Page 17 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 17
J
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢt-VĂ 1
tare, dar i
— Anghelina, de la 7 e- de bunul mers al muncii fire. nu-i prea place să \
bea, este omul despre care în întreprindere. Dealtfel, vorbească despre el. Crede t
merită să se scrie în ziar aceştia l-au şi ales ca re că cea mai bună „carte de I
— ne-a spus prompt tova prezentant al lor în Consi vizită" a unui om o repre- ţ
răşul Aurel Benea, secretar liul oamenilor muncii pe zintă faptele sale. felul in 1
al Comitetului orăşenesc de mină. care el „se exprimă" în
partid Brad, citul i-am ...Douăzeci de ani, din cei viitoarea muncii. în viaţa )
mărturisit că sintem în cău 45 ck numără acum, Gheor- de toate zilele. In schimb l
tarea unui om, care prin ghe Anghelina şi i-a pe vorbeşte cu dragă inimă i
¡aptele lui de muncă este trecut muncind în mină. A despre ortacii din brigadă. 1
exemplu pentru colectivul deprins rosturile mineritu A mintindu-i că de cîţiva ţ
în care munceşte. De cî(iva lui urcînd treptele meseriei, ani este declarat mereu (
ani am auzit des despre is de la vagonetar, pînă la fruntaş în producţie, că ţ
prăvile lui, de rezultatele ceea ce este astăzi: unul anul 1979 l-a încheiat cu ţ
bune pe care le obţine, hi dintre cei mai buni mi aproape 3 200 tone de căr- i
1979, împreună cu brigada neri ai ‘¡ehei, şef de briga bune extras în plus, de !
pe care o conduce, a dat dă, a celei mai bune bri faptul că este considerai 1
lună de lună cărbune peste găzi. unul dintre cei mai buni ^
plan, încheind anul cu în Convorbirea noastră se mineri ai Ţebei, l-ain in- ^
l AL COIUSILIULUI POPULAR JUDETEAIU semnate depăşiri. Nu numai leagă mai greu. Nu pentru trebat: Care-i secretul ?
că este un destoinic miner, că n-ar avea ce ne spune, \
dar este şi un comunist dimpotrivă, este sprinten la MIRCEA LEPÀDATU
activ, care se preocupă me vorbă şi are multe lucruri _____________________ l
Anul XXXII, nr. 6896 Miercuri, 9 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani reu de problemele ortacilor, de spus. Dar, modest din (Continuare în pag. a 3-a)_____ \
V \
X •
; ; - -
UIMIM lili FRONTUtU! UNITĂŢII SOCIALISTEC.T.E. Minfia — 50 miliarde
kWh energie electrică !
Cum folosim experienţa ciştigată pentru a spori rolul
Una
cele
mai
organizaţiilor F.U.S. în viaţa economică a comunei centrale din termoelectrice mari de aici merită calde felici
din
tări.
ţară ■— cea de la Mintia, Alte cîteva cifre conclu
înfiinţarea de organizaţii treburilor de stat şi obşteşti, propunerile făcute de cetă prevederilor de plan în agri din judeţul nostru — a îm dente pentru abnegaţia şi
proprii alic Frontului Unităţii în acest context ţin să sub ţeni, de oamenii muncii. Ac- cultură — sectorul cu pon plinit nu de mult 10 ani dăruirea în muncă ale ener-
Socialiste — expresie a lăr liniez faptul că în adunări ţionînd în acest fel am reu derea cea mai mare în econo de la punerea in funcţiune geticienilor de la Mintia :
girii democraţiei noastre — le populare săteşti, în adu şit să obţinem rezultaţi bu mia comunei. Ca urmare, am a primului turbogenerator. în cei patru ani ai cincina
asigură cadrul politic şi or nările generale ale C.A.P. şi ne în creşterea gradului de desfăşurat o susţinută muncă Uzina s-a dezvoltat conti lului actual, aici s-a reali
ganizatoric de atragere şi ale oamenilor muncii din în participare a maselor la în politică şi de mobilizare a nuu, azi avînd în funcţiune zat peste prevederile de
participare mai activă şi e- treprinderi şi unităţi econo deplinirea sarcinilor, în rea maselor la executarea lucră cinci grupuri energetice de plan o producţie industria
fectivă a maselor la condu mice, în cadrul întîlnirilor lizarea obiectivelor propuse rilor de îmbunătăţiri funcia cite 200 MW, urmînd ca în lă de 467 milioane lei şi
cerea vieţii economice şi so dintre deputaţi şi alegători, în planurile anuale şi în cin re, pentru folosirea raţională primul trimestru din acest s-a furnizat suplimentar sis
temului
energetic
naţional
ciale, la adoptarea şi înfăp ale conducătorilor comunei cu cinalul 1976—1980. Acest a pămîntului şi executarea la an să intre în funcţiune o cantitate de energie elec
