Page 34 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI JUDEŢENE A FRONTUL
(Urmare din pag. 1) buna funcţionare a tuturor construcţia de locuinţe şi a cute de secretarul gene
capacităţilor de producţie, unui mare număr de o- ral al partidului, tovarăşul Darea de seamă
totodată sentimentele fier întărirea răspunderii, a biective soeial-culturale. Nicolae Ceauşescu, cu pri
binţi de dragoste şi pre ordinii şi disciplinei la Realizarea investiţiilor la vire la creşterea rolului
ţuire ale locuitorilor jude toate locurile de muncă, termenele prevăzute nece Frontului Unităţii Socia Conferinţa judeţeană a Fron termen a sarcinilor pe 4 ani aproape trei miliar
ţului Hunedoara faţă îmbunătăţirea controlului sită o mobilizare deosebită liste în viaţa social-politică tului Unităţii Socialiste îşi din actualul cincinal de către care peste 50 Ie
de tovarăşul Nicolae tehnic pe toate schimburile, a tuturor forţelor si mijloa a României, organizaţiile desfăşoară lucrările la scurt industria municipiilor Deva- acest volUm de pi
al
XII-
după
Congresul
Ceauşescu, din iniţiativa ridicarea nivelului tehnic- celor de care dispune ju F.U.S., vor trebui să par timp al Partidului Comunist şi Hunedoara, oraşelor Brad şi trebui realizat din
lea
mare
de
In continuare, da:
un
Orăştie,
număr
căruia are loc un proces calitativ al produselor prin deţul nostru, la care sînt ticipe la desemnarea can Român, eveniment de impor de unităţi economice din Va mă a relevat că ir
continuu şi profund de intensificarea procesului chemate să-şi aducă o con didaţilor de deputaţi pen tanţă istorică în viaţa parti lea. Jiului, Simeria. pentru buna aprov
populaţiei, se vor d
da
In
agricultură,
a
arătat
creare a unor structuri de modernizare şi înnoire tribuţie activă şi organiza tru consiliile populare de dului şi «g ţării. In acest sens, rea de seamă, sub conducerea furi în valoare de
a
subliniat
darea
seamă
de
politico-organizatorice noi, a acestora, de asimilare în ţiile Frontului Unităţii toate categoriile. De ase că realegerea tovarăşului organizaţiilor de partid, con miliarde lei, iar
revoluţionare, tot mai apte fabricaţie a noi materiale Socialiste. în acest dome menea, organizaţiile Fron Nicolae Ceauşescu în înalta siliile comunale şi organizaţii servicii va ajunge
general
al
ale
Frontului'Unităţii
să impulsioneze şi să asi cu caracteristici superioare. niu trebuie să se acţio tului Unităţii Socialiste vor funcţie de a secretar primită cu le săteşti au concentrat efor liarde lei, cu o c:
Socialiste
fost
partidului
8,5 la sută faţă de
gure participarea efectivă O atenţie sporită va- tre neze cu toată răspunderea desemna candidaţi şi din deplină şi unanimă aprobare turile ţăranilor cooperatori şi 1079. Desfacerea
a tuturor cetăţenilor ţării bui să acordăm îndeplini pentru concentrarea efor rîndurile membrilor pro de întregul nostru popor, fapt individuali, ale oamenilor mun prestările de servit
de
la elaborarea şi înfăptu rii exemplare a indicato turilor beneficiarilor, pro prii. ce constituie garanţia cea mai cii din I.A.S. şi staţiunile ale exercitarea unul rigi
munc
oamenilor
sigură
al
agriculturii,
hotărîrile
a
Congre
că
mecanizare
irea propriului nostru vii rilor calitativi de creşte iectanţilor şi constructo Aceste înalte răspun sului al XlI-lea ai partidului tuturor locuitorilor satelor spre loe important dc
tor, a destinelor României re a productivităţii muncii rilor la asigurarea la deri conferite organizaţiilor vor fi îndeplinite neabătut, creşterea producţiei agricole, nare a activităţii
şi
in
socialiste. şi de reducere a cheltuie timp a documentaţiilor F.U.S. trebuie să determine asigurîndu-se bunăstarea continuare vegetale sporirii animale, în vede domenii.
