Page 22 - Drumul_socialismului_1980_01

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

(Urmare din pag. 1) rii din turni
în plus faţă
rurgiei urmăreşte explicarea tone cilindri
şi înţelegerea acestei politici, tone utilaje
creşterea conştiinţei revolu­ tone radiato;
ţionare în scopul participării se pentru
active a oamenilor muncii la alte produse
conducerea întreprinderii, la contribuţia i
elaborarea măsurilor şi apli­ maţiilor de
carea lor în viaţă, pentru ca se de Nicoh
sarcinile de producţie şi an­ Bisorca, Fari
(Urmare din pag. t) lejul să cunoaştem bine cau­ tip nou, mecanizator, pătruns disciplină şi să aplicăm cu nent preocuparea unităţilor, gajamentele să fie îndeplini­ lectricienii <
zele care au influenţat unele de înaltă răspundere revolu­ toată fermitatea măsurile sta­ să contribuie substanţial la te în mod exemplar. Totoda­ Renk Rude
creştere de 500 000 tone la nercalizări şi în acelaşi timp ţionară, capabil să stăpîneas- bilite în acest sens, îmbinînd uşurarea eforturilor acestora tă, ne îngrijim de îmbogă­ echipa lui Di
extracţia de huilă brută şi să scoatem la iveală noi căi că — să folosească, să între­ mai strîns activitatea cadre­ in rezolvarea problematicii ţirea cunoştinţelor tehnico- dărilor şami
700 000 tone la huilă netă, şi posibilităţi dc îmbunătă­ ţină şi să repare, la nevoie — lor tehnice cu munca politico- complexe atît în domeniul productive, întărirea ordinii lui Ghcor.
jar planul de investiţii a fost ţire calitativă a activităţii în tehnica din dotare. educativă a organizaţiilor de tehnic, al aprovizionării, or­ şi disciplinei socialiste a muncitorilor
depăşit cu peste 29 milioane toate unităţile. Cunoscînd mai Rămînînd la problema me­ partid, dc masă şi obşteşti, al ganizării şi conducerii ctc., muncii, a răspunderii perso­ la concasare
lei. Unele colective miniere, bine aceste cauze şi aceste canizării, sînt de subliniat cî- căror aport se face tot mai la cote înalte de eficienţă, să nale şi colective pentru buna de Ioan Doi
cum sînt cele din Lupcni şi posibilităţi, sîntem în măsură teva lucruri. Noile mecanisme mult simţit la îmbunătăţirea participe mai concret şi mai gospodărire a unităţii, pentru Aşa cum î
Petrila, au extras peste pla­ să acţionăm în deplină cu­ au trezit în rîndul minerilor climatului de muncă şi de activ atît la soluţionarea pro­ aplicarea noului mecanism e- drul conferii
nul anual 60 700 şi respectiv noştinţă de cauză pentru a un interes deosebit, o voinţă răspundere din unităţi. blemelor cu care se confrun­ conomico-financiar, în vede­ dere a orga
28 200 tone de cărbune, con­ crea toate condiţiile îmbună­ sporită dc a lucra cu ele pen­ în contextul problemelor dc tă unităţile, cît şi la obţine­ rea ridicării la cote mai ale F.U.S., a
comitent cu obţinerea unor tăţirii procesului dc produc­ tru că s-au convins că ele natură tehnică de importanţă rea unor realizări la nivelul înalte a rentabilităţii pro­ rile pc cari
rezultate pozitive la toţi indi­ ţie. Dar aceasta ar fi numai conduc Ia scăderea efortului majoră ne-am propus ca în- maxim al potenţialului mate­ ducţiei şi pentru creşterea 7ează reali;
