Page 11 - Drumul_socialismului_1980_01

Fug. 3
6894 e DUMINICA, 6 IANUARIE 1980

)----- Prestigiu eîştigat prin fapte
STAREA BE SPIRIT
!UN (Urmare din pag. 1) atunci am simţit că pot şi Tibi Cimponeru, secretarul i
trebuie să fac mult mai organizaţiei de partid.
l, Inlvle .Consemnări“ din cifică, tonică, stare de spi­ ne ofere o perspectivă lu­ Făceam lotul, i-1 făceam mult. Deoarece calitatea de — De mulţi ani este de­
IE 1980 nu pol începe fără o rit. Nu c cazul să idilizăm, minoasă, întemeiată pe în­ „bec“, numai să mă lase să comunist nu-ţi dă drepturi clarat fruntaş în producţie.
vorbei din bătrîni, izvorîlă nici chiar la începuturile crederea în triumful ra­ conduc şi cu din cînd în speciale faţă de ceilalţi oa­ Toate maşinile pe care a lu­
dinlr-o anume stare de spi­ sărbătoreşti ala anilor — ţiunii. cînd... meni, ci dimpotrivă, ea îţi crat au mers „ceas“ pînă
[)ick Tur- rit, specifică neamului ro­ ştim cu toţii că greutăţile Starea de spirit, o anu­ — Au trecut cîţiva ani impune o înaltă exigenţă le-a predat la casare. Cu
f) mânesc, în ciuda destuilor n-au pierit, că ne mai iz­ mită stare de spirit ne în­ buni de atunci. Dacă nu mă faţă de tine însuţi, faţă de autobuzul pe care lucrează
ani neprielnici de care a bim, pe ici, pe colo, şi de soţeşte pretutindeni, orice înşel sînt vreo două decenii acum a parcurs peste
'Âcii tot ceea ce faci... Unii co­
riei avut parte de-a lungul vea­ conştiinţă rudimentară a u- avi întreprinde, oriunde de cînd aţi devenit cetă­ legi mă mai întreabă : „Ce 280 000 de kilometri, doar
h curilor : Anul Nou cu să­ ţean al Haţegului şi lucraţi cu o reparaţie capitală. Lu­
ical ne-am afla, la un început aici, la autobază. Ce a în­ faci Costică ? Nu mai ieşi nă de lună economiseşte im­
şi muzi- nătate, cu puterea de a dc lucrare, de drum sau de şi tu la o bere ?“. Aş ieşi,
gîndi drept şi de a făptui an. În ceea ce ne priveşte, semnat pentru Constantin sînt şi cu om, îmi place şi portante cantităţi de carbu­
ly, ciocă- bine ! Consemnâri Duduială aceşti ani, în care ranţi. Iar în relaţiile cu
certitudinea şi perspectiva
ucaşâ vechea urbe şi-a schimbat mie o bere rece, din cînd beneficiarii noştri, călătorii,
lie bună Cu anul care a început — cele două mari cuceriri în cînd. Dar au fost peri­ ce să mai vorbim... model
rtaj de se încheie de fapt un de­ ale sistemului nostru social- destinul, devenind un oraş oade cînd am „acoperit“
ceniu, poate cel mai stră­ politic, două valori inesti­ prosper, înscris ferm pe tra­ cîte şapte trasee într-o sin­ dc conduită.