tuirea deciziilor politice. A- cetăţenii se dezbat problemele fapt se reflectă şi în creşte timp şi în bune condiţiuni a al şaselea grup de 210 trică de 1,308 miliarde
ceasta va face să crească care privesc dezvoltarea eco- rea conştiinţei politice şi a lucrărilor agricole din fieca- MW, menţinînd termocentra kWh. Totodată, se cu
şi contribuţia organizaţiilor nomico-socială a comunei, sis răspunderii civice a tuturor la de la Mintia în rîndul vine menţionat faptul că,
F.U.S. din comuna Ilia la în tematizarea teritoriului şi a cetăţenilor. DRAGOMIR COJAN, acelora cu cea mai mare faţă de anul 1978, în
treaga viaţă politică, econo localităţilor, programele de Activitatea organizaţiilor preşedintele Consiliului putere instalată din ţară. 1979 a fost redus consumul
mică, social-culturală şi edi lucrări edilitar-gospodăreşti F.U.S. s-a desfăşurat şi se comunal Ilia al F.U.S., Intre timp, aici s-a format de combustibil convenţio
litar gospodărească. şi cele care prevăd sarcinile desfăşoară în permanenţă sub ROMULUS OSOIANU, un colectiv priceput şi des nal cu- 6,5 grame pe kWh,
în anii care au trecut de de producţie ale fiecărei uni conducerea şi îndrumarea co membru al biroului executiv toinic, care înregistrează ceea ce înseamnă, la nive
al Consiliului comunal
la primul Congres al F.U.S. tăţi, iar hotărârile, deciziile mitetului comunal de partid. al F.U.S. constant frumoase realizări lul anului trecut, o econo
am cîştigat o experienţă bu se iau numai şi numai cu Şi, pornind de la sarcinile în producţie. mie de 40 000 tone combus
nă în atragerea şi' participa consultarea maselor, ţinîn- economice ale comunei, am Ieri, la orele amiezii, tibil convenţional.
rea maselor la conducerea du-se seamă de sugestiile şi pus pe prim-plân înfăptuirea (Continuare in pag. a 2-a) C.T.E. Mintia a produs cel Energeticienii de la Min
de-al 50-lea miliard kWh tia sînt hotăriţi ca şi în
acest an să obţină succese
energie electrică de la pu deosebite în activitatea de
Baze femeinice producfiei nerea sa în funcţiune. Este producţie, să se înscrie prin
un succes remarcabil, pen tre unităţile economice frun
agricole din acest an tru care întreg colectivul taşe din judeţ şi din ţară.
înfăptuirea obiectivelor sta tone sfeclă de zahăr, 1 200
bilite de Congresul al XII- tone legume şi cartofi, 750 ' i n v e s t i ţ i i l e .
lea al partidului privind dez tone fructe şi struguri. Fi
- *.
voltarea intensivă şi moder reşte, pentru realizarea pro feri- în termen, economioe, de calitate
nizarea agriculturii impune ducţiilor planificate am în
acţiuni hotărîte în fiecare treprins şi întreprindem în 1979 s-a încheiat cu un biianţ negativ
consiliu unic agroindustrial şi continuare o serie de acţiuni
ANCHETA LA C.A.P. GEOAGIU
Este necesară o puternică
unitate agricolă în scopul va vizînd folosirea raţională a
lorificării depline a rezerve pămîntului şi ridicarea po angajare In acest an pe toate
lor de creştere a producţiei tenţialului productiv al tere
y /I Fabrica de bere din Haţeg este una dintre noile unităţi agricole. Ce măsuri sînt ini nurilor. Pe lingă o judicioa şantierele, la
ţiate în acest scop la C.A.P. să amplasare a culturilor, po
conomicc ale judeţului nostru. Colectivul unităţii — tînăr şi
Geoagiu ? Iată tema anche trivit asolamcntului stabilit la
entuziast — a intrat in noul an hotărît să-şi onoreze exem
plar sarcinile de plan. tei la care ne-au răspuns nivelul consiliului unic agro Dacă ar fi s-o luăm cu ba chiar s-a desfăşurat ane
Ioan Igna, preşedintele uni industrial, ne-am preocupat de-amănuntul, să consemnăm voios, dctcrminînd nereali-
tăţii, Ion Rob, inginerul şef, de fertilizarea cu îngrăşă unde şi cît s-a muncit în a- zări însemnate.
şi Mircea Stănescu, şeful fer minte chimice şi organice a nul 1979 în domeniul inves Nu vom intra din nou în
mei zootehnice, secretarul co unor suprafeţe cît mai mari tiţiilor în judeţul nostru, re toate amănuntele care au ge
mitetului de partid pe C.A.P. destinate cerealelor, plante marcăm că s-au depus efor nerat o asemenea situaţie.
