Page 21 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 21
SALA CÊ LECTURA
T^
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ !
Remarcabilele succese ob radical chipul ţării, în fortul creator al întregu
ţinute de poporul român scriind România printre lui popor, oamenii muncii
sub conducerea Partidului statele cu ritmurile cele din Capitală, în frunte cu
Comunist Român, a secre mai rapide de dezvoltare comuniştii, au obţinut im
tarului său general, tovară economică. portante realizări în în
şul Nicolae Ceauşescu, pe Toate aceste măreţe suc făptuirea sarcinilor majo
drumul făuririi societăţii cese sînt indisolubil legate re ce le-au revenit, asigu-
socialiste multilateral dez de gîndirea şi acţiunea re rînd o cotribuţie continuu
voltate şi înaintării ţării voluţionară a secretarului sporită la transpunerea în
spre comunism, pun în lu general al partidului, pre viaţă a măreţelor obiec
şedintele Republicii Socia
mină cu o impresionantă liste ■«România, tovarăşul tive ale dezvoltării econo-
N'SiLIULUIROP ULARJUD EŢEAN forţă, realismul, înalta va Nicolae Ceauşescu, cel mai mico-sociale a patriei.
loare ştiinţifică a politicii iubit fiu al naţiunii noas în cursul anului 1979, u-
partidului, izvorul viu al tre, personalitate proemi nităţile industriale din mu
nicipiul Bucureşti au rea
profundelor prefaceri revo nentă a lumii contempora lizat peste plan o produc
Anul XXXII, nr. 6897 Joi, 10 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani luţionare ce au transformat ne, a cărui prodigoiasă ac ţie industrială de 3 mili
tivitate, de excepţională arde lei şi o producţie ne
forţă novatoare, chezăşuieş- tă de circa 500 milioane
te grandioasele împliniri lei, obţinute în întregime
socialiste şi comuniste ale pe seama creşterii produc
patriei, afirmarea liberă şi tivităţii munqii ; producţia
suverană a României pe peste plan s-a materializat
arena internaţională, în în numeroase cantităţi de
lupta pentru cauza pro produse fizice deosebit de
gresului, păcii şi socialis
mului. —t__________________________
Integraţi organic în e (Continuare în pag. a 4-a)
m ÎNTÎMPI^AREA CPU GREŞULUI
Acţiune de presă a ziarului „Drumul socialismului" pentru bazinul carbonifer al Văii Jiului
FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE
Anul 1980 reprezintă pentru colectivele de mineri, pre ţiei de cărbune, la o nouă calitate în acest important sec
paratori, constructori de utilaj minier din Valea Jiului un tor economic —■ nu se realizează, însă, cu uşurinţă, iar în deplină unitate de voinţă şi acţiune,
an decisiv pentru creşterea producţiei de cărbune, care va rezultatele nu se obţin fără eforturi, căutări, gîndire teh
trebui să depăşească 11 milioane de tone. Realizarea aces nică proprie, iniţiativă, organizare. organizaţiile proprii ale Frontului Unităţii
tei masive creşteri a extracţiei de cărbune devine posibilă Pentru a veni in sprijinul minerilor şi cadrelor tehnico- Socialiste acţionează cu însufleţire si hotărîre
ca urmare a grijii conducerii partidului, personal a tova inginereşti din bazinul carbonifer al Văii Jiului, redacţia
răşului Nicolae Ceauşescu, pentru modernizarea producţiei ziarului iniţiază prezenta acţiune de presă, in cadrul că
şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale mi reia ne propunem să dezbatem problemele majore ale ex şi acţiuni care vszeaza
nerilor. tracţiei şi preparării cărbunelui, să evidenţiem experienţa
Ca urmare a introducerii pe scară largă a mecanizării, pozitivă şi rezultatele bune obţinute, să dăm sprijin, acolo buna gospodărire a întreprinderii şi
abatajele Văii Jiului au devenit adevărate' uzine, dotate unde este nevoie, pentru înlăturarea neajunsurilor. Invităm
cu utilaje complexe, de mare randament. Ca efect direct, ca la această acţiune sâ-şi aducă contribuţia organele şi
organizaţiile de partid din unităţile miniere, din prepara- sporirea producţiei de metai
s-au produs mutaţii considerabile şi în munca minerilor, în
ţiile de cărbune şi din cele două întreprinderi constructoa
deosebi privind reducerea efortului fizic, perfecţionarea ca ponsabilă a membrilor orga
