Page 27 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 27
R. 6898 ® VINERI, 11 IANUARIE 1980 Pag. 3
Âdunirile generale ale oamenilor Eficienţa muncii — punctul le convergenţă
mu« in unităţile agrisole el preocupărilor cocsarilsr hunedoreni
wala noii
limb» ger- (Urmare din pag. I) întîmpinăm. Sînt o multitudine ori sînt foarte apropiate de
(Urmare din pag. 1) cerilor unităţilor agricole de nouţei înaintate şi a iniţiati dc posibilităţi, înccpînd cu această cotă. Apar, în acest
»
emisiune stat şi cooperatiste în vede velor valoroase, întărirea or pentru că alteori, chiar aşa respectarea riguroasă a pro fel, şi economii de cărbune.
ic à tarii care constituie baza sporirii rea executării lucrărilor de dinii şi a disciplinei în mun cu apă, nu-1 avem deloc. Şi cesului tehnologic de fabrica Astfel, în perioada anului
acumulărilor băneşti şi a ren îmbunătăţiri funciare, gospo că în toate unităţile agrico totuşi vorbim dc eficienţă. ţie, care înseamnă pregătirea 1979, am reuşit să reducem
tabilităţii produselor. Cu sar dăririi judicioase a îngrăşă le, o nouă atitudine faţă de Da, vorbim despre eficien corespunzătoare a şarjei, do consumul de cărbune cu 9 kg
rea Ca cini importante în privinţa mintelor şi pesticidelor, rea muncă din partea tuturor lu ţă, pentru că numeroasele zarea corectă şi precisă a re pe tona dc cocs.
ntului U- mobilizării întregului poten lizării investiţiilor, a extinde crătorilor ogoarelor. In acest preocupări şi acţiuni ale co Dar, cum oamenii aceştia
iste. De- rii mecanizării, înfăptuirii o- scop, întreaga activitate po- ţetei, asigurarea granulaţiei,
re a £n- ţial uman şi material la lectivului de la secţia cocsi comprimarea piloţilor, respec au de partea lor şi progresul
or la ta> desfăşurarea unei activi bieotivelor din programele de litico-organizatorică desfăşu ficare converg spre acelaşi tehnic, ei n-au pregetat în
o gram ulei tăţi rentabile sînt confrun dezvoltare şi modernizare a rată de organizaţiile de punct — eficienţa cu mul tarea regimului termic pre a-1 pune să slujească intere
tate îndeosebi cooperativele pomiculturii şi legumicultura, partid dc la sate, de consi tiplele ci ipostaze : creşterea scris şi urmărirea uniformi selor de producţie. Tovară
: „Corpo- tăţii exploatării bateriilor.
s". Pre- agricole cu programe de re de îmbunătăţire a pajiştilor liile unice agroindustriale, cantităţilor de cocs pe sea şul Kaba Eineric, şef secţic-
L Produc naturale. ma creşterii productivităţii — Respcctîndu-1, odată cu scliimb, ne-a prezentat cîte-
ţii ar amc- dresare. Programele de re consiliile şi comitetele Fron creşterea calităţii şi elimina
dresare îmbunătăţite, care cu Un accent aparte se cerc tului Unităţii Socialiste, de că muncii, reducerea cheltuieli va dintre noile tehnologii pe
•ar-artişti- prind măsuri concrete, te să fie pus pe dezbaterea mo tre conducerile unităţilor agri lor materiale, economisirea rea rebuturilor, sporiţi şi can seama cărora va creşte pro
dului cum s-au îndeplinit cole, va fi subordonată înfăp materiilor prime, sporirea ca tităţile de cocs metalurgic ducţia de cocs şi calitatea
meinic fundamentate în ve produs.
derea creşterii producţiei şi sarcinile din programul jude tuirii sarcinilor economice, lităţii cocsului. Şi unde pot acestuia, obţinîndu-se în a-
a eficienţei economice, vor fi ţean de dezvoltare a zooteh ridicării nivelului pregătirii fi remarcate mai pregnant a- —Pe de o parte. Acţio- celaşi timp şi economii în
dezbătute şi aprobate de a- niei, privind creşterea efecti politice şi profesionale al oa ccste preocupări dacă nu a- nînd intens pentru folosirea producţie.