: Paul nuia sau altuia — dar cred iectoria ascendentă a socia­
sodiil 3 lucit şi mai rodnic din is­ că ceea ce trebuie necon­ mabile în contextul planetar gură zi. Mai trebuie „şuru- ...Desigur, mulţi dintre cei
entru cei toria patriei ; un deceniu în tenit afirmat, ceea ce n-a­ de azi — sînt temeiul care lismului ? bărit“ şi la maşină, dacă care citesc aceste rînduri îl
care — de la aroma caldă vem voie nici o clipă să îndreptăţeşte starea de spi­ — Pentru mine au fost vrei să nu rămîi de căruţă cunosc pe conducătorul auto,
>e zăpadă
a plinii, pînă la noile po­ uităm este adevărul că, in rit optimistă, dinamică şi ani buni. Am devenit ceea în mijlocul drumului.- Apoi pe comunistul Constantin
ea Con­ duri. arcuite peste apele la­ această lume mare din ju­ constructivă pe care ne-o ce sînt azi — adică un liun trebuie să mai vezi şi de Duduială, care, la volanul
ului Uni- rii, de la izvoarele de lu­ rul nostru, cutremuratei de îngăduim la acest început profesionist._al volanului, un familie, am trei copii, să autobuzului, „calcă“ dc a-
: Vlad mină. şi vetrele de foc, pînă nelinişti, de incertitudini şi de an. Un optimism care cetăţean respectat în oraşul mai pui mina pe un ziar, pe proape 20 de ani drumu­
ieră TV. la forja cuvîntului - învaş- de drame, în care prea des prevalează în cele din urmă în care trăiesc şi muncesc. o carte, să vezi ce se mai rile hunedorene. Fiecare ar
Casei de ttat în mireasma întot­ asupra acelei nostalgii năs­ A^ci am avut bucuria de a întîmplă în ţară, în lume. putea să întregească acest
deauna tulburătoare a tipa­ scapără încă - focarele sinis­ fi primit, cu zece ani în Dacă mai rămîne vreme, portret al unui om care,
tre ale morţii, partidul şi cută din sentimentul trece­
rului proaspăt — toate au urmă, în rîndurilc partidu­ prin faptele lui, prin con­
ARIE (ara noastră, unitatea şi spi­ rii, insinuată tot mai per­ lui. Cînd mi s-a înmînăt bucuros merg şi la o bere... duita sa zilnică înnobilează
crescut, toate s-au împlinit. ritul constructiv, creator, al suasiv şi mai firesc de la o ...Deşi sprinten la vorbă,
această profesie aspră, pli­
limba Garanţie şi motiv de încre­ acestui neam sînt capabile anumită vîrstă înainte... carnetul de comunist, am Constantin Duduială „uită“ nă de riscuri, dc răspun­
înţeles că trebuie să devin
dere în viitoarele împliniri, să ne asigure cîteva certi­ un alt om. Totdeauna să amintească unele fapte deri. Al unui cetăţean al
determinînd o anumită, spe­ tudini fundamentale şi să RADU CIOBANU mi-am făcut datoria cinstit, semnificative din activitatea oraşului, apreciat şi stimat
perspec-
—i cu tragere de inimă. Dar sa. Ni le-a relatat-tovarăşul de concitadini.
¿al
ii : Gus-
r. Episo- Fondul de marfă repartizat judeţului —-
gospodărit cu mai multă grijă
Ca urmare a apariţiei ar­ afara judeţului, informînd comercial, în vederea asigu­ lunar Biroul Consiliului ju­
ticolului „Mărfurile reparti­ pînă la data de 20 ianuarie rării unei aprovizionări ritmi­ deţean pentru coordonarea şi
zate judeţului nostru, mult 19S0 asupra măsurilor luate. ce cu întreg sortimentul de îndrumarea activităţii de a-
7,00 Ra- solicitate de populaţie, să nu
ista pre- 3. Se interzice livrarea ori­ mărfuri existente în depozit. provizionare şi prestări dc
î meteo- fie „pasate“ altora“, apărut cărei cantităţi dc mărfuri în 5. Se va introduce obliga­ servicii către populaţie asu­
ioprogra- în ziarul nostru nr. 6875, din afara judeţului, fără aproba­ toriu urmărirea evidenţei co­ pra problemelor legate de in­
Magazin 14 XII 1979, în care era cri­
De toate trarea mărfurilor de la furni­
Hadiojur- ticată livrarea unor mărfuri zori, preluarea comenzilor, o-
e cu or- din judeţ unor unităţi de norarca acestora şi structura
uşoară a desfacere cu amănuntul din &V:V.:
14,00 Me- pe urmele materialelor publicate stocurilor existente în depo­
Camelia alte judeţe de către^ întreprin­ b+G , ■* ' * ' /m ' M ' v' ' ' ■>/ SOAri zite.
Top G — derile comerţului cu ridicata 8. Pînă la data de 20 ia­
14,43 Şla- — I.C.R.T.I. I.C.R.M. şi
10 Clubul nuarie 1980 toate aceste as­
Album I.C.R.A. — Consiliul jude­ Măsuri luate de Consiliul judeţean pentru pecte referitoare la gospodă­
neert dc ţean pentru coordonarea şi rirea fondului de marfă vor
7,30 Nou- îndrumarea activităţii de a- fi prelucrate, la nivelul fie­
pretutin- coordonarea şi îndrumarea activităţii
eea pen- provizionare şi prestări de cărei întreprinderi comercia­
iojumal ; servicii către populaţie a luat le cu ridicata, cu întregul a-
•i ale or- următoarele măsuri : de aprovizionare şi prestări de servicii parat comercial.
