Page 29 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 29
r~
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE,. UNITÎ-VÂ ?
în ziarul de azi
C H E M Ă R I
LA Î N T R E C E R E
l a n s a t e d e :
0 Consiliul popular municipal Tecuci
E! Consiliul popular comuna! Peştişani
UL4C0IÙSUIULÜI POPULftR JUDEJEAf-
El întreprinderea minieră Petrila
/ Anul XXXII, nr. 6899 Sîmbătă, 12 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani
Filoanele generaţiilor
mai puţin văzute ale pă
Ca un bogat, şi neîntre
Succes deplin lucrărilor Conferinţei m eroica iraciRii sucim rupt filon sînt generaţiile mântului. S-a ambiţionat şi
de mineri care au urcat prin el în a duce pe noi culmi
organizaţiei judeţene a Frontului adîncimea pămîntului şi meseria învăţată de la îna
timpului bulgării ce poartă intaşii săi. Şi iată-1 acum
VALEA JIULUI - 10 000 TONE înzidiţi în ei lumina şi nu coordonator al celui dintîi
Unităţii Socialiste ! DE CĂRBUNE PESTE PLAN cleele civilizaţiei oţelului. sector etalon de la E. M.
fost, care să aşeze lumea a- totodată pentru că pe aici
Astăzi, are loc la Deva, lui de tovarăşul Nicolae Majoritatea minelor din tare, minerii de la Lupani, Cîte asemenea generaţii au Gheţari şi ccl mai dificil
Conferinţa organizaţiei jude Ceauşescu, minerii, siderur- Valea Jiului au început bi Petrila, Uricani şi Bărbă- ceasta aşa cum o vedem, e exploatarea minereului e
ţene a Frontului Unităţii So giştii, constructorii, lucrătorii ne anul 1980, obţinînd din teni au extras în prima de greu de precizat. Simion mai cu „dichis“ decît în
cialiste — eveniment impor ogoarelor, ceilalţi oameni ai primele zile depăşiri ale cadă a acestei luni peste Mariş. inginer la Mina est alte locuri, fierul trezin-
tant în viaţa politico-socială muncii din judeţul nostru s-au planului la extracţia de 10 000 tone de cărbune su a E.M. Ghelari, îşi amin du-sc mai greu din somnul
a judeţului nostru — care va mobilizat plenar şi obţin, încă cărbune. Mobilizîndu-se c- plimentar prevederilor de teşte de trei numai la ci erelor geologice. Minerii
evalua munca desfăşurată de din primele zile ale acestui xemplar în abataje, organi- plan ale perioadei. Mai în familie. Bunicul, tatăl şi au mare încredere în acest
organizaţiile locale în perioa an, realizări de bun augur zîndu-şi temeinic munca pe mult de jumătate din acest el. Trei, pe de o parte, pen om de-al lor şi de aceea îl
da ce a trecut din acest cin pentru îndeplinirea planului schimburi şi fronturi dc lu spor de producţie a fost ob tru că asemeni florilor de urmează şi-i urmează exem
cinal, va stabili măsuri pen şi angajamentelor pe 1980 cru, exploatând raţional uti ţinut dc întreprinderea mi mină bogate în frumuseţi, plul de dăruire în muncă.
tru îmbunătăţirea activităţii în şi pentru pregătirea temeini lajele şi instalaţiile din do- nieră Lupeni. asemeni arborilor din ale Aici, el alături de ci, şi ei
anul 1980 şi în viitorul cinci că a cincinalului 1981—1985. -alături de el, au învăţat
nal şi va alege delegaţii la Conferinţa organizaţiei ju hArnicia acestor oameni harnici va căror trunchiuri răsar alte împreună disciplina muncii.
cel de-al ll-lea Congres al deţene a F.U.S., în cadrul SIDERURGIŞTILOR sta la temelia tuturor suc şi alte ramuri, în familia Tot ce s-a izbîndit în acest
Frontului Unităţii Socialiste. căreia îşi vor spune cuvîntul MATERIALIZATA ceselor din acest ultim an lui, fratele bunicului, al ta sector sînt trepte adînc să
Desfăşurîndu-şi lucrările în reprezentanţii organizaţiilor ÎN SPORURI al cincinalului. tălui şi chiar al lui au fost pate în suişul succeselor.