Un alt capitol a]
la
progresul,
rea
contribuţiei
feri
şi
Desfăşurîndu-şi lucrările lilor de producţie, îndeo tehnico-economice şi de o activitate corespunzătoa cirea întregului popor. De fondul de stat, consolidării seamă s-a ref
asemenea,
aplicarea
unită
la puţin timp de la Con sebi a cheltuielilor mate execuţie, la desfăşura re în desfăşurarea întregii rilor formulate de propune economico-financiare a veniturilor tea politico-lde og.
tural-educatlvă.
majorării
ţilor
li
tovarăşul
şi
gresul al XlI-lea al Parti riale, astfel încît, fiecare rea rodnică a activităţii pe campanii electorale. Sub Nicolae Ceauşescu, cu privire ţărănimii. analizată, activital
dului Comunist Român şi unitate economică să des toate şantierele de construc- conducerea organizaţiilor de la creşterea rolului Frontului Analizînd rezultatele obţi ideologică şi cultur
—
în
a
dezvoltat
cu cîteva zile înainte de făşoare o activitate eficien ţii-montaj, extinderea me partid, comitetele şi con Unităţii Socialiste democratic de nute pină darea prezent seamă se a cunoscut un proc
perfecţionare.
în
de
de
şi
cadrul
—
arată
lărgit
Congresul al II-lea al tă şi să obţină beneficii. canizării şi industrializării siliile locale ale F.U.S. au participare efectivă a între se constată însă, că, pe an Intensificate acţiuni
Frontului Unităţii Socialis Organizaţiile Frontului lucrărilor, a tehnologiilor datoria să acţioneze pen gului popor, sub conducerea samblul judeţului, s-a în larizare a legilor,
eticii
mul
te, conferinţa a pus în. Unităţii Socialiste sînt che moderne, asigurarea forţei tru mobilizarea tuturor partidului, a la dezvoltarea socia registrat o seamă de nereali- a normelor activităţii
României
socialiste,
tilaterală
centrul dezbaterilor sale mate de asemenea, să des de muncă şi folosirea inte oamenilor muncii, fără liste. Adunările generale şi dicarea nivelului
obiectivele şi sarcinile de făşoare o intensă activita grală a utilajelor din do deosebire de naţionalitate, conferinţele săteşti, comunale, Rezumat cunoaştere, de cc
de
municipale,
excepţională. însemnătate te pentru economisirea tare. pentru înfăptuirea sarci orăşeneşti a şi organizaţiilor pro manifestărilor mist
lor
retrograde,
constituire
îns
elaborate de forumul su energiei şi combustibililor, Un larg cîmp de acţiune nilor politice, economice şi prii ale F.U.S. şi de alegere zări atît în industrie cît şi în cepţiei materialist-d
prem al comuniştilor, for- să combată risipa de ma pentru organizaţiile proprii sociale, pentru întîmpina- a comitetelor şi consiliilor agricultură. In industrie, ră- pre lume şi viaţă
acest
desfăşurate
in
datoresc
mulînd în acelaşi timp terii prime şi materiale, şi componente ale Frontu rea alegerilor cu rezultate, acestora, politic, au pe dezbătut minerile lipsuri urmă se organizarea bune s-au obţinut
fundal
celei de a H-a ed:
unor
în
propuneri şi măsuri pen să militeze pentru reintro lui Unităţii Socialiste — de prestigiu în industrie, cu simţ de răspundere con producţiei şi a muncii, în res valului naţional
tru creşterea contribuţiei ducerea în circuitul pro a subliniat vorbitorul — îl agricultură, investiţii, în tribuţia organizaţiilor compo pectarea ordinii şi disciplinei României“, care, al
planului
sta
organizaţiilor proprii şi ductiv a materialelor re- constituie realizarea lucră toate domeniile de activi nente la în realizarea teritorial, de plan, întreruperi şi şi instala de masă cît şi pi f
