Page 15 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 15
‘síR. 6895 $ MARŢI, 8 IANUARIE 1980 Pag. 3
ş
femeile máncese-
Hotàrîrile Congresului al XII-lea al. F, C, R.,
ZlUftl s
program; de acţrane al întregului popor cutează, se afirmă!
personaje
: Dallas —
petrolieră (Urmare din pag. 1) purtătoare a vieţii şi purtă
toare a progresului. Prin tot
Prevederile din documen Demn de remarcat este sare medicale, un centru unele domenii prioritare ianţar, zugrav-vopsitor, maca ceea ce s-a creat pentru afir
ediioatie tele programatice adoptate că şi în cincinalul următor, stomatologic cu 10 unităţi ale asistenţei medicale, ca ragii, sudori, maiştri etc. marea ei, femeia hunedorea-
lonieresc de cel de-al XII-lea Con populaţia judeţului Hune de lucru, un leagăn de co întărirea şi dezvoltarea Pregătirea, capacitatea, in nă, femeia României socialis
socialiste teresul pentru meserie, pentru te, respinge cu argumente via
pentru lu- gres al P.C.R. sub perma doara se va afla în atenţia pii cu 200 de locuri. De a- continuă a medicinei pro
l agricul- nenta îndrumare şi cu ine partidului şi statului nos semenea, pînă în 1985 se filactice şi preventive; domeniul în care lucrează, bile „soarta" oferită de isto
stimabila contribuţie a ce tru, beneficiind din plin de va îmbunătăţi indicele de crearea condiţiilor optime probitatea profesională, poli ria trecută ca intrînd în sfe
isculin : tică şi morală au ridicat nu ra ei de preocupări doar cei
ucureşti — lui mai iubit fiu al poporu avantajele societăţii noastre asigurare a populaţiei din igienico - sanitare pentru
a Mare, lui român, secretarul gene socialiste multilateral dez judeţ cu personal sanitar, populaţie ; apărarea şi în meroase femei la statutul dc trei „K" : „Kirche (biserică),
io directă ral al P.C.R., tovarăşul voltate, ca o binemeritată revenind un cadru mediu tărirea stării de sănătate a membru al Partidului Comu „Kiiche" (bucătărie), „Kinder“
>va nist Român, ponderea acesto (•copilh
(in Jurul o- Nicolae Ceauşescu, au drept răsplată a eforturilor depu la 170 de locuitori şi un mamei, copilului şi tinere
scop final creşterea conti se de mineri, siderurgişti, medic la aproximativ 570 tului ; perfecţionarea acti ra în totalul membrilor de Afirmarea plenară a rolului
nuă a bunăstării întregului vităţii de organizare sani partid ajungînd în prezent la femeii în societatea noastră so
popor, crearea unei noi ca tară a teritoriului, dezvol 26 la sută, faţă de 22,85 la cialistă se datoreşte clarviziu-
area Con-
lităţi a vieţii. „înfăptuirea
aitului Uni acestor obiective va deter- Reţeaua sanitară — pe drumul tarea serviciilor de recupe sută în 1973. Competenţa, a- nii cu care partidul nostru co
ste rare etc. Toate aceste o- precierea de care se bucură munist conduce şi veghează
¡zilei in e- în rîndul colectivelor de mun la destinele ţării, datorită în
5 vrina ridicarea pe o treaptă biective se vor realiza atît
atru: „Bol- j superioară a bunăstării printr-o serie de măsuri că, spiritul de iniţiativă şi ţelepciunii cu care a ştiut să
ilpuit“ de ' poporului şi realizarea unei perfecţionării, spre împlinirea organizatorice, cit şi prin responsabilitate de care dau scoată la iveală uriaşul po
noi calităţi a vieţii, dezvol continua perfecţionare a dovadă au făcut ca, în peri tenţial uman ţinut de veacuri
tarea generală a civilizaţiei pregătirii profesionale a oada 1973—1979 peste 2 500 în întuneric, făcîndu-1 să se
materiale şi spirituale a so misiunii sale de ocrotire personalului sanitar, prin dc femei să fie promovate în aiirme, să cuteze.