climatul de puternică anga proprii şi ai organizaţiilor DE PRODUCŢIE sau sînt dintre cei ce au De la o generaţie la alta,
jare politică şi dé muncă, componente şi care va jalona CONTRIBUŢIE SPORITA smuls sau smulg cu temeri munca minerului capătă noi
generat de hotărîrile Congre programul activităţii viitoare Cu aceeaşi tenacitate cu LA FONDUL tate tezaure din căuşul e- valenţe. Cu asemenea oa
sului al Xll-lea al P.C.R. şi a acestor organisme demo care ^plămădesc metalul, si- CENTRALIZAT relor. meni, de la o generaţie la
în condiţiile aplicării în via cratice ale vieţii noastre po derurgiştii combinatului hu- AL STATULUI Fiecare dintre ei i-au aş alta, filonul experienţelor,
ţă a propunerilor secreta litico-sociale, va pune în cen nedorean, încă din primele Anul trecut, comuna Vă- ternut în suflet, aşa cum filonul statorniciei devine
rului general al partidului, to trul lucrărilor sale — aşa cum zile ale noului an, au dat lişoara a predat la fondul numai vremea ştie să pună mai bogat.
varăşul Nicolae Ceauşescu, se subliniază în propunerile contururi tot mai pregnan centralizat de produse a- cu osîrdie pcceţi adînci,
privind creşterea rolului secretarului general al parti te întrecerii socialiste. De groalimcntare al statului dragostea faţă de lucrurile DORIN CORPADE
F.U.S. în viaţa politică, eco dului — ridicarea pe un plan păşirile de plan la zi însu 104 tone carne în viu, şi
nomică şi socială a Româ superior a participării mase mează peste 130 tone cocs 1 604 hi lapte. Pentru anul
niei, conferinţa judeţeană lor largi de oameni ai mun metalurgic, 300 tone aglo 1980, cetăţenii comunei au
constituie, totodată, cadrul cii la conducerea treburilor merat, 160 tone oţel elec încheiat contracte cu statul
profund democratic de expri obşteşti, la luarea deciziilor tric, 600 tone laminate. pentru 8„4 capete tineret
mare a voinţei unanime a lo . şi înfăptuirea lor. Furnali.ştii sînt însă cei ca bovin, 10 bovine adulte, 132
cuitorilor acestor străbune Sub conducerea organelor re îşi pot declara depăşiri porci şi 1000 hl lapte. Ac
meleaguri româneşti. şi organizaţiilor de partid, or le în mii tone. Ei ne anun ţiunea dc încheiere a con Retrospectivă 1979,
Perioada constituirii orga ganizaţiile proprii şi compo ţă un spor de producţie de tractelor pentru tineret bo
nizaţiilor proprii şi alegerii nente ale F.U.S. au un cîmp 2 000 tone fontă. O certi vin, bovine adulte şi lapte perspectivă 1980
consiliilor locale ale F.U.S. — larg de activitate. Judeţului tudine că munca spornică a — continuă.
care a precedat conferinţa Hunedoara îi revin obiective
organizaţiei judeţene — s-a şi sarcini deosebite din ho Este clar azi pentru ori drul I.R.E. Deva au deter
caracterizat printr-o amplă şi tărîrile Congresului al Xll-lea cine că, în condiţiile adîn- minat acţiuni operative de
entuziastă mobilizare a tutu al partidului, privind creşte cirii crizei energetice pe soluţionare a unor situaţii
ror oamenilor muncii hunedo- rea producţiei de cărbune, e- plan mondial — cauzată de de depăşire a consumurilor
reni la încheierea cu rezulta nergie electrică, minereuri, limitarea şi scumpirea ma de energie electrică. Aşa se
te cît mai bune a anului 1979 metal, maşini şi utilaje minie teriilor prime şi'a combus face că, deşi în cursul anu
şi pentru obţinerea încă din re, materiale de construcţii, tibililor — energia electri lui trecut, în multe unităţi
primele zile ale anului 1980 produse ale industriei uşoare că devine una din cele mai economice din judeţ consu
a unor realizări de presti şi alimentare şi alte produse. importante valori materia
giu. Răspunzînd înflăcăratelor De asemenea, se prevăd spo- le, care trebuie judicios murile de energie electrică
chemări cuprinse în Mesajul folosită, gospodărită, econo au fluctuat — au fost di
de Anul nou adresat poporu (Continuare în pag. a 2-a) misită. minuate sau depăşite —, la
finele anului s-a înregis
Acţionând sub imperiul a- trat, pe judeţ, o economie
Toţi ca unul cestor exigenţe, colectivele de 57 025 MWh energie e-'
de muncă hunedorene, din
toate sectoarele de activi lectrică.
