Page 25 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 25
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢÎ-VÂ \ în pagina a ll-a
CHEMĂRI LA ÎNTRECERE
îansate de Organizaba judefeană
geş a P. C, R. şi Consiliul popular
a! judefului Constanta
4 pagini — 30 bani j
Anul XXXII, nr. 6898 Vineri, 11 ianuarie 1 980
1
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI paraţie. Foto: IOSIF TEI.LMANN
„Căi suspendate“, la. I.M. Lupeni, pe care coboară căr bunele, spre înnobilare, la pre-
. --------------------- ... ,
NICOLAE CEAUŞESCU ÎBBO—an decisiv pentru realizarea
ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV <9 sarcinilor întregului cincinal
Eficienţa muncii - puneai de convergenţă
Joi, 10 ianuarie, secreta România în rîndul ţărilor tă dragostea pe secretarul
rul general al Partidului avansate economic. în ace general al partidului, ale
Comunist Român, preşedin laşi timp această primă vi cărui repetate vizite în a- a! preocupărilor cocsarilor hunedoreni
tele Republicii Socialiste zită de lucru din noul an ceastă parte a ţării, ca de
România, tovarăşul Nicolae s-a înscris ca un moment altfel în oricare din jude la obţinerea cocsului. La ni
Ceauşescu, a efectuat o vi de marcantă semnificaţie în ţele şi localităţile patriei, în anul 1979 cocsarii hu ţinută, se integrează deplin velul uzinei, la nivelul com
zită de lucru în munici viaţa politică a ţării, do au condus la dinamizarea nedoreni au reuşit să-şi de în marele comandament în binatului s-a dat curs tocmai
piul Braşov, unde a anali minată de atmosfera de dezvoltării oraşelor şi sate păşească cu mult sarcinile de care sînt antrenaţi făurarii unei asemenea teme dc cer
zat, împreună cu reprezen profundă angajare patrioti lor. plan şi angajamentele asuma metalului din Combinatul si cetare. Mereu se găsesc so
tanţii organelor locale, ca că şi civică, creată de per Dînd glas acestor senti te în întrecerea socialistă. La derurgic Hunedoara dc a luţii, dar încă n-am ajuns
dre de răspundere din in fecţionarea activităţii Bron- mente, tovarăşul Gheorghe bateriile de cocsificare, pro face totul pentru a realiza cu la „ideal“. Cărbunele este
stituţii economice centrale, tului Unităţii Socialiste, ex Dumitrache, membru su ducţia anului trecut a înre deplin succes planul pe 19S0 slab cocsificabil. Totuşi, anul
cu specialişti şi muncitori presie pregnantă a preocu pleant al Comitetului Poli gistrat un spor de 18 000 to şi pe întregul cincinal, pre
din localitate, problemele pării constante a secretaru tic Executiv al C.C. al ne de cocs. Deci, mai multă gătind, totodată, temeinic trecut, cărbunele indigen
avea o pondere de 55 la su
actuale şi de perspectivă lui general al partidului P.C.R., prim-secretar al Co „pîine“ pentru furnalele plat trecerea la cincinalul urmă
ale dezvoltării calitative a nostru, pentru atragerea tu mitetului judeţean Braşov formei siderurgice. Un argu tor, asigurînd traducerea în tă in producţia de cocs. Anul
unor importante sectoare turor oamenilor muncii la al P.C.R., preşedintele Con ment al imperativelor „este viaţă a istoricelor hotărîri acesta ponderea va creşte cu
industriale. elaborarea şi aplicarea de siliului popular judeţean, a posibil“ şi „este necesar“. ale Congresului al XH-lea încă trei procente. Dar, pen
ciziilor ce privesc dezvolta într-adevăr, sînt necesare al partidului. tru a-1 avea cît mai prezent
în această vizită, secreta adresat secretarului general în şarje, ar fi bine dacă la
rul general al partidului a rea localităţilor şi a patriei, al partidului un călduros producţii sporite dc cocs, în — Dar să vedem cum şi acest cărbune, ce ne soseşte