cietăţii noastre socialiste, introducerea unor tehnici şi importante posturi dc condu Exemplul cel mai înălţător
afirmarea tot mai puterni metode noi ale ştiinţei me cere pe linie dc partid, dc pentru toate femeile patriei
că a umanismului revolu a sănătăţii populaţiei judeţului dicale. De asemenea, se va stat, în organizaţiile de masă noastre socialiste îl reprezin
ţionar, în centrul căreia se acţiona în direcţia întăririi şi obşteşti, în unităţi econo tă femeia academician, fe
: 6,00 Ra- află demnitatea, libertatea disciplinei la tóate eşaloa mice. Prezenţa femeilor alese meia inginer, femeia om po
nineţii; 7,00 în organele dc partid se ridi
¡,00 Revista şi fericirea omului“, se nele asistenţei medicale, a litic, Elena Ceauşescu, a că
ierul mclo- spune în Raportul prezen energeticieni, constructori locuitori. creşterii promptitudinii şi că la 35 la sută, în funcţii rei activitate febrilă pe tărî-
;in de ştiri; tat de tovarăşul Nicolae şi toţi ceilalţi oameni ai Conştient de înalta sa solicitudinii faţă de omul de o deosebită importanţă — mul ştiinţei, al învăţămîntu-
ascultăto Ceauşescu la cel de-al XII- muncii hunedoreni, la edi misiune socială, întreg per începînd de la secretare ale
rii de ştiri; bolnav. organizaţiilor de bază pînă lui, al culturii, al politicii
Je ritmice ; lea Congres. ficarea societăţii socialiste sonalul sanitar, comuniştii Apreciem că întreg corpul noastre înţelepte, slujeşte cu
loric; 10,40 Ocrotirii sănătăţii îi re multilateral dezvoltate. din acest sector, sub sanitar din judeţul nostru, la prim-secrctar de oraş. devotament interesele vitale
Buletin de vin din aceste documente- în acest context, secto conducerea organelor de Fără îndoială, această in ale poporului, ale patriei so
pteca „U“ ; directivă sarcini şi răspun rul de ocrotire a sănătăţii partid şi de stat, vor ac puternic mobilizat de co tegrare de ordin calitativ în cialiste, însufleţeşte întregul
eră Radio- deri deosebite, avînd în ve din judeţul nostru va be ţiona cu toată fermitatea munişti, va acţiona pentru viaţa politică, economică şi
»publi citate; traducerea în fapte a mă activ a! femeilor din judeţul
dere că în perioada 1981— neficia, în perioada 1980— pentru realizarea saltului socială a judeţului a creat şi
ştiri; 12,05 reţelor obiective şi sarcini nostru în înfăptuirea sarcini
folclorului 1985 statul nostru socialist 1985, de importante inves calitativ în activitatea lor ce-i revin, potrivit hotărî- condiţii de creştere a aportu lor ce ne revin din docu
atare omu- îşi va amplifica în mod tiţii din fondurile de stat. profesională, care să justi lui temeilor la întregul pro mentele Congresului al XII-
muzical ; considerabil eforturile ma Astfel se vor construi o se fice încrederea acordată, rilor istorice adoptate de ces de producere a bunurilor lea al partidului.
la 3; 15,00 investiţiile sociale prevăzu cel de al XII-lea Congres materiale, eforturile lor regă-
16,00 Ra- teriale destinate acestui rie de importante obiecti al P.C.R.
Coordona- sector, fapt demonstrat de ve sanitare ca : spitalul ju te în planul de stat. sindu-se în eforturile , tuturor
G,40 Muzică prevederea că în 1985 chel deţean Deva, cu dispensar în atenţia permanentă a Dr. MARÍA ELÍSABETA BEREŞ oamenilor muncii din judeţ.
