Page 18 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
m®¡
mm
I N VE S T. I'Ţ I 1 L. E.
H Era £
in termen, economica, de calitate;
16,OU Telex
Se poate afirma fără tea cîmpul muncii şi în afara lui, şi societate — este eficientă, 16.05 Colocvii
16,35 Clntece
mă de a exagera că organi disciplina tehnologică în ac dar ea nu a dus la obţine 16,55 Desene
zaţiile de bază ce activează tivitatea de producţie, folosi rea rezultatelor pe care le „Slndba
în cadrul Staţiei de utilaje rea timpului de lucru ctc., presupun exigenţele vieţii 17.20 Itmcr.U'i
17,10 Arii şi «
şi transport Deva aparţinînd s-a ţinut mereu în actualitate cotidiene. Astfel, c încă ma 18.00 Atenţie
Trustului dc construcţii Hu ideea că membrii de partid re numărul absenţelor ne — emisi
nedoara se constituie ca pu au datoria de a munci în motivatc şi al întârzierilor de ţie a mi
(Urmare din pag. 1) dar şi destule ivite pe par în mod cu totul deosebit, în ternici factori mobilizatori ai aşa fel îneît să constituie la program, fondul de timp 13.20 Tragere!
cursul anului, dintr-o serie construcţia dc locuinţe (cu colectivului în îndeplinirea exemple pentru ceilalţi oa fiind utilizat, în cursul anu 18,30 Revista
că tv.
rarea unor restanţe, finaliza de motive care nu fac obiec prioritate în Valea Jiului — sarcinilor de plan. Avînd o meni ai muncii, să se poarte lui 1979, numai în proporţie 18,50 1001 de
rea la termen a obiectivelor. tul acestui articol. Credem că la Lupcni), unde situaţia din structură organizatorică a- astfel în viaţa socială şi în de circa 95 la sută. în uni 19.00 Tclejun
In multe cazuri, acestea s-au ele se cunosc şi că s-au între 1979 este necorespunzătoare. decvată specificului muncii familie îneît să nu li se poată tate se mai consumă alcool, 19,25 In iutii]
rilor. O
dovedit vorbe goale. Este cu prins şi se continuă o serie Se impune de urgenţă asi din unitate, asigurînd repar aduce nici un reproş. în ur mulţi oameni se plimbă încă are cm
totul inadmisibil ca la total de acţiuni şi măsuri pentru gurarea forţei de muncă, a tizarea comuniştilor în locu ma dezbaterilor asupra teme prin incintă. Printre cei ce 19,43 Dosarul
investiţii să se realizeze in ca în acest an activitatea de mijloacelor tehnice şi a ma rile cheie ale procesului dc lor enunţate s-au adoptat săvîrşesc asemenea fapte se 20.05 Teleeine
Iui
Nai
tr-un an abia 60,8 la sută investiţii din judeţ să cu terialelor necesare, impulsio producţie, organizaţiile de planuri de măsuri care au numără şi comunişti, precum mi eră p
şi numai 76,6 la sută la con- noască revirimentul mult pro partid acţionează — în lumi vizat eliminarea aspectelor ce Traian Rusu, loan Gidea, ţie a sti
narea livrării utilajelor şi e-
ceze
strucţii-montaj ! Este de ne mis şi mult aşteptat. chipamentclor, organizarea te na Documentelor Congresului au provocat necazuri în pro- Alccu Horcac şi alţii. Iar 21,40 Telejnra
înţeles ca doar două din cele Ce considerăm necesar să meinică şi ordonată a muncii al Xll-lea al Partidului Co organizaţiile de partid, comi
12 principale organizaţii reamintim ? Mai întîi că sar la fiecare obiectiv, lucrare, munist Român — cu perma siile de disciplină din cadrul
de construcţii din judeţ cinile anului 1980 sînt deo nenţă şi competenţă pentru acestora n-au luat atitudine,
(G.S.C.F.I. şi O.I.F.P.C.A.) sebit dc mobilizatoare şi de punct de lucru, întronarea u- ridicarea rolului lor de forţă în cc priveşte comportarea în
să-şi îndeplinească planul a- importante pentru îndeplini nei discipline desăvîrşitc pe motrice a întregii activităţi, societate n-au existat abateri '
nual, iar un important grup rea integrală a prevederilor fiecare şantier. Să depăşim în realizarea acestui dezide ccsul dc producţie. Una din deosebite, dar s-au mai în-
de şantiere (de pe amenaja dc plan la producţia indus momentele critice cauzate de rat actual în orice moment, tre temele care s-au bucurat tîmplat cazuri dc consum de BUCUREŞ1