re şi de reparaţii ale utilajului minier, cadre tehnico-ingi- Organizaţiile proprii ale
lificării profesionale, policalificarea, minerul devenind un nereşti, mineri, şefi de brigăzi, organizatori ai calificării F.U.S. din întreprinderea nizaţiilor noastre, sub con
specialist în exploatarea şi întreţinerea acestor dotări. şi perfecţionării pregătirii profesionale a minerilor, toţi noastră sînt la început dc ducerea organizaţiilor de
Asemenea prefaceri, cu adevărat revoluţionare pentru cei ce doresc să contribuie cu ideile şi experienţa lor la drum, dar sînt hotărîtc să nu partid, în munca şi lupta
mineritul nostru — menite să ducă la creşterea produc creşterea producţiei de cărbune în Valea Jiului. precupeţească nici un efort pentru îndeplinirea planului
pentru a-şi îndeplini cu cin pe .1980 — ultimul an al ac
ste sarcinile ce le revin în tualului cincinal — la toţi
mobilizarea muncitorilor la„ indicatorii şi trecerea la rea
Intensificarea şi folosirea deplină a mecanizării — cheia îndeplinirea planului de pro lizarea obiectivelor cincina
ducţie, la buna gospodărire a
lului viitor.
întreprinderii, creşterea pro Activitatea politico-cducati-
ducţiei de metal şi ridicarea
realizării sarcinilor de creştere a producţiei de cărbune eficienţei întregii activităţi e- vă pe care o desfăşurăm pen
tru popularizarea, însuşirea şi
conomicc. Astfel, pe baza aplicarea în viaţă a politicii
împreună cu toţi oamenii an dc pe o platformă solidă. sarcinilor izvorîte din docu partidului în domeniul side-
muncii din patria noastră, Ing. DAN SURULESCU, Rezultatele obţinute pe anul mentele Congresului al XII-
minerii Văii Jiului au trecut director general al Combinatului minier Valea Jiului 1979, chiar dacă nu se situ lea, ne-am întocmit un pro 1 LIE ANDREI,
din primele zile ale noului ează la nivelul sarcinilor, sînt gram concret de activităţi preşedintele Comitetului
an la transpunerea în viaţă superioare atît cantitativ cît care a fost adoptat de con organizaţiilor proprii
a sarcinilor ce le revin, sta înfăptuire va încununa o e- cerinţelor sporite ale econo şi calitativ în comparaţie cu ferinţa organizaţiilor proprii ale 'F.U.S.
bilite pe baza indicaţiilor se tapă deosebit de rodnică pe miei naţionale şi ale posibi anii precedenţi. Faţă de anul ale F.U.S. din întreprinderea de la întreprinderea
cretarului genera! al parti calea făuririi societăţii socia lităţilor reale de înfăptuire. anterior, s-a înregistrat o noastră, program care are „Victoria" Câlan
dului, tovarăşul Nicolae liste multilateral dezvoltate drept scop angajarea tot mai
Ceauşescu, a hotărîrilor Con în patria noastră. Am pornit la realizarea o- puternică, conştientă şi res (Continuare în pag. a 2-a)
gresului al Xll-lca al parti Pentru colectivele de mun biectivelor planului pe noul (Continuare în pag. a 2-a)
dului, a prevederilor Planului că miniere din bazinul nostru
naţional unic de dezvoltare e- carbonifer, obiectivele planu
"'V.omico-socială a ţării pe lui, sarcinile programului de IN ZIARUL DE AZI
anul 1980 — anul ultim şi muncă pe noul an au un pro
în acelaşi timp decisiv al nunţat caracter mobilizator, ® Să imprimăm
cincinalului actual, a cărui înscrindu-sc pe coordonatele fiecăruia răspunde
rea iaţă de calitatea
muncii
C e r b u l
® 1979 — anul a-
iirmării internaţio
— De cînd cunoaşteţi a- nale, 1980 — anul
Să nu laşi timpul să Îna cest obicei, bade Rădoi ? olimpic, al consa
inteze [ură a-i înţelege ros — Apoi, de cînd m-am
turile şi a-i simţi bătăile ridicai. Cu eu cu el m-am crării
vii (de inimii! La aceste pomenit şi l-am tot adus © Sesizări răspun
adevăruri ne-a îndemnat să prin ani, nu l-am lăsat în suri
medităm septuagenarul Pe uitare. Că cerbul ne amin Brigada condusă de Gheorgile Scorpie, de v la I.M. Urieani (surprins într-o discuţie
tru Rădoi, din Rin Mic, teşte de cei ce se ridicau cu ortacii săi), a extras peste plan, în 1979 aproape 3 000 tone de cărbune. Bine a început © Deva — Actua
şi acest an, realizând deja primele cantităţi suplimentare de cărbune cocsificabil.
