­ 11,45Bucuriile i
cină contribuţia ci la bunul tot combinatul, ci şi în aceea probleme importante ale mun- lor la capacitate, utilizarea muncă şi formaţie de lucru port. 12,30De strajă
mers al activităţii de produc­ fondului de timp, creşterea — vor da posibilitatea fiecă­ Noua etapă a întrecerii so­ 13,00Telex dui
13,05Album
ţie din combinat este sub­ productivităţii muncii, disci­ rui colectiv muncitoresc de cialiste a început. Rezultatele © 13,05 Un
stanţială şi nu se poate con­ Viaţa de partid plina otc. sînt obiective e- a-şi spori aportul la creşte­ înregistrate dc majoritatea u- că
O 14,00 W
cepe o cît de mică dereglare senţialfe ale planurilor de rea producţiei materiale, la nităţilor economice din judeţ nitoarea b
a acesteia. muncă, au fost analizate frec­ înfăptuirea Programului su­ din primele zile ale anului Cintece de
că există o marc diversitate cii. Astfol, organizaţiile de plimentar dc dezvoltare eco- dovedesc hotărârea şi angaja­ © 14,30 R
— Ţinînd seama de speci­ vent în şedinţele dc birou, nomiico-socială a României în scriitor
ficul muncii uzinei noastre — de profesii, de preocupări etc. partid au militat consecvent în plenarele dc comitet. acest cincinal, pentru trece­ rea colectivelor dc oameni ai 16,35Film sei
ne spunea Ilie Toma, secre­ Tocmai pornindu-se de aici pentru îndeplinirea exempla­ Muncind în acest fel — rea dinamică la noul cincinal, muncii de a amplifica succe­ Gauguin.
tar adjunct cu probleme or­ şi de la importanţa transpor­ ră a atribuţiilor ia fiecare permanent, concret, în conti­ la înfăptuirea marilor sarcini sele în producţie din anul 17.30Micul ecra,
mici
ganizatorice al comitetului de tului pentru combinat s-a ur­ loc dc producţie. Acest obiec­ nuă iniţiativă, cu perspectiva trasate poporului nostru de 1979, dc a încheia cu rezul­ 17,50Pe gheaţă
partid — am orientat activi­ mărit şi se urmăreşte ca fie- tiv a fost analizat cu multă mereu în faţă — organele şi Congresul al XII-lea al parti­ tate remarcabile acest ultim 19,00Telejurnal
an al cincinalului, urmînd să
tatea desfăşurată de organele oare din cele 20 de organiza­ atenţie în şedinţele birourilor organizaţiile de partid sînt dului. trecem cu paşi fermi şi cute­ 19,15In intimpii
Fi
greşului
şi organizaţiile de partid în ţii de bază să fie un puter­ organizaţiilor de bază şi în puternici factori mobilizatori în industrie şi transporturi zători în noul cincinal, la taţii Social
cîtcva direcţii principale, toa­ nic factor mobilizator la lo­ adunările generale. ai activităţii de producţie, in­ în sfera activităţii de ccrce- noua etapă a Programului de 19.30 Film artis
te vizînd funcţionarea irepro­ cul de muncă. în îndeplinirea Tot pe această idee au fost troduc mereu un suflu înnoi­ edificare multilaterală a pa­ Ţepcş. Pi
O producţii
şabilă a transportului: înde­ acestui deziderat s-a acţionat axate şi alte adunări genera­ tor în munca politică. Acest tare-proiectare şi de construc- triei, spre care documentele <ilvnc Cine
ţii-montaj, în agricultură, în
plinirea întocmai a atribuţii­ pe mai multe planuri. în pri­ le, chiar dacă au fost vizate mod de a acţiona conduce, toate sectoarele vieţii econo- celui de-al XII-lea Congres relejumal.