Covan, cimpaieşul cesta avem prevăzute nive lor tehnice şi horticulturii. turi, s-au făcut destule lu Le-am vizat în numeroasele
Ion Rob: Pentru anul a-
Mircea Stănescu: Impor
luri superioare de producţie tante sarcini avem de reali cruri bune, au fost înregis articole, anchete, convorbiri
Uimind ascultători şi ju cimpoiul meu nu mă duc“ la toate culturile şi în secto zat în sectorul zootehnic. în trate uncie realizări notabile. publicate de-a lungul anului
rii cu acordurile cimpoiului rul zootehnic. în legătură di primul rînd trebuie să ne Pătrunzînd însă în profunzi trecut. Am notat în repetate
său, Cosma Copan din Ve- — a spus el răspicat. Şi nu rectă cu sporurile de recoltă preocupăm de creşterea efec mea lucrurilor (privind şi rînduri promisiunile şi anga
ţel se calificase pentru fa s-a dus. Nu se ştie dacă în stabilite sînt planificate şi li tivului matcă şi de îmbună- procentele din tabelul pe ca- jamentele unor factori de
za finală a Festivalului na felul acesta judeţul nostru vrările de produse la fondul rc-1 publicăm în pagina a răspundere privind înlătura
ţional „Cîntarea României“. a pierdut sau nu un loc centralizat al statului. între Anchetă consemnată de doua), constatăm că treaba rea neajunsurilor, redresarea
S-a întîmplal (vorbă să fie fruntaş în faza finală. altele, unitatea noastră va N. TÎRCOB nu a mers cum era de dorit activităţii pe şantiere, recupe-
că-i întîmplare) ca şi cim N-avem de unde să ştim preda pe bază de contract nici pe şantiere, nici în uni
poiul lui să se claseze în ceea ce nu s-a întîmplal. peste 1000 tone cereale, 1 300 (Continuare în pag. a 2-a) tăţile beneficiare de investiţii,
faza finală la concursul de Covan însă a învăţat ceva : (Continuare în pag. a 2-a)
creaţie tehnică. O fi fiind dacă el păstrează doar pen
el cimpoi cu care se face tru sine secretul construirii l rii, la acţiunea ce cunoaşte 3 km. La executarea acestor
muzică, dar construcţia lui o mare desfăşurare de forţe lucrări finanţate tle la buge socialiste şi a partidului con
ducător.
e tehnică curată şi prin cimpoaielor, se mai poate participă şi un mare număr tul statului o contribuţie în
părţile locului numai Cos înlîmpla şi altă dată ca de cetăţeni din întreprinderi, semnată şi-o vor aduce lo 22 DE ANI
şi
cartiere,
instituţii
mobili
ma Covan cunoaşte tehnica cimpoieşul să răimînă acasă zaţi de deputaţi, de organi cuitorii satului. ÎN ACELAŞI LOC
construirii cimpoaielor. La pentru că... s-a dus cim PUTERNICE FORŢE zaţiile proprii ale Frontului „TE CÎNTĂM DE MUNCĂ
faza republicană a concursu poiul la concurs. Şi-a ales MOBILIZATE Unităţii Socialiste. PATRIE ŞI PARTID“ Recent, colectivul dc mun
lui de creaţie tehnică, cim 4—5 copii mai îndemînatici LA DESZĂPEZIRE că al oţelăriei S.IVI. 1 din
poiul lui a luat locul II. lucrări Sub acest generic s-a des C.S. Hunedoara a sărbătorit
pe care acum îi instruieşte TEHNICO-EDILITARE făşurat, luni, ia Şcoala ge ieşirea La pensie a oţelaru-
In Valea Jiului a căzut ză
Numai că cimpoiul fiind la în arta construirii acestui nerală nr. 6 Petroşani, un lui Zamfir Buştea. Timp de
padă multă. Zi şi noapte,
Bucureşti la concurs, cim- In cadrul procesului de sis concurs de muzică tînără la 22 de ani el a lucrat pe a-
atît de vechi instrument maşinile speciale ale între tematizare şi urbanizare a care au participat cei mai celaşi schimb — B — în a-
co
gospodărie
poieşul n-a mai pulul să se muzical. Primele trei cim prinderii şi de locativă participă localităţii ilia, anul acesta a talentaţi elevi din ciclul gim ceLaşi loc de muncă. 22 de
munală
prezinte la faza finală pen poaie se află în lucru şi fost alocată suma de peste nazial al unităţii de învăţă- ani a fost mereu un exemplu
Ia îndepărtarea zăpezii de pe 2 milioane lei pentru execu de dăruire profesională.
tru interpretare. Zadarnic vor mai veni, desigur, şi şosele şi străzi, de la intra tarea lucrărilor de alimenta mînt. Un repertoriu ales şi
au încercat cîţiva voitori de altele. rea în întreprinderi, cartiere re cu apă, canalizare şi con o interpretare bună au fă
bine să-l determine să chi etc. Răspunzînd chemării Co struirea unui canal colector. cut din întrecerea de Ia şcoa
te cu alt cimpoi. „Fu fără ION CIOCLEI mandamentului municipal Lungimea reţelei de canale la din Petroşani o caldă ma
| pentru combaterea înzăpezi- şi conducte va însuma peste nifestare de slavă a patriei
