Page 20 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 20
Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6896 $ MIERCURI, 9 IANUARIE 1980
Grupul întreprinderilor
OPINII PRIVIND POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI de gospodărie comunală
încheierea lucrărilor Congresului al XXlV-lea
„Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU al Pa t dului Comunist din Canada şi locativă Hunedoara-Deva
întruchipează astăzi un mod de conducere OTTAWA 8 (Agcrpres). — fost reprezentat de tovarăşul
La Toronto au luat sfîrşit lu Ilie Matei, membru supleant str. Lenin, nr. 6
crările Congresului al XXIV- al C.C. al P.C.R.
modernă, realistă şi întreprinzătoare" lea al P.C. din Canada, la Congresul a ales noul Co
care au participat delegaţi mitet Central al partidului. ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURS :
BRASILIA S (Agcrpres). — şi întreprinzătoare,------ men aleşi din toate regiunile ţării, Wiliam Kashtan a fost reales
Revista lunară „O Espelho", ţionează de asemenea revista ca şi oaspeţi de peste hotare. în funcţia de secretar gene a) pentru centrală :
care apare în capitala Bra braziliană —, constă în coo Partidul Comunist Român a ral al P.C. din Canada.
ziliei, publică tin amplu ar perarea cu toate ţările lumii © inginer şef
ticol consacrat României so şi faptul că România militea ® şef birou plan dezvoltare
cialiste, realizărilor ţării noas ză pentru egalitate între sta ® arhitect principal
tre. Articolul, care este înso te pe arena internaţională. 0 declaraţie a preşedintelui
ţit de o fotografic a tovară ★ © inginer diriginte
şului Nicolae Ccauşescu, sub CIUDAD DE MEX1CO 8 organizaţiei SWAPO
liniază că bilanţul general al (Agerpres). — Postul de ra LUSAKA 8 (Agerpres). — @ tehnician principal — diriginte
rezultatelor obţinute în ulti calc paşnică, în cazul cînd • şef sector prestări servicii
dio pentru ţările Americii Organizaţia Poporului din A- autorităţile de la Pretoria
mii ani de România socialis Latine „Radio Noticias del frica de Sud-Vest (SWAPO) vor da dovadă de bunăvoinţă ® dactilograf principal II
tă evidenţiază justeţea politi Continente“, din Ciudad de este hotărîtă să continue în acest sens.
cii social-cconomice trasată Mcxico, a consacrat o emi lupta armată pentru cuceri SWAPO, a relevat Sam b) pentru întreprinderea judeţeană de
de preşedintele Nicolae siune specială ţării noastre, rea independenţei Namibiei Nujoma, aprobă concepţia transport local :
Ccauşescu. în care au fost evidenţiate — a. declarat preşedintele a- privind crearea unei zone de
Două dintre caracteristicile puternica personalitate a to cestci organizaţii, Sam Nu- militarizate, dar se opune cu • şef secţie transporturi
politicii externe româneşti varăşului Nicolae Ceauşescu, joma, într-un interviu acor hotărîre ideii de a se oferi ® psiholog
trasată de p r e ş e d i n t e l e contribuţia sa determinantă la dat revistei „New African“. rasiştilor posibilitatea să
Nicolae Ceauşescu, care în elaborarea şi punerea în a- El a relevat, totodată, că creeze baze şi să amplaseze • şef birou financiar
truchipează astăzi un mod de plicarc a politicii interne şi SWAPO nu exclude posi trupele lor într-o asemenea, • tehnician principal
conducere modernă, realistă externe a ţării noastre. bilitatea unei reglementări pe zonă demilitarizată.
© economist
zitiv al acestor consultări cu
reprezentanţii celor două Greva siderurgiştilor Cererile de înscriere se primesc şi se
comunităţi etnice din insulă. verifică prin biroul personal-învăţămînt-retri-
englezi continuă
buire, pînă la data de 12 ianuarie 1980.
Delegaţia Partidului Comunist: Român, care a partici B Preţul aurului a conti
pat la lucrările celui de-al VI11-lea Congres al MAPAM, nuat marţi să înregistreze LONDRA 8 (Agerpres). — Concursul se va desfăşura la sediul grupului
a fost primită de Mcir 7 alini, secretar general al parti mari fluctuaţii la bursele Negocieri considerate „de ul în ziua de 15 ianuarie 1980, orele 8,00.
dului. din Londra şi Ziirich, tran timă şansă" au avut loc luni
Cu acest prilej, a avut loc un schimb de mesaje între zacţiile avind, după cum între reprezentanţi ai compa Informaţii suplimentare la biroul perso-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului scrie agenţia UPI, un ca niei siderurgice britanice
Comunist Român şi secretarul general al partidului racter „haotic". La bursa „British Steel Corporation“ şi nal-învăţămînt-retribuire, telefon 16041, in
MAPAM. cei ai sindicatelor, într-o în
din Londra, uncia de metal cercare de a se ajunge la în terior 7.