lor de către fiecare comunist, mul rînd, în planificarea aspecte ce, la prima vedere, cum e şi firesc, la obţinerea mico-sociale, criteriul esenţial al partidului ne jalonează cu „UNI, 7 IA
par tangenţiale. Iată, de pil­ unor rezultate pozitive. De­
dă, organizaţia dc la vago- altfel, la nivelul comitetului de al întrecerii va fi îndeplini­ claritate direcţiile. 10,00 Emisiune
Important este ca întrece­
naj a analizat calitatea repa­ partid al combinatului, orga­ rea ritmică, integrală şi de rea socialistă să constituie o 18,50 maghiară
calitate a sarcinilor de plan,
1001 dc se:
Munca conştiincioasă si rodnică raţiilor, cea de la depou, mo­ nele şi organizaţiile de partid în condiţii de înaltă eficien­ permanenţă în munca fiecă­ 19,25 Telejurnal
19,00 1
împliniri ‘
din cadrul Uzinei nr. 7 sînt
dul cum participă tinerii fa
k > apreciate printre cele mai ac­ ţă. Acestui deziderat trebuie rui colectiv, criteriile ei, an­ tive
muncă, în vreme ce organi­ să i se circumscrie toate ce­ gajamentele asumate să fie 19.40 Noi, femei
tive, mai dinamice. Şi pe bu­ lelalte preocupări, măsuri şi popularizate şi cunoscute în 20,20 Cadran nu
este măsura participării a dezbătui creşterea conştiin­ nă dreptate. acţiuni orientate spre laturile fiecare întreprindere, la fie­ 20.40 Roman-foil
zaţia nr. 2 de la staţia a Il-a
lav cel de
dul 2
ţei socialiste şi cum se re­ TRAIAN BONDOR hotărîtoare ale desfăşurării în care loc de muncă, pulsul în­ 21,40 Telejurnal.
condiţii normale a activităţii
(Urmare din pag, 1) progresul ei continuu şi trecerii, rezultatele obţinute
multilateral. productive : intrarea în func­ să fie aduse în permanenţă
Anul 1980 a început bine, Discuţia "cu Elena Stingă, ţiune la termen a noilor o- la cunoştinţa oamenilor, prin
în sensul că, încă din pri­ preşedinte al comitetului bioctive, folosirea raţională a multiplele forme ale .propa­ |[ AD!C
ma zi de muncă sarcinile unei organizaţii a Frontului suprafeţelor şi capacităţilor gandei vizuale din întreprin­
au fost îndeplinite. în a- ' Unităţii Socialiste din ca­ dc producţie, a forţei de deri, să se acţioneze operativ,
BUCUREŞTI
. ceasta activitate, care vizea­ drul întreprinderii comer­ muncă şi a timpului de lu­ prin măsuri ferme, acolo unde dio jurnal; 7,30 î
ză înfăptuirea exemplară a ciale de stat mixte, a abor­ cru, promovarea fermă a u- se produc dereglări în fluxul sei ; 7,45 Dumi
planului pe 1980, o contri­ dat un domeniu concret, şi nor metode şi tehnologii dc normal al muncii, al desfăşu­ rutieră; 8,00 I
i)
buţie însemnată au şi mem­ anume rezultatele activită­ lucru moderne, de mare pro­ rării întrecerii socialiste. Nu­ mul satelor; 12,(
duminical;
brii organizaţiei Frontului ţii de pînă acum. ductivitate, implicarea mai mai în acest fel roadele mun­ pentru toţi; 13,(
Unităţii Socialiste. largă a cercetării ştiinţifice cii noastre vor atinge nive­ nai; 13,15 Prcm
— întreprinderea noastră
— Puteţi evidenţia cîţiva în producţie, valorificarea su­ luri de vîrf în acest an de la chcstra de muzi
dintre ei ? şi-a depăşit substanţial sar­ perioară a materiilor prime, confluenţa a două cincinale Radio televiziunii
dai ion componii