1 popu- 1. Atenţionarea, în cadrul
viziunii ; 9. întreprinderile comercia­
dodiilor ; Consiliului judeţean pentru către populaţie le cu amănuntul vor vizita
Romanţe coordonarea şi îndrumarea sâptămînal depozitele şi vor
iojurnal ; H? '/'H activităţii dc aprovizionare şi
soortiv ; comanda întreg sortimentul
; ; 24,00 prestări de servicii către rea prealabilă a Biroului menzilor preluate şi onorarea dc mărfuri existente, în ve­
0,05—5,00 populaţie, a directorilor aces­ consiliului judeţean al apro­ lor pe depozite. derea oferirii lor în mai bu­
nocturn.
tor întreprinderi, pentru ne- vizionării. 6. Pentru a asigura o a- ne condiţii populaţiei.
4.
întreprinderile cu ridi­
10. Consiliul judeţean pen­
l'IÄiliiÄBli respectarea dispoziţiilor cu cata vor intensifica acţiunea provizionare corespunzătoare tru coordonarea şi îndruma­
privire la gospodărirea şi li­
a localităţilor, cartierelor, tu­
vrarea fondului de marfă. de preluare a comenzilor de turor magazinelor li se va rea activităţii de aproviziona­
Wi Wti ,!>
2. La nivelul fiecărei în­ la magazinele cu amănuntul repartiza întreg sortimentul re şi prestări de servicii către
africanul treprinderi cu ridicata se vor din judeţ prin folosirea pe de mărfuri intrate în depo­ populaţie, prin organele de
ia); Ui­ aplica sancţiuni disciplinare bază dc grafice săptămîna-le zite.
mo rţii Darnică, cum n-a fost demult, iama ’80 ne oferă fru­ specialitate, va urmări res­
DOARA : museţi inegalabile. Foto : VIRGIL ONOIU aparatului comercial vinovat a tuturor merceologilor voia­ 7. Conducerile întreprinde­ pectarea cu rigurozitate a
lacăra) ; pentru livrarea mărfurilor în jori şi a celuilalt personal rilor cu ridicata vor informa măsurilor stabilite.
rpania a
Teatrul
Viaţa
îstructo-
: Moar-
Jnirea) ;
Noiem-
Republi-
iţul din
Revanşa
JLCAN :
2 (Mun-
ll) ; PE- DIN ISTORIA TERRES Telescoape şi... telescoape a Î8st
Frumoa-
să tră-
ANI- Cel mai mare telescop cu chiar după ce existenţa a- rie existentă. Ele sînt, de
.ICANT : Mesaje ain epoca de piatră obicei, instalate pe sateliţi
Dăianjen raze infraroşii din lume a cclor corpuri cereşti a fost
fier (7 fost, recent, instalat în Ha­ constatată prin alte metode. pentru a măsura gradul dc „Studentul
Tfaţi , Descoperirile din ultimul exprima nu numai ceea ce waii. El va cerceta acele Nou venite pe terenul cer­ iradiere a Pămîntului cu ra­
roşie) ; obiecte cosmice invizibile cetării astrale sînt radiote- ze X. De asemenea, de pe
Lful din secol au modificat foarte vedea, ci şi ceea ce „ştia“. încă pentru telescoapelc op­ lescoapele. Succesul lor cel din tkmns“?
in-a); mult imaginea noastră de­ La desenele rupestre din Terra se urmăresc o scrie
1: Alibi spre natura, izvorul şi soar­ paleoliticul timpuriu se con­ tice. mai de seamă este descope­ de fenomene cosmice carac­
(seriile Dar care sînt principalele rirea pulsarilor. Aceste in­ terizate de degajarea unei
oaterina ta artei. La început s-a cre­ stată un detaliu comun: tipuri de telescoape şi care strumente se bazează pe în­ La Romos s-a născut u-
GEOA- zut că arta a luat naştere imaginile „se mişcă“ într-o mari cantităţi de energie.
ii cum- în epoca homerică, iar tot parte, spre cel care priveş­ sînt tele... scopurile lor ? registrarea pulsaţiilor radio Urmează, în aceeaşi serie, nul din cei mai de seamă
dtură) ; ce preceda această epocă te, de la dreapta spre stin­ Telescoapele optice sau emise dc diferite corpuri telescoapele cu raze ultra­ umanişti ai veacului al
i acasă clasice sînt „uneltele" deo­ cereşti (numele de pulsari violete şi cele cu raze in­ XM-lea, Cristian Kloos,
Dru- era considerat „artă barba­ gă sau de sus în jos. Şi cu
:ALAN: ră“. Desenele rupestre din o altă caracteristică comu­ camdată de neînlocuit — vine, dealtfel, tocmai de la fraroşii, care cercetează ra­ cunoscut mai ales sub
dc cul- Spania şi sudul Franţei, nă aproape tuturor: mina folosite de astronomi şi as­ aceste pulsaţii). O altă mare diaţiile de la ambele cape­ numele de „Studentul
Iunie); trofizicieni. De obicei, ele descoperire făcută cu ase­ te ale spectrului, suprave­ din Romos“.