faza
în
economic
profil
obţinute
utilaje
ţionări
de
componente ale Frontului folosibile, pentru desco rilor edilitar-gospodăreşti şi tate. programului de ridicare a ni ţii datorită încălcării discipli ţul nostru s-a si
Unităţii Socialiste la în perirea şi valorificarea de de înfrumuseţare a locali în încheiere, tovarăşul velului de trai, la activitatea nei tehnologice şi de produc de frunte, între ju
în
asemenea,
făptuirea acestora. A reie noi resurse secundare. tăţilor. Este necesar ca în Ion Ciucu a arătat că de înfrumuseţare şi la gospodă ţie. De unele organizaţii agri Cu toate acestea
înfăp
încă o insuficientă
a
localităţilor,
rire
să
cultură,
şit, totodată, angajarea Planul pe anul 1980 şi cadrul acţiunilor patriotice, măsurile adoptate de Con tuirea programului ideologic teşti ale F.U.S. nu au acţionat a acţiunilor politice
fermă a participanţilor la în perspectiva viitorului în acest an, să fie mobi ferinţa organizaţiei judeţe al partidului. în suficientă măsură în vede educative la realiza
accc
In continuare, darea de sea
conferinţă de fapt a tuturor cincinal — a arătat în con lizat un număr mai mare ne a Frontului Unităţii So mă a făcut o amplă analiză rea mobilizării tuturor forţe lor economice, creaţie
de
tivităţii
lor umane şt materiale pentru
cetăţenilor judeţului, de a tinuare vorbitorul — pre de cetăţeni la ridicarea cialiste, precum şi hotărî a realizărilor obţinute în dez punerea în valoare a resur masă în scopul
face totul pentru transpu vede intensificarea proce unor construcţii social-cul- rile Congresului al II-lea voltarea economică a jude selor de care dispune judeţul, de secretarul gene
nostru,
agricole
au
nerea exemplară în viaţă sului de dezvoltare a agri turale şi în special la al F.U.S. ce va avea loc ţului. Astfel, sarcinile actualu unele cooperative mici de ce Udului Ceauşescu
Nicolae
lui cincinal la producţia indus
obţinut
producţii
a sarcinilor ce ne revin culturii judeţului nostru, construcţia de locuinţe, peste cîteva zile, vor asi trială au fost depăşite cu reale. Ca urmare, judeţul transforma această
a
din hotărîrile Congresului obţinerea de recolte spo la gospodărirea şi înfru gura intensificarea parti 2,5 miliarde iei, iar ritmul de nostru nu şi-a putut onora în nifestare într-un creattv
adevi
neşti
superior
celui
al XlI-lea al partidului. rite de cereale, legume şi museţarea localităţilor. cipării tuturor cetăţenilor creştere- a fost Oamenii mun întregime obligaţiile la fondul al muncii şi creaţi
iniţial.
prevăzut
de stat.
în continuare, după ce fructe, de producţii mai Vorbitorul s-a referit în — români, maghiari, ger cii din industria hunedoreană In continuare, darea de sea Despre modul ci
prac
în
a adresat, în numele Birou mari de carne şi lapte, continuare la atenţia ce mani şi de alte naţionali — români, maghiari, germani mă a arătat că în întrecerea transpuse tovarăşulu
nerilc
desfăşoară
an
an
lui Comitetului judeţean în vederea realizării aces trebuie acordată desfă tăţi din judeţul Hunedoa şi de alte naţionalităţi — au ce se consiliile populare de s-au Ceauşescu cu priv:
acţionat cu hotărîre şi dăruire
între
de partid, delegaţilor şi tor prevederi, organizaţiile şurării activităţii politico- ra — la conducerea socie patriotică in cadrul Frontului obţinut rezultate meritorii. Nu terea rolului F.U.