catorii tehnico-cconomici şi una din sarcini. Aria preocu­ fizic al minerului şi — ceea cepînd cu acest an să acor­ rial şi uman de care dispu­ beneficiilor. în toate compar­ î <. acest an,
financiari. Semnificaţia aces­ părilor noastre este mult mai ce este mai important — la dăm o atenţie mult sporită nem. timentele se acţionează pen­ de 5 000 ton
tor progrese este cu atît mai mare, problemele ce se cer longevitatea omului direct la valorificării superioare a ma­ Desigur, preocupările noas­ tru creşterea producţiei şl a ne produse
mare, cu cît ele marchează rezolvate sînt mult mai nu­ frontul de lucru. sei miniere, prin introducerea tre din anul în care am pă­ productivităţii muncii, îmbu­ carea indici
un progres substanţial faţă meroase şi mai complexe Cu trei ani în urmă, pro­ unor soluţii noi, moderne, în şit, nu se limitează la pro­ nătăţirea calităţii prin res­ la maşini-un
pentru a ne limita la îmbu­ procesele de preparare a căr­ ducerea de cărbune. Urmă­
de primii trei ani ai cincina­ nătăţirea condiţiilor de lucru ducţia extrasă cu susţinere rim îndeaproape să ţinem pas pectarea cu stricteţe a tehno­ tă, creşterea
lului. Vedem în aceste rea­ mecanizată reprezenta 789 000 bunilor, creşterea gradului dc cu sarcinile privind dezvol­ logiilor dc fabricaţie şi in­ losire a resi
lizări, creşterea capacităţii şi care, fără îndoială, constituie tone; în 1979 ea a crescut tehnicitate a proceselor de tarea, să îndeplinim exemplar troducerea progresului tehnic. eu 10 la si
forţei mobilizatoare a organi­ o cerinţă primordială indis­ la 2 milioane tone, iar în prelucrare şi spălare în sco­ obiectivele de investiţii atît O mare atenţie acordăm re­ şi altele. In
zaţiilor comuniştilor, eficien­ cutabilă. 1980 se va dubla ! în acelaşi pul recuperării unei cantităţi cele industriale, cît şi cele ducerii consumurilor de ma­ întreprinderi
ţa sporită a sprijinului acor­ în anul 1980, potrivit pla­ timp, gradul de mecanizare cit mai mari de producţie şi sociale ; să asigurăm valori­ terii prime, materiale, energic îndemnurile
dat de organele de partid, c- nului, va trebui să realizăm, la tăierea cărbunelui din a- curăţirii apelor reziduale, mă­ ficarea deplină a potenţialu­ şi combustibili, micşorării sajul dc Ai
forturile pline de abnegaţie faţă de anul precedent, o batajele frontale echipate cu suri care vor conduce atît lui dc cărbune al Văii Jiului cheltuielilor materiale şi bă­ răşului Nico
şi dăruire ale colectivelor de creştere de 17 la sută la in­ complexe şi susţinere indivi­ la creşterea gradului de eco­ neşti pentru a putea realiza dresat pop
muncă miniere — puternică prin introducerea de tehnolo­ produse mai multe, mai bu­ va spori şi
exprimare a recunoştinţei mi­ dicatorul producţie fizică şi duală creşte de la 2,8 milioa­ nomicitate a activităţii în a- gii noi nu numai în subte­ ne şi cu cheltuieli minime. turile pentri
viaţă a istoi
ran, ci şi la suprafaţă ; să
Acţiunea de autogospodărire
nerilor pentru favorul ce le-a 37,5 la sută la investiţii. Rea­ ne tone în 1979 la 4,5 mili­ cest domeniu, cît şi la îmbu­ aducem îmbunătăţiri activită­ urmăreşte strîngerea şi folo­ adoptate de
fost făcut de secretarul ge­ lizarea acestor obiective înal­ oane tone în 1980. nătăţirea calităţii cărbunelui ţii de cercetare şi de pro­ sirea tuturor materiilor pri­ XH-Jea al