galben valora, marţi, la des
H ba Moscova au înce prevederile acordului de în cetarea grevei generale din
chiderea operaţiunilor, 627,5 sectorul siderurgic britanic.
put marţi convorbirile din cetare a focului în Rhode dolari.
tre delegaţia P.C.U.S., în sia. Negocierile angajate au e-
frunte cu Leonid Brejnev, Sg La Tokio au fost date şuat însă, iar Lionel Murray, întreprinderea de producţie
secretar general al C.C. al ■ Ministrul afacerilor ex publicităţii rezultatele unui secretar general al Congresu
lui Sindicatelor (T.U.G), a
P.C.U.S., şi delegaţia P.C. terne al Ciprului, Nikos Ro- sondaj de opinie privind declarat că „nu sînt prevă industrială pentru construcţii
Francez, în frunte cu Geor- landis, a avut marţi la Ni
situaţia femeilor, organizat zute negocieri ulterioare şi
ges Marchais, secretar ge cosia o întrevedere cu Ga căi ferate Deva
de cancelaria primului mi greva continuă“. Pe de altă
neral al P.C.F., sosită luni lindo Pohl, reprezentant nistru. Dintre persoanele parte, într-o declaraţie făcu Î N C A D R E A Z Ă
în capitala sovietică, la in special al secretarului gene chestionate, 60 la sută şi-au tă înainte dc începerea ulti
vitaţia C.C. al P.C.U.S., in ral al O.N.U. in Cipru. exprimat opinia că femeile mei runde dc tratative între ® STRUNGARI CATEGORIA 4-6.
sindicate şi conducerea com
formează agenţia TASS. Convorbirile au fost consa în Japonia nu se bucură de
paniei, Bill Sirs, liderul celui
crate reluării negocierilor drepturi egale cu bărbaţii, mai important dintre sindi încadrarea se face în conformitate cu
B9 Intr-o scrisoare adre intercomunitare, aşa cum nici în producţie şi nici în catele siderurgiştilor, anunţa
sată primului ministru al se că a avansat o 6crie dc prevederile Legii nr. 12/1971. Se acordă
prevede acordul Kyprianou- viaţa de familie. Aproape
Marii Britanii, Margaret 25 la sută din celibatarele propuneri privind soluţiona
Denktaş, intervenit în 1979. permise de călătorie C.F.R.
Thaicher, Robert Mugabe, chestionate au arătat că se rea conflictului de muncă, a-
La sfîrşitul întrevederii, re
unul din cei doi copreşe abţin să se mărite tocmai vertizînd, totodată, că în ca
dinţi ai Frontului patriotic prezentantul special al datorită situaţiei de inega zul în care conducerea com
Zimbabwe, aduce critici O.N.U. în Cipru a exprimat litate în care se află fe paniei va respinge aceste pro
modului în care se aplică speranţa într-un rezultat po- meia. puneri, greva ar putea fi „în I. R. I. D. G. N. TG. MUREŞ
delungată“.
Sector gaz Deva
A N U N Ţ Ă
Contribuţia majjoră a României la definirea în conformitate cu ordinul M.M.P.G.
111/79 pentru obţinerea carnetului de insta
unui nou concept al solidarităţii internaţionale lator autorizat în gaze, s-au constituit comi
Analiza cuprinzătoare, ba cările de eliberare naţională, nereze încrederea statelor în de partid şi de stat sublinia siile pentru examinarea candidaţilor de gra
zată pe înţelegerea şi interpre cu popoarele ce luptă împo posibilităţile proprii şi în po ză necesitatea obiectivă a dul I.
tarea realistă a marilor procese triva colonialismului, neoco- sibilităţile societăţii omeneşti, fundamentării solidarităţii in
caracteristice perioadei actua lonialismului şi imperialismu în ansamblul ei, de a instau ternaţionale pe baza unor re Pentru obţinerea acestor autorizaţii este
le — magistral expusă în Ra lui, pentru dezvoltare liberă ra o atmosferă de încredere laţii care să asigure deplina necesar ca solicitatorii să depună la sediul
portul prezentat de tovarăşul şi independentă reprezintă o reciprocă, favorabilă coman egalitate în drepturi a fiecă I.R.I.D.G.N. Bucureşti, str. Cafacii Vechi, nr.