invitaţilor la conferinţă, tu F.U.S. de la sate, sub con ideologice şi cultural-edu tăţii, la făurirea vieţii noi, Unităţii Socialiste, sub condu mai în anul 1979, organizaţiile social-politică a activ ţ
bunâlăţirea
partid,
si
comite
obşteşti,
turor colectivelor de muncă ducerea organizaţiilor de cative în rîndul maselor de libere, independente şi cerea organizaţiilor de măreţelor de masă cetăţeni, asociaţiile de darea de seamă a
pentru
realizarea
de
tele
din judeţ, cele mai calde fe partid, vor trebui să-şi cetăţeni, a tineretului. prospere. sarcini puse de partid în faţa locatari au realizat lucrări de judeţul nostru au
licitări pentru rezultatele judeţului nostru. In lumina gospodărire şi înfrumuseţare tuite un număr de
aducă contribuţia la spo Consiliile locale şi organi Ne exprimăm convinge orientărilor date de condu în sumă de peste 215 milioane nizaţii proprii ale
bune obţinute şi le-a urat cerea partidului, personal de
rirea suprafeţelor însămîn- zaţiile proprii ale F.U.S., rea că toate organizaţiile lei. S-au evidenţiat. mai ales cuprind peste 60 001
succese şi mai mari în tovarăşul Nicolae Ceauşescu, municipiul Petroşani, oraşul muncii şi cetăţeni c
ţate, executarea lucrărilor sub conducerea organizaţii proprii şi componente ale de a situa în centrul preocu membri ai partidul
anul 1980 şi în cincinalul Simeria, comunele Baia de
agricole la timp şi în con lor de partid, vor trebui Frontului Unităţii Socia părilor realizarea producţiei Criş, Boşorod, Densuş, Geoa- Ne exprimăm coi
viitor, vorbitorul s-a refe să militeze pentru cunoaş fizice şi nete, consiliile locale, giu, Ilia, Rapolt, Rîu de Mori, se arată în darea i
rit pe larg la sarcinile ce diţii agrotehnice avansate, terea de către oamenii liste, în deplină unitate, organizaţiile de masă din Toteşti şi alte localităţi. Aces că organizaţiile pr
compc
revin judeţului Hunedoara utilizarea unor cantităţi muncii a politicii interne vor acţiona pentru mobi industrie ia şi-au sporit unor contri te rezultate au situat în fie ganlzaţiile Unităţi
Frontului
în
buţia
realizarea
în anul 1980 şi în. cincina sporite de îngrăşăminte. şi externe a partidului şi lizarea tuturor oamenilor semnate cantităţi de produse care an judeţul nostru pe lo acţionînd sub co
întrecerea
curi
în
fruntaşe
lul viitor din documentele O atenţie specială va tre statului nostru, a docu muncii la realizarea hotărî peste plan, la reducerea chel pentru gospodărirea şi înfru îndrumarea directă
Congresului al XlI-lea al bui să acordăm dezvol mentelor Congresului al rilor Congresului al XlI-lea tuielilor materiale şi sporirea museţarea localităţilor. nizaţiilor ca de un parti'
im
afirma
economisirea
la
beneficiilor,
Darea
a
subliniat
de
seamă
partidului, din indicaţiile tării sectorului zootehnic, XlI-lea al partidului, pre al partidului, îşi vor con de materii prime, materiale, că pentru anul 1980 consiliilor tor al întăririi co
secretarului general, tova asigurării bazei furajere şi cum şi a hotărîrilor ce vor sacra întreaga putere de energie electrică $i combus municipale, orăşeneşti şi co ral-politice a oarm
răşul Nicolae Ceauşescu. creşterii continue a pro fi adoptate de Congresul muncă şi creaţie înfăptui tibil. S-a acţionat cu mai munale, organizaţiilor proprii cii din patria noas
ducţiei de carne, lapte, rii politicii interne şi ex multă perseverenţă pentru ge ale F.U.S., le revin sarcini partidului, a secrt