— Aşteptăm de la o zi la
deplină a capacităţilor de
dunările generale ale coope velor şi a producţiilor, pre menilor muncii din agricultu colo unde se dă bătălia pen producţie, am reuşit ca la alta să demareze lucrările
tru materializarea lor. Deci
6,00 Ra- rativelor, transpunerea lor cum şi aportul la constitui ră, creşterii răspunderii lor la bateriile de cocsificare. Am comprimarea şarjei să asigu pentru instalarea unor doza
ineţii; 7,00 exemplară în viaţă consti rea fondului centralizat de faţă de soarta producţiei a- răm o încărcătură de o tonă
Revista tuind un factor hotărîtor în produse agroalimentare al gricole. Constituind o ex discutat aici cu Andrei Pe- toare automate. Acest lucru
rul melo- statului. Evident, se va acor presie a democratismului o- tresc, şef de echipă, secre la un volum de un metru va conduce la îmbunătăţirea
i de ştiri; rentabilizarea activităţii uni tarul comitetului de partid cub. Aceasta depinde de e- calităţii cocsului. Există şi o
s cult ¿tori tăţilor respective. da maximă atenţie măsurilor rînduirii noastre socialiste, a- pe uzină. chipa de mecanici ce lucrea metodă de preîncălzire a şar
de ştiri ; Adunările generale ale oa de pregătire a celor mai dunările generale ale oame
ic; 10,30 — Se mai întîmplă uneori ză la comprimare, de modul jelor. Folosită cu mai mare
10,45 Cîn- menilor muncii din agricul bune condiţii pentru ca în nilor muncii din unităţile a- ca produsele noastre să nu cum aceştia dozează straturi încredere, ca va determina
nuzică u~ tura judeţului nostru, care se ultimul an al cincinalului ac gricole vor dezbate cu înaltă aibă asigurată rezistenţa me le de cărbune, cum compri creşterea producţiei de cocs
i de ştiri; desfăşoară sub conducerea or tual să fie realizaţi exemplar exigenţă şi responsabilitate
) tel evizi u- canică prevăzută în standar mă fiecare strat. Apoi, ac şi reducerea consumurilor dc
urel Gri- ganelor şi organizaţiilor de indicatorii dc plan în sectorul problemele aflate la ordinea de, iar conţinutul de cenuşă ţionăm energic pentru redu combustibil.
npremierft partid, sînt chemate să dez zootehnic. Asigurarea integra de zi, îndeosebi trecerea la să-l depăşească pe cel admis, cerea spargerilor de piloţi. Aici, la secţia cocsificare,
Radi op u- aplicarea noului mecanism e-
luletin de bată cu înaltă responsabilita lă a bazei furajere, moderniza fapt ce duce la îngreunarea Ne-am angajat să nu de nc-a fost dat să vedem şi să
comoara te măsurile organizatorice, rea fermelor, ameliorarea ra conomico-financiar, a auto- procesului de producţie de păşim aceste spargeri peste auzim despre multe alte pre
12,15 Din tehnice şi economice care gestiunii, ca un principiu ge îa furnale. Pentru ca activi 3,5 kg pe pilot. Avem echi ocupări ale colectivului de
; 13,00 De selor, diminuarea pierderilor
Student trebuie înfăptuite în scopul prin mortalităţi şi sacrificări neral de organizare şi con tatea celor de la cocserie să pe, cum ar fi cele ale lui muncă. Rămîne doar ca ei,
imal. Bu- realizării şi depăşirii sarci neeconomice sînt doar cî- ducere a producţiei, ca un fie eficientă, trebuie să în Anton Pascu, Gheorghe 0- cocsarii hunedoreni, să nu
ic; 16,20 nilor de plan şi a angaja instrument de rentabilizare a lăturăm aceste stări de fapte nose, Mihai Beregată, care facă nici un rabat de la ceea
nice; 16,40 teva din principalele direc
prin de- mentelor asumate în întrece ţii de acţiune. Dezvoltarea tuturor unităţilor agricole. atunci cînd apar, să lc pre- au redus la zero spargerile ce şi-au propus.