cînd îşi însoţea echipa la din sal să nc facă dreptate, Foto: M. OLTEANU lităţi
jaza judeţeană a Festivalu „BlojuP e apărătorul, păzi
lui obiceiurilor laice de iar torul lui, pentru ca nimeni
nă (echipa numără vreo 30 să nu-i facă vreun rău. Noi
de oameni (lin sat, bărbaţi cinstim obiceiul, şi iarna, la loc consfătuirea preşedinţilor situează C.A.P, Geoagiu, Do- canţei de iarnă, bravii pur
şi femei de toate vîrstele). sărbători aducem cu el comitetelor de sindicat din bra, Simeria, Asociaţia eco tători ai cravatelor roşii cu
„Numai din casa noastră a- frumuseţe în fiecare casă. zona Văii Jiului şi a res nomică inlcrcooperatistă Si tricolor.
vem cinci în echipă. Ion, De el legăm şi amintirile ponsabililor comisiilor pen meria şi altele. Deşi nu a
so
întrecerii
tru
organizarea
feciorii, el e cerbul". Ion de pe vremea cînd străbu cialiste. Organizarea întrece sosit încă primăvara, unii PROGRAM ARTISTIC
soli ai ei şi-au şi făcut deci
îşi scoale masca dc cerb, nii se ridicau pentru drep SUCCES LITERAR rii; socialiste în acest an — apariţia. Dorim să fie cît PREZENTAT DE ŞOIMI
rîde şi intervine: „Fecio tate, şi bucuriile de azi, şi. HUNEDOREAN a fost tema dezbătută de cei mai mulţi. Şoimi ai patriei, de la Gră
rul mai are doi ani pînăi urările dc belşug de mîine. peste 150 de participanţi. diniţa cu program prelungit
?
„Fa
La
la semicentenar“. „Păi cine ...Şi în timp ce pe scena cla“ concursul Editurii poetul O TURMA DE PESTE a I.M.II. nr. 1, s-au deplasat
din
Timişoara,
RĂSPUND
vorbeşte aici dc ani ? — in Casei de cultură din Deva hunedorean Martin Seghedi, 300 MIEI... ÎNTOTDEAUNA la Teliuc, unde au prezen
tervine tatăl. Dacă m-aş ritualul „Cerbului“ din Rin membru al Cenaclului scrii PREZENT tat, în faţa părinţilor lor şi
pa-
întreprinderii
conducerii
uita că-s de 75 de ani, Mic însufleţea întreaga at torilor „Flacăra“, a obţinut . Preocupîndu-s.e de îmbu Ironatoare — întreprinderea
cu
premiul
X
volumul
reproducţiei
ovi
nătăţirea
m-aş mai urca pe scenă ? ! mosferă, îndemnurile sep versuri „Uzurpare do sine“. dc ne, unităţile agricole la coope Pionierii Şcolii din * satul minieră Hunedoara —, un
Ne-am mai bucura şi am tuagenarului Petru Rădoi ratiste din judeţul nostru au Pricaz au colectat şi predat frumos program artistic.
4 200 kg fier vechi, ce a fost
mai bucura şi pe alţii cu „să nu laşi timpul să înain CONSFĂTUIRE obţinut, pînă acum, o turmă încărcat intr-o remorcă, luând
obiceiul nostru din străbuni ? teze fără a-i înţelege rostu de peste 300 miei rezultaţi drumul Simeriei. Este doar
Nu de ani trebuie s-asculţi! rile..." căpătau aripi. In sala mică a Casei dc din fătări timpurii şi norma una din acţiunile Ia care au
De îndemnul dinăuntru !“. LUCIA LIC1U cultură din Petroşani a avut le. Cu rezultate mai bune se răspuns prezent, în zilele va