Nicolae Ceauşescu la cel componentă sine qua non a damentelor păcii şi progresu rui partid şi a fiecărui stat,
de-al XlI-lea Congres al conceptului de internaţiona lui contemporan. Exprimînd neamestecul în treburile 15 camera 57 dosarul cu actele prevăzute de
Partidului Comunist Ro lism, o necesitate vitală a hotărîrea ţării noastre dc a interne. întrajutorarea şi co normativul I—76.
mân —, demonstrează, pe de contemporaneităţii. acţiona, şi în viitor, pentru laborarea dintre forţele revo
o parte, necesitatea adaptă Totodată, potrivit concep consolidarea bunelor raporturi luţionare de pretutindeni sînt Comisia va stabili data ţinerii examenu
rii concepţiei despre interna ţiei novatoare, profund ştiin „cu mişcările de eliberare na străine — potrivit conceptu lui.
ţionalism, despre solidaritate ţifice a partidului şi statului ţională, cu partidele de gu- lui românesc asupra solidari
la marile mutaţii înregistrate nostru, internaţionalismul, so vernămînt din ţările în curs tăţii internaţionale — dc ori Relaţii şi informaţii suplimentare se pot
în evoluţia fenomenelor con lidaritatea nu mai pot fi con dc dezvoltare, cu alte parti ce tendinţe hegemoniste, dc obţine la Sector gaz metan Deva, Aleea
temporane, iar pe dc altă cepute astăzi în afara marilor de democratice, cu organiza orice încercări sau praotici
parte — relaţia organică in probleme cu care este con ţii progresiste, revoluţionare, dc elaborare a unor directi Progresului nr. 2, telefon 16450—12177.
destructibilă, dialectică, din fruntată întreaga omenire, şi de pretutindeni", tovarăşul ve de către partidele sau sta
tre îndatoririle naţionale şi care nu pot fi soluţionate de- Nicolae Ceauşescu menţiona tele „mari“, pentru alte parti
cele internaţionale ale fiecă cît în cadrul unei strînse şi că se are în vedere, în acest de sau state, subordonarea
rui popor. eficiente unităţi şi cooperări sens, că „întărirea solidari „minorităţii“ faţă de. „majo
Dinamica raportului de for între toate forţele progresiste tăţii şi colaborării acestor ritate". De aceea, România D E C E S
ţe pe plan internaţional în şi revoluţionare'. forţe este un imperativ a zi consideră că solidaritatea in Dr. Moza Ioan, cu ne
etapa actuală — cînd se ex Relaţia indestructibilă, bi lelor noastre, condiţia sine ternaţională nu se poate con
tind continuu frontul antiim- univocă dintre solidaritate şi qua non a edificării unei lumi funda cu monolitismul, cu mărginită durere, anun
a dreptăţii sociale şi naţio
identitatea de poziţii, cu una
perîalist, lupta pentru dez marile comandamente ale nale, a independenţei şi bu nimitatea în toate probleme VlNZAUX ţă încetarea din viaţă a
voltarea liberă şi democrati contemporaneităţii presupune iubitei sale soţii
că a omenirii — determină — în concepţia partidului şi năstării fiecărei naţiuni“. le luptei revoluţionare şi că © VîntI fin, preţ con MARIA MOZA,
ca noţiunea de internaţiona statului nostru — înlăturarea Conceptul românesc despre numai respectarea condiţiilor venabil, pentru iernatul
lism proletar să nu mai co vechilor rivalităţi interstatale solidaritate internaţională, ca istorice, social-politice, econo oilor (circa 1 000 capete), născută Andreescu. în
respundă pe deplin realităţii sau a sechelelor lor, soluţio >şi întreaga politică externă a mice, naţionale etc., existen în satul Mada. Pun la humarea are Ioc astăzi,
obiective care impune ca so narea problemelor litigioase ţării noastre, se bazează pe te în fiecare ţară, conferă 9 ianuarie 1980, orele
lidaritatea internaţională să exclusiv pe cale politică, res respectarea dreptului fiecărui credibilitate şi eficacitate fe dispoziţie casă şi şură, 14,00, Ia Cimitirul orto
cuprindă forţele revoluţiona pectarea dreptului la inde popor de a-şi hotărî singur nomenului revoluţionar, rod pentru adăpost. Informa
re, progresiste, în ansamblul pendenţă şi suveranitate ale soarta, dc a fi unicul stăpîn al luptei fiecărui popor. ţii Mariş Iosif, Orăştie, dox Deva.
lor. în acest context, de e- tuturor statelor. Un asemenea pe destinele proprii. în acest strada N. Titulescu 61.
xemplu, solidaritatea cu miş concept este în măsură să ge context, documentele noastre VENERA ANGHEL
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâfan, Nicolăe Tîrcob.
co
REDACŢIA Şl administraţia : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzor» voluntari din »O
o
2700 Deva : str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275, 115S5. 20708 întreprinderi şi instituţii. rit
rit
TIPARUL : Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).