rea hidroenergetică Riu Ma- trială. Ca urmare, cu toată starea vremii prin organizare, organele şi organizaţiile de de multă atenţie din partea alcool la volan, curse clan dioprogramui
Radiojurnal;
re-Retezat) să nu realizeze vitregia vremii din acest în disciplină şi totală dăruire în partid au pornit de la ideea organizaţiilor de partid a destine. Cazul lui loan Ş., presei; 8,10
nici jumătate din planul a- ceput de an, trebuie să se muncă I Să punem din prima — subliniată adeseori de fost disciplina în muncă. Şi care a provocat scandal în diilor; 9,00 E
nual. Or, cum se poate ex accelereze cît se poate rit lună a anului bază solidă secretarul general al parti asta din două motive. Pri familie, a ajuns la cunoştin 9.05 Răspund
lor; 10,00 Bl
plica faptul că multe unităţi murile dc execuţie, mai ales succeselor viitoare i Să strîn- dului, tovarăşul Nicolae mul : specificul unităţii, raza ţa comitetului municipal de 10.05 înregis
economice, unele cu mare pe platforma I.V. Călan, la gem mai mult decît pînă a- Ceauşcscu — şi deplin con ci mare de acţiune. Al doi partid. Organizaţiile de bază teca de foîc.
pondere în economia jude l.M.C. Deva, I.U.M. Petro cum colaborarea între toţi firmată de viaţă — că rolul lea : disciplina a dat şi mai cunosc că există asemenea lui de cerci
şi
dialectolo
ţului, cum sînt C.S. Hunedoa şani, la preparaţiile cărbune factorii care concură la reali conducător al unei organiza dă încă de furcă activităţii aspecte şi că ele se perpe ţările socia
ra, C.M. Deva, I.U.M. Petro lui din Valea Jiului şi la o- zarea programului dc inves ţii de bază nu e atît teore de transport şi reparaţii. Re tuează, dar n-au intervenit. înregistrări
şani, I.C. Orăştie, I.L. Deva, biectivele de la „Vîscoza“ Lu- tiţii al judeţului, să conlu tic, ci mai ales un fapt con zultatul preocupării pe linia Activitatea desfăşurată în raiă; 11,00 B
11.05 Microfo
„Vidra“ Orăştie să realizeze peni, la C.T.E. Mintia, „Vi crăm mai fructuos, să asigu cret şi ol se realizează prin îmbunătăţirii disciplinei este sensul creşterii rolului comu 11,35 Avanp
foarte puţin din planul de dra“ şi I.C. Orăştie —■ majo răm ritmuri constant bune la activitatea fiecărui comunist, acela că în cursul anului tre niştilor în muncă, al realiză TV.; 12,00 B
investiţii în regie proprie ? ritatea din ele cu termenele toate lucrările ! Să punem în înaltul titlu de membru al cut abaterile au fost mult rii unei comportări ireproşa 12.05 Din coi
Lipsurile şi neajunsurile de execuţie întîrziate —, dar funcţiune la timp şi în de- partidului impunînd fiecărui mai puţine ca în anul pre bile în societate la Staţia de lui nostru;
de ani friun
sînt multe, mai vechi — ne- şi la Riu Mare-Retezat, la lu vans toate obiectivele anului om să fie demn şi luminos cedent, nici un comunist n-a transport Deva este rodnică, muzical; 13,0
cradicate la timpul oportun, crările de la I.R.E. Deva, şi, 1980 ! exemplu în activitatea de fost sancţionat pentru lipsuri însă ea trebuie continuată pe 15.00 Clubi
producţie, în viaţa socială şi nemotivatc, întîrzieri etc. De un plan superior, aşa cum lfi,00 ltadi"
no
Partidul
UMiTĂŢi BENEFICIARE DE INVEST!}!! CU REZULTATE dc familie. altfel, în întreaga unitate cer Documentele Congresului toce; 16,25 C
Staţia de utilaje şi trans n-a fost acordată nici o sanc al Xll-lea ai partidului. Ce nomice; 16,40
BUNE PE ANUL 1979 port are un specific, în ţiune pe linie de partid. La rinţa care trebuie împlinită nesc prin dc
de
letin
ş
sensul că activitatea ei aco această realizare şi-au adus este aceea ca fiecare comu limbii romă
(în paranteze — realizările la construcţii-montaj) peră tot judeţul. Cu toate a- contribuţia şi comisiile de nist să fie exemplu de con tinere ale m
17,45 Corala