ucereş- descoperite la sfîrşitul se­ dreaptă a pictorului a exe­
treşul) ; colului trecut, urmate apoi cutat mai bine porţiunea sînt folosite de astronomi menea aparate sînt quasarii. ghind, în special, halourile Cristian Kloos a fost
in prie- de cele descoperite în mun­ stingă a imaginii. Faptul că pentru a determina mai bi­ Telescoapele cu raze X energetice ale corpurilor ce­ luat prizonier de turci la
imina); ne poziţia unor obiecte, ar fi cea de-a treia catego­ reşti. asediul cetăţii Sebeş şi
eş. se- ţii Caucazultti, în Asia Cen­ aceste desene — indiferent
GHE- trală şi în Australia sau pe din ce parte a hanii pro­ de abia după 22 de ani
(seriile litoralul Mării Caraibilor se vin — prezintă caracteris­ O PREMIERĂ bolnavului, cateterul a stră­ contor minuscul, care înre­ de robie a fost eliberat.
bătut cu uşurinţă compar­
constituie într-o adevărată tici comune, atestă izvorul gistrează în permanenţă va­ Avînd o bogată docu­
galerie da artă de la paleo­ comun al artei. Dar, înce- ÎN CHIRURGIA timentele. inimii şi a ajuns riaţiile pulsului unei per­ mentaţie, a scris cartea
litic la Epoca bronzului. în pînd din paleoliticul tîrziu, în porţiunea de la baza soane. în memorie se află „Tratatul despre mora­
unele peşteri desenele se su­ arta din diverse regiuni ale PULMONARĂ plămînului. Prin cateter au două date : greutatea şi nu­ vurile, condiţiile de via­
prapun, reprezentind mai globului începe să prindă fost introduse în artera plă­ mărul pulsurilor persoanei ţă şi lipsa de considera­
La Institutul de ftiziolo- mînului patru spirale me­
multe epoci. în peşterile din contururi locale: acum gie din Leningrad s-a reali­ respective aflată în stare ţie a turcilor“, de fapt
pentru Tanzania, dc pildă, s-au 15 000—10 00Q ani desenele zat o premieră în metodele talice subţiri, acoperite cu de repaus. Dimineaţa, din prima mare lucrare de­
nişte filamente speciale.
Vreme descoperit pînă la 17 stra­ rupestre reprezintă caracte­ momentul deşteptării, apoi spre turei şi care s-a
cu ce­ turi de desene din paleoli­ ristici locale certe, care au de tratare a bolilor pulmo­ în cursul mersului, al efor­ bucurat de un mare
larte a nare, Printr-un catéter — CALORII PE „CEC" turilor de orice fel, conto­ succes în apusul Euro­
e sfîr- tic. In general, ele exprimă dat naştere, ulterior, cultu­ Un tub de polietilenă cu
rul se imagini de cult, totemuri, rilor locale. rul transmite informaţiile pei. Titlul cărţii fiind
şi se iar în Australia şi Polinezia contrast Roentgen — intro­ Contor electronic, de ca­ memoriei şi C.E.C. calculea­ lung, lucrarea era de­
iţii sub Această artă, cea mai dus în vena bolnavului, s-a lorii (C.E.C.) : prima „ma­ ză imediat numărul calorii­ numită simplu : „Cartea
lapo- s-a descoperii aşa-niitrdtul. veche de pe Pămînt, este reuşit plombarea cu spirale lor care s-au ars în timpul
în ge- stil „roentgen“ al desenelor astăzi o adevărată carte a şină“ de acest fel se va a- studentului din Romos“.
ura va metalice a fistulelor de la fla în vînzare în Statele efortului. El poate fi folo­ De remarcat faptul că
între rupestre: (desenele oameni­ epocii de piatră, o carte cu baza plămînului, De obicei, sit, de asemenea, pentru a acest. volum a apărut
r ziua lor şi animalelor reprezintă un număr mare de „pagini" în fistula aterovenoasă se Unite în 1980 — scrie re­ controla în permanenţă
Local şi organele interne ale cor­ vista „Le Point“, Acesta după 15 ani de la des­
iţă cu care tr.ebuie citită de multe îndepărtează prin operaţie pulsul şi — auxiliar — coperirea tiparului !
pului. în acest caz, artistul ori. porţiunea respectivă de plă- este un ceas de mînă pre­ pentru a cunoaşte ora e-
mîn. Introdus prin vena văzut cu o memorie şi un xactă.