tate, şi-au orientat preocu Doar trei unităţi econo
mală a activităţii în ferma mice au depăşit consumul
Neaua, pe alocuri visco zootehnică, animalele avînd pările, măsurile, acţiunile
lită de vînt, s-a depus în la ■ dispoziţie hrană şi apă. în anul 1979 spre găsirea pe întregul an :
straturi groase. Drumurile de între cei cai'e au fost prin unor soluţii prin care să — C.S. HUNEDOARA
acces spre depozitele de fu tre primii şi au participat diminueze cît mai mult d- 43 902 MWh
raje ale C.A.P. Boşorod au la această acţiune s-au nu consumul de energie elec —- I.M.C. Deva
fost blocate. Trebuia acţio + 18 MWh
mărat Marioara lancu şi trică, fără să afecteze însă
nat în mod rapid fi energic Maria Susan, membre ale îndeplinirea şi depăşirile — F.P.R. BARU
pentru deblocarea drumuri organizaţiei proprii a F.U.S., prevederilor de plan. Comi * 117 MWh
lor şi cură(irea şirelor de delegate la Conferinţa ju siile energetice din între
zăpadă pentru ca prin topi deţeană a Frontului Unită în una din galeriile I. M. Barza. prinderi, controalele perio D. GHEONEA
rea ci apa să nu pătrundă ţii Socialiste, Susana Jurj, Foto : GH. ¡MPARAT dice interne, cit şi din par
în ele şi să deprecieze nu Marioara Marcu, Victoria tea unor, specialişti din ca (Continuare în pag. a 4-a)
treţurile. Consiliul comunal Nanei, Eugenia Mazăre,
Stelian Dănescu, Vasile Jurj,
al F.U.S. a chemat la ac
ţiune locuitorii salului. Şi llie Dănescu, Nicolae Jurj DE LA OAMENI, dat cantitatea de 4 700 kg merik Szuhanelc (care este şi
şi alţii. Tuturor li s-au a- fier vechi, ce se va transfor autorul dispozitivului „Sal-
toii ca unul, membri coo dresat mulţumiri pentru spi PENTRU OAMENI ma in «liferito obiecte şi pie vatroi 150“, prima lucrare de
peratori şi cetăţeni care lu
ritul de responsabilitate ci Donarea de sînge este un se metalice. Este o acţiune acest gen, menită să contri
crează în alte sectoare de vică de care au dat dovadă, act de înaltă conştiinţă şi de obştească Ia care femeile au buie la salvarea vieţilor o-
activitate, au răspuns pre START SPRE NOI mare omenie. Iată «le ce, or răspuns în număr mare.
pentru promptitudinea cu ganizaţia de Cruce roşie de meneşti în sezonul iernii) şi
zent. La această acţiune au care au răspuns chemării OBIECTIVE la I.V. Călan — cu sprijinul Dumitru Bîrlida — au fost
participat aproape 120 de organizaţiilor proprii ale MEDALII JUBILIARE distinşi cu medalia „Pentru
Consiliului comunal al în oraşul Petrila au înce F.U.S. — şi-a propus ca în
locuitori care au îndepărtat F.U.S. şi operativitatea cu put lucrăriie unor noi obiec acest an să ridice numărul merite deosebite în activita
zăpada de pe 6 000 mp din tive social-culturale. Este donatorilor onorifici Ia peste tea Salvamont“. Felicitări !
care au acţionat pentru de vorba «le un dispensar me 500. Formaţiei „Salvamont“ Pe-
incinta depozitelor, au dat gajarea de zăpadă a depo dical şi un nou atelier-şcoa- trOşani şi spitalului municipal
jos omătul de pe şire. Ac- zitelor de furaje. lă. Lucrăriie, demarate in ACŢIUNE OBŞTEASCA de aici Ii s-au decernat me
tionîndu-se în acest fel s-a primele zile din ianuarie, vor dalia jubiliară „A X-a ani
Vrednicele femei din comu
asigurai desfăşurarea nor- N. ZAMFIR fi încheiate în cursul acestui na Turdaş au colectat şi pre versare a Salvamont“. Doi
an.
membri ai formaţiei — E-