Buletin de tuielile sociale pe o fami policlinic, două dispensare Direcţiei sanitare a jude medic, director al Direcţiei Acest cadru înnoitor oferă Album,
apăr şl te lie vor atinge cifra de policlinici, cinci creşe cu ţului Hunedoara va sta sanitare a judeţului femeii largi posibilităţi de a-
; 17,30 Poe-
le muzicii; 14 200 lei. 100 de locuri, 22 de dispen- îmbunătăţirea activităţii în Hunedoara firmarc, devenind, pe lingă de vacanta
corale de
vin te; 18,00
) Interpreţi a „Am o ţară minunată“.
aular; 20,15 Să pregătim temeinic recolta anului 1980 Sala cie festivităţi a oraşu
isaj indus- lui Brad a fost arhiplină în
aran; 20,30
ului româ ziua cînd preşcolarii de la
ni de ştiri; grădiniţa cu program normal
nore; 22,00 Utilajele agricole — reparate nr. 1 au adus pe scena ei
;23,00 Biju-
I: 23,30—5,00 întreg cortegiul de frumu
al nocturn. seţi şi bucurie al copilăriei
la termen si de calitate şl iernii albe. în jurul po
mului de iarnă micuţii ar
tişti au înălţat patriei şi
Asigurarea din vreme a ce dreze în graficul stabilit. în
partidului
cîntece
vibrante
lor mai bune condiţii pentru arest scop, conducerea S.M.A. şi versuri de slavă şi mul
sporirea producţiei agricole şi şefii secţiilor de mecani
? Africanul, ţumire, de prinos şi recu
da); Cazul în acest an reprezintă o sar zare au datoria să asigure noştinţă. Bucuria minuna
e l-n (Ar- cină de căpetenie pentru or completarea posturilor spe
sa : Piedo- ganizaţiile de partid de la cializate şi a echipelor con tei lumi a copilăriei a răz
seriile I-II bătut din feericul montaj
Le călăului sate, pentru cooperatori, me stituite pentru reparaţii, să muzical-coregrafic, din cîn-
canizatori şi toţi lucrătorii o- realizeze un control eficient
lorii (Con- tecele vesele ale corului de
TROŞANI ; goarelor. Iată de ce, în a- asupra respectării termenelor
(Unirea); ceastă perioadă de început de din grafice şi a parametrilor copii, din dansurile „fulgi
ibrie); Ro- calitativi ceruţi de buna func lor de nea“ şi ale „crenguţe
LUPENI: an, odată cu continuarea u- lor de brad“ în care Maiaj
tul cerului nor lucrări în cîmp, îndeosebi ţionare a tractoarelor şi ma Olimpia, Cristina, Marine-;
oii!! tăi e ne referim la fertilizări, o şinilor agricole. la, Bianca, Violeta, Nina,
(Muncito- preocupare de seamă a în între mecanicii şi mecani Păstrători ai unor vechi obiceiuri laice ele iarnă, cu melodii arhaice în colinde, du»
: Leii sa- tregului personal muncitor zatorii cu o contribuţie mai boşii dc la Stinceşti-Ohaba s-au remarcat duminică in mod deosebit. Cristi, Tică şi ceilalţi artişti
>rcsc): LO- Foto : VIKGIL ONOIU din grupele mari şi mijlocii
oră (Mine- din staţiunile pentru mecani însemnată la efectuarea re
Te oblig zarea agriculturii o reprezin paraţiilor i-am notat pe Ni au evoluat în aplauzele pu-
ncitoresc) ; tă efectuarea la un nivel ca- colae Topor, Viorel Finişiu, Faza judeţeană a Festivalului obiceiurilor laice de iarnă blicului. Cele mai emoţio
Ihaii, cîin, itativ superior şi în limita Laurcan Şerban, Tiberiu Bl- nante momente au rămas
ncitoresc) stihurile cu adine mesaj
; copilăriei termenelor stabilite a repa găianu, Ion Ionaşcu şi Nico patriotic ale grupei mici,
în legătură cu acţiunea dc Forţa autenticului în dialog cu timpi
c) ; ORAŞ- raţiilor şi reviziilor la toate lae Drulă.
j. vorbi la tractoarele şi maşinile agrico momente deschise de micu
ebede săl- le planificate pentru aseme recondiţionare a pieselor de ţul Bebe cu versurile: „Am
GEOAGIU- nea intervenţii. Cum se în schimb şi de reducere a cos Forja autenticului din fol ţie cunoscută şi recunoscută Boiu dc Sus, care şi-au înfru o ţară minunată/ Cum mi-i
:e. seriile făptuieşte acest deziderat la tului reparaţiilor am reţinut clorul nostru hunedorean a în cei 40 da ani de activita museţai spectacolele prin vi alta-n lumea toată/ Şi-unde
cultură); S.M.A. Căi an ? că există o insuficientă pre- iradiat duminică, într-o am te neîntreruptă, atît prin va talitate şi bogăţia costumelor mîndru ca-n poveste/ Fă4
1 de vară Dialogul purtat cu ingine . ocupare, unitatea avînd sta plă manifestare, prilejuita de rietatea repertoriului cît şi populare. Frumos — Partidul este“.