cestea, s-au obţinut rezulta disciplină ce activează în ca ştiinciozitate în muncă, mo îinescu" din
7o te bune în domeniul la care drul organizaţiilor de bază şi del de comportare în socie Jată de Ghi
I.M. Hunedoara 113 (126 ) I.P.I.C.F. Deva 126.5 (100,6) ne referim. Astfel, prin în care, de fiecare dată cînd a tate, în aşa fel îneît să con 18.00 Orele
întreprinderea dc tricotaje 0. 1.F.P.C.A. Deva 115 (102,8) scrierea în programele de ac fost cazul, au intervenit cu tribuie efectiv la creşterea vista intern,
19.00
La z
Hunedoara 110,5 (116,4) 1. A.T.S.A. Piteşti 107.5 (198,S) tivitate, pe ordinea de zi a operativitate pentru stîrpirea rolului organizaţiei de bază peste hotare
„Plafar“ Orăştie 106.1 (102,5) adunărilor generale şi a şe abaterilor. din care face parte — un de muzică ]
Direcţia judeţeană de l.M.C. Deva 100 (105,1) dinţelor de birou a unor te Activitatea pe linia creş deziderat mereu actual al cliestra „Ni
din
Craiova,
drumuri şi poduri Deva 111.2 (104,9) Trustul I.A.S. Deva 100 (100 ) me cum ar fi contribuţia co terii rolului comuniştilor în perioadei pe care o străba Voinescu;
muniştilor la realizarea sar viaţa economică a unităţii, tem şi al perspectivei. sonore; 22
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII cinilor de plan, calitatea re pentru ca fiecare membru dc oră; 23,00 B
Ie; 23,30—5,0
paraţiilor, comportarea în partid să fie pildă în muncă TRAIAN BONDOR zieal nocttu
I.L. Deva 76,7 (70,1) I.P.I.L.F. Haţeg 83,8 (85,8)
TIM1ŞOAB
întreprinderea de tricotaje D.C.D.M. Simeria 83,2 (99,2) (Urmare din pag, 1> litatca rădic
Petroşani 81,4 (80,4) I.P.A. Deva 96,3 Cum folosim experienţa cîştigată ţii pe colun
C.S. Hunedoara 87,1 (92,5) I.A.S. Simeria 91,3 (89 ) tăţirea structurii de vîrstă, Ritmuri per
Tcsătoria de mătase Deva 40,2 (32,6) I.A.S. Mintia 74,7 (73,9) îndeosebi la speria bovine. dv. ; 21,00—
literară.
I.V. Călan 63,1 (81,1) I.I.C. Deva 76,2 (54,4) Evident, în realizarea acţiu
„Vidra” Orăştie 67,7 (76,8 Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 86,1 (97 ) nilor privind sporirea efecti
I.R.E. Deva 68,5 (67,3) I.J.L.F. Deva 63,3 (49,9) velor şi a producţiei anima -
I.E. Haţeg 50,9 (51,5) G.I.G.G.L. Deva 92,8 (92,1) liere ne bazăm pe prăsila
„Vîscoza“ Lupeni 69,9 (63,7) D.G.A.I.A. Deva 76,6 ( 5 ) proprie. Obţinerea unei pro
Ţesătoria de mătase Lupeni 65,9 (54,8) Inspectoratul şcolar judeţean 59,6 (53 ) fUrmare din pag. 1) re dată măsuri pentru buna ducţii marfă de peste 8 000 DEVA; Pi<
I.C. Orăştie 66,5 (37,6) Comitetul judeţean pentru cul organizare a muncii şi asi hl lapte ne obligă să îm seriile I-II
I.U.M. Petroşani 86,9 (61,7) tură şi educaţie socialistă 69,1 (59,2) re campanie. Astfel, anul gurarea condiţiilor materiale prospătăm matca, reţinînd Gorgonova,
întreprinderea de produse eleetro 1- I.E. Deva 88,5 (90,1 trecut au fost executate im ca tot cc s-a prevăzut în numai exemplarele cu pro ta); HUNEI
ne Africane
tehnice Petroşani 63,3 (83,6) I.T.A. Deva 98 (98,S) portante lucrări de combate program să se şi realizeze. ducţie ridicată, de la care (Flacăra); 1
C.C.S.M. Petroşani 61,7 (96,3) F.P.N.C. Mintia 82,4 (75,5) re a băltirilor (320 ha), în Totodată, s-a manifestat a- avem certitudinea că vom (Arta); C
F.P.R. Baiu 72 „Marmura“ Simeria 97,4 diguiri (2 km), decolmatări tenţie faţă de propunerile şi structoru3);
39 de tre
Fabrica de încălţăminte întreprinderea de bere Haţeg 65,5 (68,8) de canale, curăţiri de păşuni cerinţele oamenilor şi s-a Cobra (7 N
Hunedoara 96,3 O.J.T. Deva 31,8 ( 6,9) şi fineţe ş.a. La aceste ac treiut, pe baza analizei cu cei deo (Repub
Exploatarea de cuarţ Urkani 41,2 (63 ) C.J.E.F.S. Deva 72 (75 1 ţiuni au participat mii de interesaţi a problemelor, la Baze temeinice Zburaţi In
(Cultural);
„Avicola“ Mintia 44,8 (38,2) Direcţia sanitară Deva 40,1 (32,4 cetăţeni din toate sectoarele realizarea de noi lucrări. Aşa întreaga !