i de ştiri; rea socialistă. în acest con activităţilor industriale, a
iile şi in text, o deosebită însemnătate
ul uzică prestărilor de servicii şi coo
intru pa- prezintă situarea pe prim perarea în producţie pentru
i de Va- plan în cadrul dezbaterilor a
Orele se- sporirea veniturilor băneşti,
*80; 19,00 problemelor privind folosirea reprezintă, dc asemenea, pro
rg etică — raţională a pămîntului şi a bleme ce trebuie dezbătute cu
t tuturor; bazei tehnico-materiale, eco întreaga răspundere.
cintecului Şcoala comuniştilor —- membrii organizaţiei F.U.S.
mnaîe cu nomisirea energiei, înlătura Trecerea la o nouă calita Urmîndu-i pc comunişti,
nţe sono- rea oricărei forme de risipă te în activitatea unităţilor • * exemplul oferit de ei în mun
tr-o oră ; scoală a consecventei si cutezanţei
muzicale : şi pierderi din producţie. Fi agricole dc stat şi cooperatis că, sîntem siguri că vom
p muzical reşte, în strînsă legătură cu te necesită, pe lîngă aplica reuşi să ne mobilizăm mai
aceste aspecte, va trebui a- rea noilor tehnologii în pro Pentru Elena Boncuţ, ope semenea mic, toţi ceilalţi ac am ajuns să facem piese de bine la înfăptuirea acestui
bordată preocuparea condu ducţie şi generalizarea expe- ratoare de preparare la f.lo- ţionează în cunoştinţă de cau schimb pentru utilaje de sub angajament.
taţia Deva, săptămînile din ză, pentru eliminarea pierde teran, pe care, pînă nu de Laboranta Felicia Mihakea
urmă, aceste săptămîni în rilor mecanice de producţie, mult, le importam pe bani şi-a exprimat dorinţa de a
care trăim cu toţii intensi a opririlor accidentale ale u- grei. Aşa am ajuns să pre intra în rîndurile partidului.
epte (Pă tatea pregătirii celui de-al tiiajelor — evenimente cc se lungim cu 8—10 luni viaţa Pînă cînd organizaţia dc
un prie- II-lea Congres al F.U.S., au pot solda cu pierderi de pro bucşelor de uzură dc la pom
(Arta) ; o semnificaţie deosebită. De partid va hotărî în privinţa
:edone A- ducţie şi consumuri inutile pele de tulbureală şi prin a- ci, i s-a încredinţat o muncă
[-II (Fia- cîteva săptămîni a aderat la de energie. ceasta să reducem mult sta de răspundere în comitetul
— seriile organizaţia proprie a Fron Lăcătuşul Aurel Moga este’ ţionările pentru reparaţii cu
im In lo- tului Unităţii Socialiste din şi el de curînd membru al rente. organizaţiei proprii a Fron
il>; PE- tului Unităţii Socialiste.
de trepte © Cei peste 200 apicultori din municipiu şi alţi nume secţia flotaţie. Semnificaţia, organizaţiei proprii a F.U.S. Laboranta Constanţa Tuş-
sub soare roşi invitaţi se vor întîlni duminică intr-o consfătuire, pu- o spune singură, constă în- de la atelierul mecanic. lea nu a mai îndeplinit o — Pînă atunci, spune ea,
ipa, serli- tr-un mod nou de a privi — Consider, spune el, că muncă de conducere, după învăţ cum se ajunge la cali
»; LU- nînd în discuţie la ordinea de zi rentabilizarea stupinelor tăţile dc comunist. De la co
dne de la prin diversificarea producţiei apicole, producerea lăptişo responsabilităţile personale pe linia adîncirii democra cum singură spune, ,,de pe
I-II (Cul- rului de matcă, polenului, păşturii şi propolisului, precum faţă dc producţie. ţiei socialiste, crearea organi vremea cînd era în U.T.C.“. munişti învăţ. învăţ să am
împuşcăm — La noi în flotaţie, spu zaţiilor proprii — ca urmare De la alegerile pentru orga grijă deosebită faţă de cali
icitores c) [ şi producerea de miere şi ceară. tatea muncit mele, să-mi
iele papei © Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de stat ne Elena Boncuţ, foarte pu a propunerilor tovarăşului nizaţiile F.U.S., este preşe
ţini sînt cei care nu fac par Nicolae Ccauşescu — este dinta comitetului organiza sporesc responsabilitatea per
ac); LO- din Arad prezintă duminică după-amiază, in sala ..Arta", sonală.