neral al partidului prin ma­ iectare ; să realizăm o cola­ me recuperabile, revizuirea mente în ca
jorarea substanţială a retri­ borare mai strînsă cu cadrele normelor de consum, înlătu­ ranţia sigur;
buţiei de care au beneficiat de specialitate de. la Institu­ rarea risipei de bunuri mate­ ridicării ţăr
printre primele categorii de tul de mine pentru a forma riale. culmi de c
oameni ai muncii atît în pri­ ingineri mai bine pregătiţi şi Am păşit cu bine in noul greş, a creţ
ma cît şi în cea de a doua legaţi mai strîns de unităţile an de muncă. Primele zile materiale şi
etapă, precum şi pentru în­ noastre şi în acelaşi timp, să de activitate în producţie ţiunii noasti
tregul ansamblu de măsuri întărim colaborarea cu insti­ ne-au adus şi primele rea­ noi orizontu
luate de partid în vederea ri­ tutul de mine în îmbinarea lizări. Astfel, harnicul colec­ gul popor 1
dicării vieţii materiale şi spi­ te înseamnă în primul rînd Ritmul şi interesul cu care livrat beneficiarilor noştri — mai strînsă a cercetărilor ce tiv dc furnalişti a elaborat ruitor sub
rituale a minerilor pe trepte măsuri pentru dezvoltarea ca­ oamenii muncii din unităţile în primul rînd industriile me­ se fac cu cerinţele practice peste plan mai mult de 600 lui Comuni
tot mai superioare. pacităţilor de producţie, pu­ combinatului îşi însuşesc noua talurgică şi energetică. în scopul valorificării mai tone dc fontă, iar muncito­ Republicii ii
Proporţiile obiectivelor pu­ nerea în valoare a noi cîm- tehnică din dotare şi tehno­ împărtăşim convingerea de­ intense a inteligenţei tehnice
se de partid în faţa mineri­ puri miniere, a noi rezerve logiile moderne sînt uimitoa­ plină că sarcinile sporite cc miniere în Valea Jiului ; să
lor din Valea Jiului în ur­ geologice, realizarea integra­ re. Este relevantă în această revin combinatului minier de colaborăm mai strîns cu toate în ele pali
mătoarea etapă sînt fără pre­ lă a programului dc mecani­ privinţă participarea oameni­ la an la an şi de la cincinal unităţile de cercetare din ca­ „Se poartă"
cedent în istoria dezvoltării zare, folosirea cu maximum lor muncii dc toate profilele la cincinal, ţinînd seamă de drul ministerului şi alte insti­ această pat
acestui bazin. Sub imperiul de randament a complexelor de la mina Lupeni — ingi­ conjunctura combustibilului, tute de cercetare ; să fim mo­ pentru alim
mecanizate şi celorlalte utila­ neri, tehnicieni şi muncitori, de importanţa sporită a creş­ bili şi receptivi la situaţiile
necesităţii creşterii în ritmuri celor două
tot mai înalte a producţiei de je din dotare, aproviziona­ atît electromecanici, cît şi mi­ terii producţiei de cărbune date privind perspectiva cc Ghelari şi .
cărbune impuse de necesităţi­ rea tehnico-materială cores­ neri — pentru cunoaşterea, românesc pentru producerea o avem în realizarea sarcini­ tara Iîunech
punzător cerinţelor, formarea
le dezvoltării economico-so- introducerea, adaptarea la energiei electrice şi cocsului, lor la extracţia cărbunilor. DE CE ATÎT EA vine altceva
şi pregătirea cadrelor nece­ condiţiile specifice dc zăcă- dc sarcinile trasate mineri­ PIERDERI ?