Tipografia Deva 69,1 (59,2) O.G.A. Deva 96,3 (100 ) de activitate ale comunei, pre se .şi explică depăşirea volu rose) ; VU
I.M.P. Deva 43,7 (48,2) I.V.V. Deva 93 (100 ) cum şi elevii din şcoli mobi mului de lucrări stabilite la (Muncitoresc
se trei
Staţiunea dc cercetări pomicole întreprinderea de confecţii lizaţi dc U.T.C. Am reuşit începutul anului. ’ ierul); T
Geoagiu 66,6 (40,6) Vulcan 81,3 (108,6) astfel să încheiem anul agri Anul acesta — pe baza <•_. Bagdad
I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 58,7 (42,9) I.P.L, Deva 97.9 (102,9) col 1979 cu rezultate bune. programelor de măsuri adop AN1NOASA
I.P.N.C. Orăştie 49,3 I.S.C.I.P. Orăştie 80,4 (102,4) Aceasta se reflectă în canti tate — vom acţiona şi mai realiza ce! puţin 2 200 1 lap de circ
tăţile de produse livrate la energic, folosind experienţa te, în medie, anual, iată de URICANI :
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA CONSTRUCŢII-MONTAJ fondul de stat şi în depăşi acumulată, pentru ca preve ce vom continua şi înlocuirea (7 Noiembrl
rea efectivelor planificate la derile planului economic în animalelor din alte rase, vânturile lu:
Combinatul minier Inspectoratul silvic judeţean 100,2 (97 ) bovine şi ovine. profil teritorial să fie înde astfel îneît să menţinem în seriile I-II
Valea Jiului 102,2 (95,3) I.F.E.T. Deva 103,9 (85,4) Şi celelalte unităţi econo plinite în bune condiţiuni. efectiv numai tineretul fe GURABARZi
I.M. Barza . 107,7 (74,7 mice din comună — S.M.A., Avem în vedere sporirea mei pentru reproducţie din cîmple (Mii
I.P.E.G. Deva 121,7 (29,9) I.I.L. Simeria 103,2 (83,8) C.L.F., Staţia C.F.R., Balas rodniciei pămîntului prin rasa Bălţata românească. TIE : Vom
l.M.M.R. Simeria 100,9 (48,6) I.A.S. Haţeg 107,5 (88,6) tiera, unităţile prestatoare de executarea lucrărilor de îm Concomitent vom continua vară (Patria
servicii, cooperativa dc con bunătăţiri funciare, irigaţii şi lucrările de modernizare în batire (FIaeă
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCTII-MONTAJ sum ş.a. — au îndeplinit şi fertilizări. Am trecut la fermă, punînd accentul pc BAl : Fui
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII depăşit planul pe 1979. transportul gunoiului şi ad mecanizarea proceselor de (Casa de
O experienţă bună avem ministrarea îngrăşămintelor lucru în special la prepara ŢEG : Fruir
în mobilizarea şi participa rea furajelor, efectuarea mul
G.S.C.F.I. Deva 101,7 I.R.E. Deva (şantierul de montaj) 73,5 rea locuitorilor la executa chimice pe semănăturile de sului şi evacuarea dejecţiilor. (Popuiar);
O.I.F.P.C.A. Deva 100,4 Grupul de şantiere onergomontaj rea lucrărilor edilitar-gospo- toamnă. Urmărim efectuarea De asemenea, avem prevăzut roz; CAL.