— Am să vă spun numai cinile de plan pe anul tre­ reciclarea resurselor secunda­ istorice — et.ape majore în Dăscălescu; 14,3
cîteva nume. Melania Gla- cut şi la această realizare re, reducerea pe toate căile dezvoltarea ţării. muzică popular;
va, şefă de echipă, Maria şi-au adus contribuţia toţi găre... şlagăre;
1G
pasionaţilor;
Ardelean, de la atelierul lucrătorii comerciali, deci sonor ; 17,00
mecanic, Vasile Oancea, şi membrii organizaţiei muzică populari
maistru şi mulţi alţii sînt F.U.S. Unitatea în care lu­ taţi — melodii
deni ; 18,30 Muz
crez — este vorba de ma­
oameni care se evidenţiază gazinul „Durabil“ — a rea­ tru toţi; 20,00 I
în fiecare zi în muncă, e- 20.15 Noi înregis
xemple demne de urmat lizat peste plan, în decem­ chestrei de mu
brie anul trecut, 200 000 Iară a Radio
pentru lucrătorii secţiei lei. 20.30 Turneul
noastre. — Anul 1980 cum a în­ © Astăzi oraşul nostru va fi gazda fazei judeţene a ce­ 21.15 Jazz ; 21,
Organizaţiile proprii ale lei de-a X-a ediţii a Festivalului obiceiurilor laice de iar­ celebre; 22,00 I
22,10 Panorami
Frontului Unităţii Socialis­ ceput ? nă. După o paradă a formaţiilor pe artera principală a 22.30 Ring de d
te oferă fiecărui om posi­ — ,Bine. După cîte ştiu, oraşului (începînd de la orele 10,00), pe scena casei de Buletin dc ştir
bilitatea de a contribui la comerţul din oraşul nostru cultură se vor întrece în frumuseţea obiceiurilor folclorice Non stop muzii
buna desfăşurare a activi­ şi-a realizat în fiecare zi cetele de colindători de pe Valea Mureşului (llia, Dobra,
tăţii productive, de a-şi ex­ sarcinile, astfel că preconi­ Lăpugiu, Zam), cele de la Rîu Mic, Ohaba-Ponor şi din
prima părerea în legătură zăm succese frumoase, în alte aşezări hunedorene. Succes I C26NEKV,
cu mersul treburilor în fie­ ianuarie, şi în continuare. ® Pe raza comunei Veţel s-a acţionat zilele acestea cu
care unitate. încercînd o concluzie a spor pentru înlăturarea efectelor zăpezii abundente. Cu DEVA: Picdo.
— Ca membru al organi­ anchetei întreprinse în ora­ ajutorul unor utilaje de la mină şi cu sprijinul oamenilor (seriile I-II) (I
zaţiei Frontului Unităţii So­ şul Brad, se poate consi­ din sat, ieri a fost redat total circulaţiei normale drumul tima frontieră
(A r t a) ; HU:
cialiste — ne spunea Flo- dera — cum au relevat in­ de la Veţel la mina Muncel. Şi în celelalte sate s-a lu­ Domnul Miliard
rea Creţu, şofer la Auto­ terlocutorii noştri — că or­ crat în medie cîte 4—5 ore pe zi la dezăpezire, astfel că A fost regăsită
7-a
(Siderurgisti
baza T.A. Brad, voi căuta ganizaţiile proprii ale Fron­ de Ieri în toate domeniile activitatea se desfăşoară normal. cel Mare (Arte
să contribui mai mult, mai tului Unităţii Socialiste re­ ® In organizarea Comitetului municipal al U.T.C., Con­ merge înainte t
eficient la realizarea planu­ prezintă un cadru propice siliului municipal de educaţie fizică şi sport şi Asociaţiei rul) ; PETROŞA
lui, la înfăptuirea politicii pentru manifestarea plena­ sportive „Voinţa" Deva, astăzi (orele 10,30), la Dealul tea unui ghid
Teatrul cel Marc
interne şi externe a parti­ ră a capacităţii şi inteligen­ Paiului (cartierul Bejan) are loc deschiderea ediţiei de brie) ; Antichită