ciale a ţării şi de actuala Făcind această sumară tre­ cît de a as
sare utilizării tehnicii şi apli­ mînt, întreţinerea şi exploa­ lor de tovarăşul Nicolae
conjunctură . energetică pe cere în revistă a problemelor (iu corespur
plan mondial, minerii din cării tehnologiilor moderne, tarea complexelor, toate aces­ Ceauşescu la Congresul al creşterii producţiei de cărbu­ într-un clasament al desfacerea j
asigurarea stabilităţii forţei tea matenalizîndu-se în creş­ Xll-lea şi la adunarea popu­ ne se cere subliniat că pe pierderilor prin mortali­ mentare, cu
Valea jiului vor trebui să de muncă, îmbunătăţirea secu­ terea producţiei medii zilnice lară de la Lupeni — chiar tăţi la ovine, la un loc de
facă totul, aşa cum sublinia rităţii muncii, şi nu în ulti­ de la 460 tone la 510 tone dacă unele ţeluri în această primul plan al activităţii frunte candidează brigada decvată şi,
tovarăşul Nicolae Ceauşcscu mul rînd întărirea ordinii şi la complexele conduse de privinţă par mai îndepărtate noastre din anul 1980 va tre­ din Iloldea, a C.A.P. O- provizionare
bui să situăm ridicarea între-
la marea adunare populară disciplinei. Iată, enumerate Teodor Boncalo, Constantin ole, sînt pe deplin realizabile. . gii activităţi la o calitate haba, unde numai în anul alimente pr
te măsuri n
din oraşul Lupeni, pentru a succint doar o parte din pro­ Lupul eseu, Valentin Tofană în frunte cu organizaţiile dc nouă, superioară, să aplicăm 1979 a „dispărut“ o în­ să sufere m
realiza în anul 19S5 cel pu- blemele majore, de mare şi Kacso Ioan, iar în perioa­ partid, minerii caută cu in­ ferm noul mecanism econo- treagă turmă formată din
(in 15—16 milioane tone de complexitate care vor figura dele de vîrf la 800—870 tone, sistenţă să găsească soluţii mico-financiar, să întărim în peste 200 oi (!). O parte CARE
cărbune şi de a asigura din cu prioritate pe agenda de unele din brigăzile care lu­ pentru depăşirea unor proble­ permanenţă autoconduccrea şi din oi au pierit cu acte ÎN EDI
bazinul nostru pbui în unul lucru a conducerilor colective crează cu aceste complexe me cu care se mai confrun­ auţogestiunea economică, să în regulă. Au fost însă şi SE RA
1990 cel puţin 80 la sută din din combinat şi unităţi pe în­ realizînd productivităţi me­ tă, pentru sporirea constantă ridicăm eficienţa economică cazuri de dispariţii mis­
cărbunele cocsificabil pentru tregul parcurs al anului 1980. dii de 14—15 tone/post, iar a realizărilor anterioare, pen­ a întregii activităţi. ' terioase. Unul din acestea
metalurgia din România. A- Din această multitudine de în unele zile de vîrf dc pes­ tru îndeplinirea integrală a In îndeplinirea acestor o- îl poate povesti şi cioba­ Era în toc
ceastă formidabilă cursă probleme, mă voi opri doar te 20 tone/post. obiectivelor stabilite de partid biectivc ne bizuim ca şi pînă nul Ion Mailal, care a fost nul C.L.F. ,
vei se a fir oi
pentru creşterea producţiei - asupra cîtorva pe care le con­ Un grup important de pro­ şi a indicaţiilor secretarului acum, pe îndrumarea şi spri­ debitat cu cîteva mii de trei femei l
de cărbune în Valea Jiului îşi sider mai „fierbinţi'', care ne bleme asupra căruia nc în­ său general atît cu privire la jinul generos al organelor şi lei pentru nejustificarea
are ca punct de plecare a- stau cu precădere în atenţie. dreptăm atenţia este lichida­ creşterea producţiei de căr­ organizaţiilor de partid, pe unor oi şi mici. • ci .iion în r.