O.G.A. Deva 98,5 „Transilvania“-Mintia 72,1 dăreşti şi dc înfrumuseţare. la timp şi de calitate a lu să construim un saivan nou. rea (Casa d
I.C.S. Hunedoara 91,4 Şantierul T.C.M.M. Deva 66,8 Aceste rezultate bune au fost crărilor de reparaţii la maşi In an Ignat : Se ştie bine că MERI A : Uş
Şantierul C.M. Electrocen- Grupul de şantiere energo- răsplătite cu Ordinul Muncii nile şi utilajele agricole (80 factorul hotărîtor în produc cie ia bale
trale Deva 80,1 construcţia Deva-Mintia 66,8 clasa I, decernat anul trecut la sută din cele care se vor ţie este omul. De aceea, cu- ILIA : Prel
I.C.M.M. Petroşani 79,3 Grupul de şantiere cînd comuna noastră s-a si folosi în primăvară sînt re noscînd sarcinile cc le avem (Lumina) ; Ş
Trustul de construcţii Deva 77,5 Rîu Mare-Retezat 47,4 vizuite şi reparate). mea bărbaţi
tuat pe locul I pe ţară. In de înfăptuit în acest an, ne
1979 am executat prin mun în acelaşi timp ne ocupăm străduim să organizăm cît
UNÎTĂTI BENEFICIARE CARE NU Sl-AU REALIZAT că patriotică un volum dc lu de popularizarea, explicarea mai bine munca în cele pa
PLANUL DE CONSTRUCŢII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE crări în valoare de 3 120 000 şi studierea documentelor tru ferme şi două brigăzi,
lei, faţă dc 2,6 milioane lei Congresului al Xll-lea al pentru a cuprinde întreg vo
I.C. Orăştie 31,7 Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 68,8 angajament. în fiecare sat, în P.C.R., de educarea cetăţe lumul de lucrări stabilit prin Timpul p
nilor în spiritul principiilor
C.S. Hunedoara 28.5 I.S.C.I.P. Orăştie 63,3 fiecare circumscripţie s-a ac eticii şi echităţii socialiste. tehnologii. Consiliul de con ziua de 9 ia
întreprinderea de bere Haţeg 19,1 l.M.C. Deva 70,4 ţionat pe bază de plan şi ducere, cu sprijinul organi în răcire uş
I.P.N.C. Orăştie 24,3 „Vîscoza" Lupeni 60,5 grafic de realizare a obiec Avem un program bogat zaţiei de partid, va desfăşu de ameliora
deveni
varls
I.A.S. Mintia 41 „Vidra“ Orăştie 44,7 tivelor. De asemenea, pe u- de activitate în domeniul e- ra o susţinută muncă politi va ninge si
„Avicola“ Mintia 34,2 I.T.A. Deva 71,2 nităţi economice şi instituţii conomic şi edilitar-gospodă- că şi organizatorică în vede sufla moder:
I.J.L.F. Deva 14,5 C.M. Deva 79,2 s-au stabilit ce lucrări se rosc şi vom face totul pen rea mobilizării întregului po cări de pini
oră dan est.
I.L. Deva 37,5 U.J.C.C. Deva 91,6 fac, mijloacele şi forţa dc tru a ridica activitatea orga tenţial uman şi material al Temperatu
I.M.P. Deva 28,6 Inspectoratul silvic Deva 96,1 muncă cu care participă pc nizaţiilor F.U.S. la nivelul unităţii la înfăptuirea exem fi cuprinse
Staţiunea de cercetări po I.F.E.T. Deva 96 şantierele muncii patriotice sarcinilor, şi exigenţelor puse plară a indicatorilor de plan şi minus 7
maxime tntr
micole Geoagiu 40,7 ale comunei. Această activi dc conducerea partidului în pe anul 1980 şi pregătirea grade.
I.U.M. Petroşani 37,5 I.A.S. Haţeg 96,3 tate a fost analizată perio etapa actuală în faţa între temeinică a producţiei din
iU-J.C.M. Deva 57,4 I.I.L. Simeria 87,4 dic şi s-au stabilit de fieca- gului popor. cincinalul următor.