dului. Consider că organi­ ţei fiecărui cetăţean, cadrul iarnă a „Daciadei" la schi şi sanie. Participă : elevi, pio­ ca) ; LUPENI :
zaţiile proprii ale F.U.S. în care oamenii muncii nieri, utecişti şi tineri din întreprinderi. Tuturor, succes I Bagdad (Cultura
(Muncitoresc)
;
reprezintă cadrul cel mai participă la traducerea în Mihail, cîine de
potrivit de mobilizare a tu­ viaţă a politicii partidului, Rubrică realizată de citoresc); LONEy
sa şi bestia (Mi
turor cetăţenilor, în special la înfăptuirea hotărîrilor U.C.M.R. Crişcior. ionel Ovidiu Jurca este un comunist DOINA COJOCARU TRJ r - Te ob
a nemembrilor de partid, Congresului al XII-lea al de nădejde.. El îşi depăşeşte lună de lună sarciniie de pian cu sprijinul corespondenţilor voluntari ie.*? iwuncitore
la dezvoltarea patriei, la P.C.R. şi constituie un exemplu de disciplină. NO \ : Omul
(M: Jioresc) ;
Omui eu masca
Noiembrie); Bfl
Analiza modului cum în­ ferme la 20—-30 sau 'chiar de cruce (Stei
GURABARZA :
deplinesc fermele de vaci cu RtmcAREA rentabiütàtii FERMELOR ZOOTEHNICE - mai multe procente. Tennessee (parii
lapte obiectivele ce le revin Redresarea grabnică a si­ (Minerul); ORA;
din Programul judeţean dc tuaţiei economice a tuturor pentru un prie
I-II) (Patria);
dezvoltare a zootehniei evi­ fermelor dc vaci cu lapte ale Teodoroiu (Flacă
denţiază faptul că nu s-au SARCINA PRIMORDIALA A LUCRATORILOR DIN U.S. I.A.S. Haţeg (director Ilie GIU-BAl: Drum
realizat o serie de . indi­ Septimiu), Simeria şi Mintia până (Casa d
HAŢEG: Intoari
catori cu influenţă hotărîtoa- interesul şi răspunderea lu­ filor de ferme pentru organi­ plică monta naturală deşi e- Pierderile însemnate din reclamă măsuri energice şi (Popular) ; BR
re asupra rentabilităţii aces­ crătorilor clin zootehnie faţă zarea şi conducerea reproduc­ xistă condiţii pentru efectua­ cauza mortalităţilor şi a sa­ hotărîte din partea organiza­ muri în cumpăn
tor ferme şi a activităţii de de realizarea sarcinilor dc ţiei, pentru combaterea stări­ rea montei artificiale. crificărilor de necesitate şi ţiilor de partid, a comitetelor Tînăr şi liber (C
tură); Cascadori
ansamblu a I.A.S. Dacă în plan, lapt care impune era­ lor de infccunditate. Un pro­ Restanţele îngrijorătoare neeconomice au influenţat ne­ oamenilor muncii şi conduce­ SIMERIA: Herci
privinţa efectivului total dc dicarea lor cu desăvîrşire. cent mult prea ridicat de semnalate la efectivul matcă gativ, în special la comple­ rii Trustului judeţean pentru le Atlantida
bovine se constată o situaţie Deşi se cunoaşte bine fap­ vaci infecundc există îndeo- se datoresc condiţiilor neco- xul clin Bîrcea Marc, la fer­ I.A.S. Un important factor în ILIA : Alibi pen
ten (seriile I-II)
pozitivă, la sfîrşitul anului tul că rentabilitatea fermelor mele din Călan şi Rîu Băr­ acţiunea de redresare şi tre­ TELIUC : Vlad
trecut existînd o depăşire de este hotărîtor condiţionată de bat, înscrierea în rezultatele cerea la o nouă calitate în riile I-II (Mine
400 capete, la categoria vaci modul cum s-a organizat şi economice planificate. activitatea I.A.S. îl repre­ LARI : Vlad Ţc
I-II) (Muncitore
şi juninci nici o întreprin­ se desfăşoară procesul de re­ Restanţele de cîteva zeci zintă înlăturarea fluctuaţiei