fost însoţit de tovarăşii la exercitarea plenară a a- bun venit pe aceste străbu condiţiile în care cerinţele de cît de eficientă este şi poa dc la preparaţia Lupeni, s-ar
Emil Bobu, Nicolae Con cestui drept cetăţenesc, asi ne meleaguri româneşti. fontă, oţel şi laminate ale a- te fi munca celor de la coc- respecta cu stricteţe umidita
stantin şi Ion Păţan. gurat de sistemul democra T o v a r ă ş u l Nicolae nului 1980 sînt şi ele din ce scrie, tovarăşe inginer Gheor tea prescrisă şi ritmicitatea
ţiei socialiste, la a cărui în ce mai mari. Tocmai dc ghe Pavel, director al uzi
Vizita a prilejuit o ana Ceauşescu este salutat cu aceea, aici, la secţia cocsifi nei nr. 1 din C.S.H. : în livrare. De multe ori sîn-
liză cuprinzătoare a modu fundamentare tovarăşul aceleaşi urări de bun so care a uzinei nr. 1 din C.S. tem nevoiţi dc a „stoarce“
lui în care s-au realizat Nicolae Ceauşescu a adus o sit de primul secretar al Hunedoara, celor două ele — Vorbind despre eficien cu bani şi combustibil apa
prevederile celor patru ani contribuţie determinantă, municipiului, primarul Bra mente — posibil şi necesar ţa muncii noastre, am să mă din cărbune. într-un fel,
din actualul cincinal, a mă ilustrată, o dată în plus, de şovului, Ioan Drăghici, de — trebuie să li se adauge un refer mai întîi la preocupă DORIN CORPADE
surilor întreprinse pentru propunerile sale privind al treilea — eficienţa. rile pentru creşterea ponde
desfăşurarea în bune con îmbunătăţirea cadrului de rii cărbunelui indigen, în
(Continuare în pag. a 4-a) Triada aceasta, odată ob special cel de Valea Jiului, (Continuare în pag. a 3-a)
diţii, sub semnul exigenţe acţiune al acestui larg şi
lor calitative stabilite de reprezentativ organism po
marele forum al comunişti litic din ţara noastră.
lor, a activităţii economice Iată temeiurile profunde Adunările generale ale oamenilor muncii din unităţile agricole
în acest an de punte între pentru care oamenii mun
două etape de dezvoltare cii români, maghiari şi ger Sub semnul mobilizării îerme
a ţării, ca şi în perspectiva mani din marea cetate in
primei jumătăţi a deceniu dustrială de la poalele Tîm-
lui 9, menit să propulseze pei au întîmpinat cu toa- la realizarea ireproşabilă a planului
pe acest an şi pe întregul cincinal
Temerarii
dului, tovarăşul Nicolae
VIOREL OCOŞ, Ceauşescu — la înfăptuirea
dislau, Alexandru Pop, Şai- secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., finei profunde revoluţii în a-
Iarna şi-a aşternut fulgii ner Ştefan, Victor Muntean, preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. gricultură.
de nea peste aşezările oa Valerică Şchiopu, Iliprem
menilor. Totul este îmbră Mimos, Ion Pop, Varga Faptul că, începînd din a-
cat într-o mantie albă, stră Martin, Ion Şervenschi, începînd din decada a doua cincinal, cît şi a angajamen cest an, în cadrul măsurilor
lucitoare. Afară-i frig. Te Gheorghe Şlefănoiu şi Ste- a lunii ianuarie a.c., în uni telor asumate în întrecerea de perfecţionare a mecanis
merarii ogoarelor însă —• lian Măgureanu, care lu tăţile agricole cooperatiste, socialistă. Reprezentînd un e- mului economico-financiar,
mecanizatorii — înfruntă cu crează cu un excavator şi asociaţiile economice inter- veniment de seamă în viaţa stabilite de Comitetul Politic
culezan(ă omătul şi gerul zece remorci la transportul coopcratiste şi în unităţile a- unităţilor agricole — C.A.P., Executiv al C.C. al P.C.R., se
aspru al iernii. gunoiului de grajd pe te gricole de stat vor avea loc asociaţii economice intercoo- va trece şi în cooperativele
Toii ca unul, ei continuă renurile destinate culturilor adunările generale, care vor peratiste, I.A.S. şi S.M.A. —, agricole la aplicarea Legii