nul 1980, cînd va trebui să Considerăm că rezolvarea, rea deficientelor proprii din bune, cît şi cu privire la îm­ îmbunătăţirea calitativă a tu­ îndoiau dc
tru, doi zdi
realizăm în bazinul nostru o sub toate aspectele, a meca­ activitatea combinatului şi u- bunătăţirea calităţii vieţii oa­ turor resorturilor muncii noas­ MĂSURI ieţi, dc să d
acest
din
menilor
muncii
producţie de 11,150 milioane nizării lucrărilor miniere con­ nitătilor în ceea ce priveşte mare centru carbonifer. tre, pc încrederea că puter­ PE JUMĂTATE cu ei, îşi fă
tone de cărbune, reprezen- stituie cheia succesului în re­ disciplina sub toate aspectele, nicul detaşament al minerilor prin magazi
tînd o creştere de 2,26 mili­ zolvarea sarcinilor cc ne stau întărirea răspunderii pentru Vorbind într-un mod mai îşi va face pe deplin datoria, l Doar da cîtcva săiptă- să pună mân
oane tone faţă de realizările în la(ă. respectarea tehnologiilor de tehnic, mai profesional, am înfăptuind cu succes marile ' mini, la sesizarea călăto­ mcile la de
anului 1979 — cea mai mare Cînd vorbim de mecaniza­ lucru, prevenirea avariilor şi putea spune că vedem pre­ sarcini ce-i revin. Faptul că rilor, a fost înlocuit tre­ respectul fa
creştere anuală prevăzută re, avem în vedere o sumă deranjamentelor în produc­ luarea integrală a sarcinilor în angajamentele lor de în­ nul automotor de pe ruta (inc de edu
vreodată în acest bazin. dc probleme cu aspecte im­ ţie, scăderea numărului dc de producţie pe acest an prin: trecere pe anul 1980 minerii Arad—Biad cu o garnitu­ caţie nu prei
Pornim la asaltul acestui portante, a căror rezolvare absenţe nemotivate dc la lu­ creşterea numerică a comple­ şi-au propus iniţial să depă­ ră dc vagoane încăpătoa­ vedit-o uite.
obiectiv îndrăzneţ cu toată implică acţiuni pe multiple cru, reducerea în continuare xelor mecanizate din dotare, şească producţia fizică cu re, aşa cum cerea traficul Unul dintre
certitudinea pe care ne-o dă planuri a accidentelor de muncă şi de la 30 în anul trecut, la 59 28 000 tone de cărbune, din de pe acest traseu. Pînă lan a fost t
încrederea în fundamentarea — folosirea intensivă a ilo- îmbolnăvirilor profesionale. în 1980, iar a celor în func­ care 25 000 tone cărbune net serviciul la i
taţiei existente, acţionînd cu Este îmbucurător că măsurile ţiune de la 19 la 39 — ceea aici toate bune şi felici­
ştiinţilică a întregii politici e- ce înseamnă, practic, dubla­ prelucrat, lucrările de pregă­ tări pentru operativitatea nr. 7 din ca
conomice a partidului nostru, şi mai multă hotărîre pentru ferme luate cu sprijinul orga­ tiri cu 820 ml şi de deschi­ Lume la nr
utilizarea cu maximum dc nizaţiilor de partid şi orga­ rea abatajelor în care vor cu care a fost rezolvată
dublată de încrederea deplină deri cu 445 ml, să economi­ neri şi mai
randament a complexelor me­ nizaţiilor de sindicat şi U.T.C. produce aceste uzine subte­ sesizarea călătorilor, nu­
în posibilităţile noastre. în sească aproape 3,5 milioane bătrînică a
canizate şi celorlalte utilaje la fiecare din aceste capito­ rane ; prin generalizarea unor mai că nu toate uşile şi
lorţa creatoare, experienţa şi tehnologii noi, care au fost kWh energie electrică şi pes­ deranjeze
hotărîrea colectivelor de mun­ din dotare, cxprimîndu-ne le au început să prindă con­ te 4 100 mc lemn de mină şi geamurile se închid, gar­ Gherlan di?