în această perioadă, ju al II-lea al F.U.S. întrea terne a Partidului Comu neralizarea experienţei înain deosebite în mobilizarea oa general, tovarăşe
n
Ceauşescu,
deţului nostru îi revin lînă, atît în unităţile de ga muncă de educare a nist Român, asigurînd tate a colectivelor de inuncă menilor muncii în realizarea cetăţenii din vor ju<
ţară,
fruntaşe pe
sarcini deosebite în ce pri stat, cooperatiste, cît şi în cetăţenilor să fie orientată înaintarea rapidă a patri din unităţile Combinatul siderur planului în profil teritorial. doara la înfăptuire
cum
sînt
In anul 1980 judeţul nostru va
veşte creşterea producţiei gospodăriile populaţiei, în spre realizarea sarcinilor ei pe drumul prosperităţii gic Hunedoara, întreprinderile trebui să realizeze o creştere ră a istoricelor
al
3
Congresului
de cărbune, energie elec scopul sporirii livrărilor la de plan, creşterea eficien şi bunăstării, al civiliza miniere Lupeni, Petrila şi cu 11,5 la sută a producţiei Partidului Comunis
trică, minereuri, metal, fondul centralizat şi îm ţei activităţii economice, ţiei socialiste şi comuniste; Barza, întreprinderea mecani nete industriale, să obţină spo Programului de fă
ruri însemnate la producţia de
întreprinderea
Elec-
că
Orăştie,
maşini şi utilaje pentru bunătăţirea aprovizionării generalizarea experienţei trocentrale Mintia ş. a. Ca re cărbune, cocs, oţel, laminate, eietăţii socialiste
industria minieră, materiale populaţiei. pozitive şi a iniţiativelor într-o atmosferă de pu zultat al acestei activităţi, se materiale de construcţii, o pro dezvoltate şl îi
de construcţii, produse din Vorbitorul a arătat, în muncitoreşti, mobilizarea ternic entuziasm, partici înscrie şi realizarea înainte de ducţie globală agricolă de României spre corn
mase plastice, confecţii, continuare, că judeţul Hu tuturor membrilor organi panţii la Conferinţa orga
mătase artificială, ţesături, nedoara are de înfăptuit în zaţiilor F.U.S. în întrece nizaţiei judeţene a Fron
tricotaje, încălţăminte, bu anul viitor şi în cincinalul rea socialistă pentru rea tului Unităţii Socialiste, Bogat program
nuri de consum alimentare 1981—1985 un volum de lizarea şi depăşirea anga au adoptat^ în încheierea
şi industriale, precum şi investiţii impresionant, o- jamentelor pe anul 1980 şi lucrărilor, textul unei te
Pentru
consiliilor
locale,
realizarea
revin
alte produse. rientat cu precădere spre în cincinalul viitor. legrame adresate C.C. al zaţiilor componente, sarcinilor şi ce comitetelbr organizaţiilor organi ÎN DOMENI
proprii
precum
Realizarea acestor sar dezvoltarea bazei tehnico- al P. C. R,, tovarăşului — în lumina documentelor programatice ale celui de-al XlI-lea DEZVOLTAU
cini, mult sporite faţă de materiale în industria si După cum cunoaşteţi — NICOLAE CEAUŞESCU, Congres al Partidului Comunist Român —, Conferinţa judeţeană © In şedinţele
perioada anterioară, nece derurgică, extractivă, pre a arătat vorbitorul — la 9 secretar general al Parti a Frontului Unităţii Socialiste a adoptat un vast şi cuprinzător nizaţiilor proprii a
program de măsuri. Redăm, mai jos, principalele prevederi :
sită luarea unor măsuri pararea cărbunelui,- ener martie anul acesta, vor dului Comunist Român, desfăşurată pentru
ferme pentru utilizarea cu giei electrice şi termice, avea loc alegeri de deputaţi Preşedintele Republicii So I. IN DOMENIUL ACTIVITĂŢII ECQNOMICO-SOCIALE : tribuţia adusă la