masca de două spectacole cu concertul „Un buchet de melodii pen te din organizaţia de partid, una din cele mai mari rea ţiei proprii dc la laboratorul
ETRILA : cum sînt şi eu. Aş putea să lizări. Mă simt astfel mai a- flotaţiei. Este în răspunsurile aces
(Muncito- tru dumneavoastră". Printre soliştii vocali, colaboratori ai spun că de la colegii noştri tor oameni care au pornit pe
3A : Leii televiziunii — cunoscuta interpretă a cintecului popular taşat de colectiv, dc proble — Ce aţi învăţat, tovarăşă
cltoresc) ; Florica Ungur ! comunişti învăţăm mereu. Am mele producţiei. Este drept Tuşlca, de la comunişti, în un drum nou, odată cu in
i regăsită admirat întotdeauna, de pildă, că nici pînă acum producţia ceea ce priveşte conducerea ? trarea în organizaţia F.U.S.,
BRAD : © Zilele trecute, au avut loc, in numeroase unităţi eco la colegul meu Ion Giurgiu, un mare adevăr. Şcoala co
(Steaua nomice din oraş, interesante dezbateri — la B.J.A.T.M., pe nu m-a lăsat indiferent şi e — Am învăţat un lucru
E: Omul tema „Evidenţa retribuţiei muncii — documente şi eviden tenacitatea cu care urmăreş normal căci de bunul mers foarte important: că nu poţi muniştilor este pentru mem
; Eu, tu ţă operativă", la Institutul de cercetări şi proiectări pen te să-şi perfecţioneze pregăti al ei depinde modul cum conduce cu autoritatea nece brii organizaţiilor Frontului
); GEOA- rea profesională şi generală. trăim. Dc la comunişti ca sară, dacă nu eşti un exem Unităţii Socialiste, aflaţi la
irile lui tru minereuri Deva, pe tema „Măsuri cuprinse în studiile Văzîndu-1 pe el astfel, am inginerul Emil Giurcă sau plu din toate punctele de ve început de drum, o şcoală a
:rlile I-H şi oroiectele elaborate de institut in vederea reducerii con-
HAŢEG: şdinului de energie". învăţat să nu mă mai mul maistrul Cornel 11 iasă am în dere pentru alţii. Noi avem cutezanţei, a consecvenţei şi
Popular); ţumesc cu ceea ce ştiu. Aşa văţat să stărui în rezolvarea un angajament : să ne depă temeiniciei pe care ei o fo
a de pe Rubrică realizată de am ajuns să cunosc proble chiar şi a celei mai grele şim producţia planificată în losesc pc măsură.
CALAN: DOINA COJOCARU,
;asă (Ca eu sprijinul corespondenţilor voluntari mele mari ale secţiei şi să probleme cu convingerea că 1980 cu 2 la sută. La înfăp
mpania a particip la rezolvarea lor. A- fiecare are o rezolvare. Aşa tuirea lui mobilizăm pe toţi ION CIOCLEI
îă (11 Iu-
)mui pă-
IL.IA :
a morţii DUMINICA, Unităţii Socialiste 16.05 Teleşcoală 21,20 Atelier de creaţie 11-
JC : Na- 13 IANUARIE 19,40 Muzică uşoară romă- Baptamîxwa, viitoare Â'T 16.30 Curs de limba fran terar-artistică
Minerul) ; nească ceză 21.40 Telejurnal.
le în păr 9,00 Tot înainte ! 20.00 Film artistic. Inter : 17.00 Reportaj pe glob —
(Munci* la teievizitme
9,25 Şoimii patriei venţie Ia înălţime. 5V •vi Milano SiMBĂTĂ,
9,35 Film serial pentru co Premieră pe ţară. 17,20 Viaţa culturală 19 IANUARIE
pii. Dick Turpin. E- Producţie a studiou 16.00 Teiex 16,05 Invăţămînt, educaţie 18.50 1001 de seri
pisodul 10 rilor americane 16,05 Album literar. Mihai 16.30 Curs de limbă rusă 19.00 Telejurnal 10.00 Teleşcoală
PRES
lëïïëgjSi 10.00 Viaţa satului 21.40 Telejurnal Emincscu 17.00 Din muzica şi dansu 19,40 Dosarele energiei 10.15 Roman foileton. Gus-
11.45 Bucuriile muzicii. Ro- a Sport. 16.30 Curs de limbă engle rile popoarelor 20.00 Ora tineretului tav cel de fier. Relua
bert Schuman sau ar ză 17.15 Corespondenţii jude 21.00 Uniţi în crez, uniţi în rea episodului 3
rit clin 9 LUNI, 14 IANUARIE
moniile romantismu 16.55 Din ţările socialiste ţeni transmit... fapta ţării — specta 11.15 Film artistic (relua
lui 16.00 Emisiunea în limba 17,20 Almanah pionieresc 17.30 Tragerea pronoexpres re). Vlad Ţepeş
, 44, 2, 8. col literar-muzicaî-co-
3, 42, 26, 12,30 De strajă patriei maghiară 17,40 Handbal masculin. 17.45 îndrumări pentru lu regrafic 13.30 Dc ia A la... infinit.