I : întoar- rul şef al unităţii, tovarăşul bilit un nomeclator rcstrîns faza judejeană a Festivalului prin■ pitorescul costumelor Colindele laicc.au fost feri • Simpozion. „Forme şi
lAN : Sub- Radu Grădinaru, a eviden de repere pe tipuri de trac obiceiurilor laice dc iarnă, populare. Colectivul din Gu- cii împletite cu jocuri ele că metode folosite de consiliile
s cultură); ţiat, pe lingă unele aspecte toare şi maşini agricole care organizată la Deva de Co rasada, care i-a urmai, a cu luşeii, prezentate de genera şi comandamentele pionie
mitatul judeţean pentru cul
reşti pentru educarea mate-
nea Arse- pozitive, existenţa a o serie trebuie refolosite. Acum, cînd tură şi educaţie socialistă. E- les aplauzele şi cu colindele, ţiile de copii din Boiu (Rd-
ÎLTA : Ca de neajunsuri care pot şi această problemă se pune cu dijia jubiliară (a X-a) a fes şi cu jocul „feciorilor", şi cu polţ), şi mai ales de obice rialist-ştiinţifică a elevilor",
ri negru trebuie să fie grabnic înlătu deosebită acuitate, este mo tivalului a fost precedată de prezenta în formaţie a celui iul cerbului, pe care sătenii a fost tema simpozionului
'JC : Vre- rate. Dacă la tractoare şi u- mentul ca factorii răspunză apreciate manifestări, care mai mic artist — S. Marişcu din Rin Mic (Sulaşu de Sits), organizat la Şcoala gene
Mlnerul). nele maşini agricole, cum sînt tori de soarta reparaţiilor, şi s-au desfăşurat, timp de o — în vîrslă de... 3 ani! l-au dăruit în toată autenti rală nr. 1 Petroşani de
combinatoarolc, maşinile de în primul rînd directorul u- lună, în preajmă şi in tim Artiştii din Radul eşti, care citatea lui. Dc la septuage către casa pionierilor şl
împrăştiat îngrăşăminte orga nităţii, să acorde maximă a- pul sărbătorilor de iarna, în de cuvin d au reprezentat ju narul Petru Rădoi, culegător şoimilor patriei din locali
nice şi cele pentru amenda tenţic acţiunii de recondi majoritatea aşezărilor rurale deţul nostru la Festivalul o- şi păstrător al unor neasemui tate. Referatele „Forme şi
mente, maşinile de plantat ţionare a pieselor de schimb. din judeţ. Dintre cele 50 de biceiurilor de iarnă de la te obiceiuri de iarnă, cu va mijloace folosite de detaşai
cartofi şi remorci, reparaţiile Spunem aceasta deoarece s-a formaţii artistice de gen, 16 Pietriş (Arad), cei din Căr- loare de simbol, pînă Ia mi mente pentru formarea con-*
măzăneşti, Vica, Boia de Sus,
1 pentru 8 şi reviziile s-au încadrat în estimat ca valoarea econo au adus în faza judejeană în Tisa, Tătăreşti, Sirbi, Visca, cuţii din Gurasatla, Boiu de cepţiei materialist-ştiinţifice
la pionieri şi şcolari“, „Con
i va fi în grafice, la alte maşini s-au miilor realizate la reparaţii Sus, fiecare participant la fa
:u cer mal înregistrat apreciabile rămî- pe seama recondiţionărilor să tregul alai al obiceiurilor de fiecare formaţie a aclus obi za judeţeană a festivalului tribuţia grupei de pionieri
ir cădea iarnă, care .formează un ca ceiul locului în urările de desfăşurat la Deva a fost un la antrenarea copiilor îri
. In sudul neri în urmă. Este vorba în se ridice abia la suma.de pitol . distinct în ansamblul Anul nou, colinda gazdei, co
ninsoarea deosebi de pluguri, semănă 76 000 lei (!). Organizarea mesager al frumuseţilor tra activităţile ştiinţifice“ s-au
. in lapo- confecţionării şi recondiţio- culturii populare tradiţiona linda colacului, avînd aceeaşi diţiilor noastre hunedorene remarcat prin idei, infor
depunere tori pentru păioâse şi pentru nării în scrie mai marc a u- le: viaja omului, munca lui temă — munca şi truda gos ce-şi au obîrşia în muncă, în maţii şi căi practice de ac--
va sufla prăşitoare, de cultivatoare, din timpul anului încheiat, podarului de la arat şi semă crezul de nud bine, în hărni .ţiune.