activitatea începută în de primăvară, de legume, dezbate, în lumina hotărîri- adunările generale au meni nr. 29/1978 privind formarea,
toamna anului trecut pen cartofi, sfeclă de zahăr şi lor adoptate de Congresul al rea ca, prin caracterul lor planificarea, destinaţia şi
tru ca recolta lui 'SO — porumb. De la declanşarea Xll-lea al partidului, rezul profund de lucru, prin pro vărsarea beneficiilor, impu
anul final al cincinalului ac acţiunii şi pînă acum s-au tatele înregistrate în anul movarea spiritului critic şi ne ca în toate unităţile agri
tual— să fie mai spornică, transportat în cîmp la uni trecut în activitatea econo- autocritic, prin analiza temei cole cooperatiste să fie lua
mai bogată, să se ridice la tăţile din cadrul consiliului mico-financiară, precum şi nică a stilului şi metodelor de te măsuri chibzuite în vede
nivelul sarcinilor puse de unic agroindustrial Călan, sarcinile şi măsurile ce tre muncă ale organelor colec rea creşterii producţiei vege
marele forum al comunişti peste 9 000 tone de gunoi, buie înfăptuite în vederea tive de conducere, să mar tale şi animaliere, precum şi Unul dintre harnicii lu
lor — Congresid al Xll-lea iar cu îngrăşăminte chimice realizării în condiţii irepro cheze un moment ho.tărîtor a livrărilor la fondul de stat, minători şti ai C.S.H. : şeful
al partidului — în fala a- s-au fertilizat mai mult de şabile a indicatorilor de plan în trecerea — aşa cum a ce de echipă Ioan Barbu.
Foto : VIRGIL ONOIU
griculturii socialiste, a lu 1400 ha ocupate cu semă pe anul 1980 şi pe întregul rut secretarul general al parti (Continuare in pag. a 3-a)
crătorilor de pe ogoarele nături de toamnă. Acum,
patriei. Se lucrează intens, prima formaţie lucrează la
cu toate forţele şi mijloace administrarea îngrăşăminte — se vor desface populaţiei
le la transportul gunoiului lor chimice pe culturile de mărfuri industriale şl alimen ză urmează să fie dală in TE CÎNTAM,
folosinţă spre sfîrşitul primu
de grajd în cîmp şi pentru toamnă la C.A.P. Vîlccle, tare cu aproape o milioane lui semestru al acestui an. PART3D GLORIOS
administrarea îngrăşăminte iar cea de-a doua la trans lei mai mult decît in 1979. ŞI MÎNDRĂ ŢARA !
lor chimice pe semănături- portul gunoiului pe ogoare ACŢIUNI Sub acest generic, bibliote
. le de toamnă. le C.A.P. Strei. VOLUM SPORIT DE DESZĂPEZIRE ca Clubului sindicatelor din
Temerari ai ogoarelor Toate aceste eforturi pe DE MĂRFURI PENTRU O NOUA BAZA DE Simeria a organizat Ia sala
i-am numit pe Petru Totno- care le fac mecanizatorii, LOCUITORII ILIEI TRATAMENT BALNEAR Acţionîndu-sc de la început de apel a staţiei C.F.R. Si-
cu trei tractoare cu lamă, un meria-călători un recital de
laş, Maria Mihai, Nicolae toii cei ce muncesc pe o- versuri patriotice. Recitalul a
autogreder şi un buldozer,
Bodros, Doru Mihai şi Ion goare, au drept ţel final Locuitorilor comunei Ilia li La staţiunea Vaţa-Băi se in zona comunei Baru, s-au fost susţinut de către grupul
Bunea, din formaţia care sporirea rodniciei pămîntu- s-au vîndut anul trecut măr află in construcţie o nouă deszăpezit 80 km de drumuri de recitatori al clubului.
lucrează cu un utilaj de în lui, creşterea producţiei a- furi în valoare de 50 milioa bază de tratament balnear, forestiere. în acest fel s-a a-
cărcat şi patru maşini la gricole, asigurarea pîinii ne Iei, sumă mult superioară care va avea o capacitate de sigurat desfăşurarea normală
administrarea îngrăşăminte poporului. celei planificate. Anul aces 600 de proceduri In 8 ore şi a muncii la transportul ma
lor chimice; pe ‘Rozoti La- N. ZAMFIR ta — aşa cum prevede planul va fi dotată cu aparatură terialului lemnos din parche
economic în profil teritorial
medicală modernă. Noua ba-
te în depozitele finale.