13.00 Telex 18.50 1001 de seri Steaua — Dinamo crătorii din agricultu 21.30 Telejurnal. Din cuprins : reporta
i : 798 332 Album duminical 19.00 Telejurnal (derbiul campionatu ră je, interviuri, muzică
13,05 Umor şi muzică 19,25 Revista economică TV. lui naţional). Trans 18.15 Revista social-politică VINERI, 18 IANUARIE 16.30 Rubgy. Ţara Galilor
ectuat în
e 1380). 14.00 Woody — ciocănitoa- 19,45 Cadran mondial misiune directă de Ia TV. — Franţa în „Tur
rea buclucaşă 26,05 Program de cîntece Palatul Sporturilor şi 18,35 Desene animate. Sind- 16.00 Telex neul celor 5 naţiuni“.
© Spectacolul lumii. patriotice şi revolu Culturii. în pauză : Ia bad marinarul 16.05 Politehnica TV. Transmisiune directă
Addis Abeba — floa ţionare ora 18,15 — 1001 de 19.00 Telejurnal 16.30 Emisiune in limba de la Cardiff
rea cea nouă 20,20 Prim-plan seri 19,25 Noi, femeile ! germană 18.00 Clubul tineretului
s Din lumea filmului 20.40 Roman foileton. Gus- 19.00 Telejurnal 19.55 Film artistic. Fa 18,25 Tragerea loto 18,50 1001 de seri
1 pentru
ie închi- o Dans : „Madrigal“ tav cel de fier. Pro 19.30 în întîmpinarea Con lansterul. Premieră 18,35 Fa volan — emisiu 19.00 Telejurnal
erit. Vor « Pe teme de alegeri ducţie a studiourilor gresului Frontului U- TV. Producţie a Casei ne pentru conducăto 19,25 Deplină angajare a
e locale, 15.00 Caleidoscop muzical din R.F.G. Episodul 3 nităţii Socialiste de filme Unu rii auto întregului popor la
moderat distractiv 21.40 Telejurnal. 19.55 Emincscu, pururi tî- 21.45 Telejurnal.
. Tempe- 18.50 1001 de seri înfăptuirea Programu
)r íi cu 16.00 Anul sportiv 1979 (IV) MARJI, 15 IANUARIE năr... 19.00 Telejurnal lui partidului
li şi mi 17.45 Film serial. Paul 20.55 Orizont tehnico-.ştiin- JOI, 17 IANUARIE 19.30 Cîntece patriotice şi 19,45 Tcleenciclopcdia
de maxl- Gauguin. Episodul 4 10.00 Teleşcoală ţific 10.00 Teleşcoală
li 1 grad. revoluţionare 20.15 Film serial. Dallas
lmineaţa, 18,40 Micul ecran pentru 11.00 Film serial. Dallas — 21,35 Telejurnal. 11.00 Film serial : „Paul 19,45 Film artistic : „Cămi — Compania petrolie
îlciură. cei mici Compania petrolieră Gauguin“. Reluarea e- ră Ewing. Episodul 21
rece, cu 19.00 Telejurnal Ewing. Reluarea epl- MIERCURI, pisodului 4 nul“. Premieră pe ţa 21,05 Varietăţi muzieal-dls-
? cădea 16 IANUARIE
19,20 In întîmpinarea Con . sudului 19 11.55 Telex ră. Producţie a stu tractive
gresului Frontului 11.50 Telex 16.00 Telex 16.00 Telex diourilor americane 21.40 Telejurnal.