In sudul combine de siloz şi altele, nor _ repere merită o atenţie
va pre- sporită nu numai la nivelul diferitele sale îndeletniciri, nat pînă la împletirea şi coa cie şi vrednicie. Prin „Colin o „Carnavalul fulgilor de
tempora- deşi la unele din aceste uti ingenios brodate în vers, joa cerea colacului din. griul cu dul junelui", „Fecioriţu dal nea“ — manifestare orga-]
oră ' şi va laje reparaţiile trebuie efec S.M.A., ci şi al trustului a- şi strigături, în momente mi rat. Autenticitatea obiceiului, bă", „Colindul gazdei", „Flo nizată la casele de culturăj
ida. Tem- tuate cu prioritate, deoarece cestor unităţi, creînd astfel mice şi draniatice.
:e vor fi condiţii pentru realizarea u- păstrai din moşi-strămoşi, a rile dalbe di mărit,", prin cluburile şi şcolile generala,
inus G şi urmează să fie folosite mai nor însemnate economii, pen O paradă a portului şi o- răzbătut în timp şi adus pe multiplele variante ale „Mio din Valea Jiului a căpătai
cele ma- din vreme la efectuarea lu biceiurilor, desfăşurată pe ar scenă, variind de la un sat riţei", „Zorile dalbe“, „Feri un plus de frumuseţe da^
s 2 şi 3 crărilor. Interlocutorul apre tru asigurarea unor reparaţii tera centrală a oraşului, a la altul, de Ia o zonă la alta ce de astă maică", „Feciori- torită dărniciei iernii. Ză-i
cia că prin măsuri organi de .calitate. Evident, interven deschis faza judeţeană a edi dar cu acelaşi conţinut şi ţa", „Trei păcurăreiu“, „Ziua pada abundentă ce acoperi,
ianuarie : zatorice chibzuite, prin întă ţia cadrelor de la Trustul ţiei jubiliare a festivalului.' mesaj : vrednicia, încrederea bună, oameni buni", prin fie aşezările Văii Jiului a fă-j<
.mbătoare, rirea ordinii şi disciplinei în judeţean pentru S.M.A. tre Apoi, scena Casei municipale în ziua de mîinc, în belşug şi
n scădere buie să se facă mai mult care colind dubaşii au reali cut ca manifestarea fulgiloEi
muncă, atît în cadrul secţii de cultură a fost, timp de bunăstare. Deţinători ai unor zat, datorită forţei autenticu de nea să iasă din tiparuE;
lor de mecanizare, cît şi al simţită în toate unităţile.unde peste patru ore, gazda fol vechi obiceiuri, cu melodii lui, un dialog pesta timpul carnavalurilor din interioa-j
e închisă, atelierului de reparaţii, exis există restanţe la reparaţii clorului hunedorean în toată
Vor cădea say unele neajunsuri privind arhaice în colinde, dubaşii din de milenii şi cel ce-şi des rele sălilor. Copiii au îi&ii
tă realmente condiţii ca res autenticitatea lui. Spectacolul Slînceşti-Ohaba s-au remarcat chide larg porţile spre viitor. frumuseţat aceste întîlnM
tanţele să fie recuperate, ast calitatea acestora. a fost inaugurat de dubaşii şi prin ritmul variat al du cu jocurile iernii prin ză?*
fel în cît. acţiunea să se înca N, TiRCOB din, Almaş, Sălişle. — forma-. belor, ca şi cei din Pojoga şi LUCIA LICIU pada proaspătă.