prin aceasta şi recunoştinţa tur în toate unităţile, reflcc- experimentate cu succes în
că miniere. Indicaţiile tova­ pentru grija purtată de con­ tîndu-se în perioada ultimu­ Valea Jiului ; prin folosirea cherestea, ne întăreşte încre­ nitura respectivă fiind pe fond mu
răşului Nicolae Ceauşescu, ducerea partidului şi statului lui trimestru prin creşterea pe scară mai largă a combi­ derea că puternicele colective foarte veche. Şi e iarnă, chusian. Ce
sarcinile de plan pe anul pentru dezvoltarea şi moder­ numărului unităţilor care nelor de înaintare în steril dc mineri din toate unităţile şi e frig... clin gură „,
19S0, programele de măsuri nizarea mineritului, pentru şi-au îndeplinit planul lunar şi în cărbune ; prin ridicarea Văii Jiul ui se vor strădui să greu de rep;
tchnico-organizatorice şi poli­ îmbunătăţirea condiţiilor de şi a producţiei medii zilnice parametrilor de utilizare la valorifice din plin propriul PARĂ A MINARE tăcţean i-a s*
tice elaborate pentru înfăp­ muncă şi dc securitate din pe bazin cu 1 450 tone faţă toate utilajele de mare capa­ potenţial material şi uman. bălrînicăi. I
tuirea lor au fost dezbătute subteran ; de trimestrul IV 1978. Dăm citate şi productivitate ; prin Dorinţa noastră, la început Există în curtea E. M. stea pe gind
în adunările generale speciale — completarea dotaţiei teh­ o semnificaţie şi faptului că îmbunătăţirea fluxurilor de de an este de a munci în Ghelari un bufet în care, din chioşc <
ale oamenilor muncii, in toa­ nice, la nivelul cerinţelor, li­ în anul 1979 numărul absen­ transport şi trecerea în între­ aşa fel, incit să putem ra­ dacă te încumeţi să intri, taie. Zob l-t
te unităţile şi la nivelul com­ rănii puţin contrariat. în drăzneţul ca
chidarea rămînerilor în urmă ţelor nemotivatc de la lucru gime de la transportul dis­ porta încheierea sarcinilor de loc să cumperi zahăr sau se. Judecat
binatului, imprimîndu-li-se în acest domeniu, îndeosebi a fost mai mic cu peste 500 continuu cu vagoneţi la trans­ plan în mai puţin de 309 zile
prin aceasta o temeinică fun­ sare în pungi de un kilo­ fost condam
prin creşterea producţiei şi a- faţă de anul precedent, al ac­ portul continuu cu benzi şi lucrătoare şi în acest sens gram, rişti să te alegi cu... închisoare.
damentare realistă şi în ace­ chiziţiei de utilaje asimilate cidentelor de muncă a scăzut crearea de mijloace pentru sîntem angajaţi plenar la
iaşi timp un profund carac­ bolovani în care hîrlia şi
şi produse în ţară Ia nivelul cu 12 la sută faţă dc 1978 depozitarea cărbunilor în sub­ toate nivelele — combinat, conţinutul sînt toate o
ter democratic în care se re­ cerinţelor calitative ; şi cu 22,5 la sută faţă de a- teran, pentru a nu crea mină, sector, brigadă — să
flectă puternic adeziunea, a- — creşterea grijii pentru nul 1976, rezultate care, deşi strangulări în fluxul produc­ muncim în aşa fel incit să „apă şi-un pământ“. Nu
probarca şi voinţa întregii cei care mînuiesc aceste va­ pot fi apreciate ca pozitive, ţiei dc cărbune al abatajelor depăşim greutăţile care sînt sînt singurele mărfuri ce
mase de mineri. inerente procesului de pro­ nu au aspectul comercial
lori materiale, pentru oameni, nu ne satisfac în întregime, dc mare capacitate. necesar. Dulciurile, meze­
Analiza activităţii pe anul pentrp pregătirea lor în a- ceea cc ne determină să do­ La nivelul combinatului ur­ ducţie, să îndeplinim şi să de­ lurile au adine întipărite
1979, făcută cu prilejul aces­ vans faţă dc dotaţia tehnică, vedim o exigenţă mult spo­ mărim să creăm un aparat păşim planul, să asigurăm ţă­
tor adunări, ne-a oferit pri­ pentru crearea minerului dc rită faţă de orice act dc in­ mobil, care să simtă perma- rii cărbunele necesar 1