soluţionarea proble
maximum de randament a materialelor de construcţii, în Marea Adunare Naţio cialiste România, preşedin © In anul 1080, prin mobilizarea oamenilor muncii din indus desfăşurarea contre
mijloacelor de producţie, industria uşoară, agricultu nală şi consiliile populare. tele Frontului Unităţii So trie se vor realiza peste prevederile planului 27,3 milioane lei la cultural-cducativă,
producţia netă, 95 milioane lei la producţia marfă, 334 lei pe om la
asigurarea întreţinerii şi ra şi industria alimentară, Potrivit propunerilor fă- cialiste. productivitatea muncii calculată după producţia netă, iar la pro rea pentru cunoaş
partid şi a legilor
ducţia fizică cu 26 miî tone cărbune net, 10 mii tone cocs, 15 mii organizaţiile compo
tone fontă, 12 mii tone oţel, 10 mii tone laminate finite, 103 tone © Pină la sfîrş
CONSILIUL JUDEŢEAN Ioana, Miron Mircea, Mi- Dumitru, Rădulea Elena, produse din mase plastice, 3 400 mc prefabricate din beton, 50 orăşeneşti şi corni
cheş Gheorghe, Mireştean Retegan Ioan, Romlac Ioan, tone carne, 50 tone fructe conservate şi alte produse. Livrările F.U.S., vor acţiom
AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Oetavian, Mccanu Maria, Rusu Romulus, Secan Vale la export vor fi depăşite cu 10,6 milioane lei valută, iar cheltu
Moise Traian, Moza loan, ria, Stingă Nicolae, Stoian ielile de producţie vor fi reduse cu 11,2 milioane lei. proprii şi componente
©
organizaţiile
energetice,
In
unităţile
Abrudean Aron, Adămuţ Drozd Elena, Ebîncă Diaco- Muntean loan, Muntean Valeria, Stoican Petre, Su- ale Frontului Unităţii Socialiste, vor sprijini măsurile iniţiate de DIN MĂSURII
Ştefan, Albu Ioan, Almăşan nescu Valeria, Filimon Au Petru, Muntean Zina, Nagy ciu Vasile, Şerban Nicolae, consiliile oamenilor muncii pentru creşterea producţiei de ener
Viorica, Andrica Vîrgil, relia, Filimonescu Veroni- Gabriela, Neag Romulus, Simö Alexandru, Soos An gie electrică în 1980 la 8 550 milioane kWh.
9 Organizaţiile proprii ale Frontului Unităţii Socialiste şi or
Andraş Lucia, Andronache ea, Florea Cornel, Florescu Negrilă Petru, Pavel Gheor drei, Tănase Nicolae, Ti ganizaţiile componente din Valea Jiului vor mobiliza oamenii de partid în orgE
Constantin, Angliei Ilie, Minodora, Fodor Dumitru, ghe, Pădurean Maria, Pi- chie Gheorghe, Ticuşan muncii pentru realizarea în Emul 1985 a 15—16 milioane tone căr stabilite, pentru as:
rindurilor
a
lărgire
Apreutcsei Ghcorghe, Ar- Gabor Lia-Maria, Gale Va- cuşi Florentina, Pilly Ni Ana-Maria, Tirea Beţi, Tîţ bune cocsificabil şi energetic ; creşterea capacităţilor de produc © Consiliile juc
ţie cu 3 700 mii tone, atît la minele existente, cît şi punerea în
ghilean Maria, Arghire sile, Gaşpar Francisc, Găr- colae, Pop Victor, Popcscu Ioana, Udrescu Ana-Maria, exploatare a cîmpurilor miniere Răscoala, Petrila-Sud, Sălătruc- comitetele organiza 1
perios
Ioan, Arsin Ioan, Avram dcan Viorel, Gherghe Nieo- Ursica Leontina, Utan Iscroni, Hobiceni şi Cîmpu iui Neag ; creşterea productivităţii deosebită în electora
campaniei
Eugen, Băloi Fimia, Bătucă lae, Ghiţă Ilie, Gornic Lu- Ileana, Prejban Salvina, Gheorghe, Varga Gheorghe, muncii fizice cu 36,4 la sută faţă de 1980. Adunare Naţională
9 In domeniul investiţiilor, a căror volum se ridică la 29,8
Zoriţa, Bejan Traian, Berin- creţia, Hălălai Petru, Her- Radu Petru, Răccanu Vio Vizitiu Cornelia* Vlaicu miliarde lei în cincinalul 1981—1985, consiliile Frontului Unităţii 9 martie 1980, vor