dere agricolă de stat nu a în­ producţie, persistă încă o se­ de procente înregistrate la îngrijitorilor şi ridicarea pre­
deplinit prevederile planului. rie de neajunsuri în această producţia de lapte marfă au gătirii lor politice şi profe­
Minusul este de cîte 50—100 privinţă. Doar fermele din avut, la rîndul lor, implica­ sionale. De asemenea, se im­
capete la fiecare unitate. Ba Aurel Vlaicu şi Băţălar au ţii nefavorabile asupra acti­ pune să fie înlăturate neajun­
mai mult, in urma verifică­ reuşit să realizeze un indice vităţii economice a fermelor, surile care mai persistă pri­
rilor efectuate la ferme — mai bun de natalitate, care între cauzele care au influen­ vind efectuarea controlului Timpul prob
s-au constatat uncie raportări este de 93,7 şi, respectiv, sebi la complexul din Bîr­ respunzătoare de creştere a ţat restanţa de peste 40 000 lunar al gestaţiilor, conduce­ ziua dc 6 ionii;
eronate, îndeosebi la efeetb 81,2 la sută. Situaţia procen­ cea Marc şi ferma din Rîu tineretului femei destinat re­ hi lapte la producţia marfă, rea evidenţei reproducţiei, in curs de încă]
vele matcă, ceea ce denotă tului de natalitate este total Bărbat (fost şef dc fermă producţiei. Ca urmare, spo­ un loc însemnat îl ocupă ne- reducerea pierderilor prin rul variabil pri
iar
intervalului,
nesatisfăcătoarc la complexul Liviu Bardan). Serioase de­ rurile de creştere în greutate realizarea efectivului mediu mortalitate şi sacrificări de
că şefii fermelor, conducerile ficienţe în organizarea repro­ se situează departe de nive­ necesitate, respectarea tehno­ şitul intervalult
I.A.S. şi Trustului judeţean din Bîrcea Mare (fost şef ducţiei se întîlnesc şi la fer­ lurile planificate, ceea ce de vaci planificat, precum şi logiilor de furaje pe catego­ va înnoura tre
vor semnala bre
pentru I.A.S. manifestă o e- complex Pamfil Fugaciu), la ma din Călan (fost şef de duce în dese cazuri la întîr- producţia scăzută obţinută de rii de animale, urmărirea spo­ formă de ninso;
xigenţă scăzută faţă de ţine­ fermele din Lăpuşnic şi Că- fermă Marin Craiu), unde la zierea intrării la montă cu la juninci la prima fătare. rului de creştere în greutate, viţă. Vîntul va
rea corectă a evidenţelor şi lan, unde s-au obţinut mai peste 150 vaci nici nu se cu­ 1—2 ani. Asemenea situaţii Cu totul anormală apare si­ gospodărirea judicioasă a fu­ neral slab. Tem
no
cuprinsă
fi
de oglindirea reală a mişcă­ puţin de 40, 51 şi, respectiv, se întîlnesc îndeosebi la fer­ tuaţia că s-a depăşit consu­ rajelor şi asigurarea condi­ —16 şi —11 grai
54 viţei de Ia 100 vaci (I). noaşte situaţia ginecologi­ mul normat de unităţi nutri­
rii efectivului de animale. E- mele din Călan, Lăpuşnic ţiilor corespunzătoare de mi­ între —6 şi —l
între cauzele care au deter­ că (?). Tot aici nu s-au în­ se va semnal
vident, asemenea practici nu minat 'asemenea rezultate a- treprins măsuri pentru ame­ (şef fermă Mihuţ Radu) şi tive pe hectolitrul de lapte. croclimat în adăposturi. depunere de ch
#înt dc natură să stimuleze mintim slaba preocupare a şe­ najarea maternităţii şi se a- Rîu Bărbat. Depăşirile se ridică la unele N. TÎRCOB