dei Elena, Berindei Folina, man Dezidcriu, Hofnăr Ma- rel, Raica Stela, Rădoane Aurora, Voica Elena. Socialiste vor acţiona pentru asigurarea din timp a documenta putaţii pentru cun
problemelor
forţei
tehnico-economice,
a
Bisorca Florea, Bistrian So- rîţa, Horia Didona, Hotă- ţiilor muncă necesare pentru amplasamentelor,' utilajelor şi execuţie, deţin funcţii ridicat
r
de
graficelor
de
respectarea
de
nia, Blendea Vasilc, Bocan ran Alexandru, lacab Ra BIROUL EXECUTIV punerea în funcţiune la termenele planificate a tuturor capaci masă, obşteşti şl j
Lia, Borza losif, Bota Cor fii», Ilie Septimiu, JUmpa AL CONSILIULUI JUDEŢEAN tăţilor de producţie şi a obiectivelor soeial-culturale. acţiunilor comune
Consiliile
9
loc;
nel, Boyte Ana Rozalia, Bu- Mircea, Kadar ArpacT, Ko- şi © In agricultură, consiliile judeţean, municipEde, lua orăşeneşti prii în elaborarea
organizaţiile
vor
comunale,
ale
F.U.S.,
măsuri
săteşti
day Ştefan, Butcovan Leti thai Iulian, Lungu Petre, AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE pentru mobilizarea ţăranilor cooperatori şi individuali, a lucră repartizare a meml
ţia, Casandra Irina, Chiti- Laza Maria, Lupaş Constan torilor din I.A.S. şi S.M.A., în vederea depăşirii, în anul 1980 proprii şi compone
şi localităţi, în cor
tone
800
200
fizice
cu
porumb
tone
dean Olivia, Ciobanu Radu, tin, Lupulescu Constantin, Lungu Petre — preşedinte; lisabeta, Butcovan Letiţia, a producţiei tone orz şi orzoaică, 380 tone griu-secară, sfeclă de zahăr, 600 9 Pentru asigu:
boabe, 200
Coca Victor, Cordea Maria, Macra Georgeta, Manea E- Matei Gheorghe, Iacob Ra Udrescu Ana-Maria, Almă tone cartofi de toamnă, 700 tone legume şi 150 tone carne, pen la . conducerea vieţ
Coste Marian, Costca Ioan, lena, Marc Elena, Maria fii a, Jampa Mircea, Horia şan Viorica, Nagy Gabriela, tru livrarea suplimentară la fondul de stat a 150 tone grîu şi F.U.S., vor orgEmi:
de
proiecte
partid,
Crăciun luliana, Ciorobea Ioan, Marian Petru, Mari- Didona — vicepreşedinţi ; Albu Ioan, Moise Traian, secară, îoo tone porumb boabe, 380 tone sfeclă de ztihăr, 200 socială. Un accent
tone cartofi de toamnă, 500 tone legume şi 150 tone carne;
Elisabcta, Crăcîunescu Ana, naş Gheorghe, Matei Ghcor Mireştean Oetavian — se Herman Dezideriu, Miron O Consiliile locale, organizaţiile componente şi- proprii ale tuturor categoriilor
Crişa.i Romulus, Dan Leo- ghe, Matieş Silvia, Matyaş cretar ; Blendea Vasile, Mircea, Vizitiu Cornelia, F.U.S., vor acorda o atenţie deosebită soluţionării probleme dezvoltarea econon
oamenilor muncii, în
rica, Dcac Parasehiva, Do- losif, Măcean Letiţia, Mă Drozd Elena, Măciucă Flo Şerban Nicolae, Deak Pa- lor privind ridiCEirea nivelului de trai al suplimentară la fondul şl de protecţia mec
social sănătos.
livrarea
pentru
acţiona
care
scop
vor
brei Titus, Hanke Iuliu, ciucă FJorea, Medrea Ma rea, Dragoş Romuluţ, Mă- raschiva, Hanke Iuliu, Mi- pieţii, în anul 1980, a unor produse în valoare de 10,3 milioane 9 In scopul pe
Dragoş Romuluţ, Dragotă ria, Mărculescu Nicolae, cean Letiţia, Matieş Silvia, lei, sporirea volumului desfacerilor cu 22',5 milioane lei, iar a se va organiza cel
llilor şi comlteteloi
Victor, Drăghici Doina, Medrea Solomon, Mesaroş Bistrian Sonia, Ciorobea E- cheş Gheorghe — membri. prestaţiilor de servicii cu 1 ia sută.