Page 37 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 37
o£ia oameni, despre faptele şi ghidările ier
Cînd aţi fost ultima oară merit revine colectivului de 28 de ani — îşi aminteşte
în Orăştie ? Dacă s-a întîm- la „Vidra“, meşterilor blă- brigadiera Ana Vinţelcr —
plat dc curînd, oricît dc gră nari de aici, care prin iscu fabrica arăta... ca o „casă
bit sau prins dc treburi aţi sinţă şi hărnicie, prin dragos veche“ cu nişte şoproanc în
fi lost, este imposibil să nu te faţă dc o meserie tradi spatele ei. Făceam pieptare
fi observat profundele trans ţională a acestor meleaguri şi un singur tip dc căciuli,
formări petrecute în anii din au dat o nouă strălucire em aşa numitele „căciuli popu
urmă în acest străvechi oraş, blemei „Favior". Iar cînd lare". Astăzi ? Vedeţi şi
cu nume de adinei rezonanţe stai dc vorbă cu oamenii dumneavoastră cum arată, ce
în istoria neamului. „Vidrei“, indiferent că-s croi produse executăm... La fel şi
însă cci care trăiesc şi tori, creatori de modele sau oraşul. A crescut, s-a întărit
muncesc aici, oamenii Orăş- ingineri, că muncesc în a- odată cu oamenii lui, prin
tiei, cei care prin munca lor ccastă fabrică dc peste un munca noastră a locuito
zilnică, prin hărnicie şi dă sfert dc secol ori numai dc rilor...
ruire au transformat vechea cîţiva ani, din vorbele lor se — Mă numesc Doina
urbe într-un oraş înfloritor, desprinde pasiunea pentru Stoicoi şi sînt biolog de pro
înscris decisiv pc coordonate meserie, dorinţa dc a fi în fesie. După ce am lucrat
le industrializării, ei îţi pot pas cu aceste vremuri, dc a cîţiva ani în domeniul sani
arăta, mai bine dccît oricine, transforma în artă profesia tar, ca biochimist, a-am
Anul XXXII, nr. 6 901 Marţi, 15 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani chipul dc azi al localităţii. de blănar. Şi se mai desprin transferat Ia „Vidra". Secto
Gîndurile şi faptele lor sînt, de ceva. Un ataşament pro rul pe care-1 coordonez îmi
într-un fel, cronica vie a o- fund faţă dc locul de muncă, creează, uneori multe proble
raşului, oglindindu-l fidel în faţă de oraşul ai cărui cetă me dar, în acelaşi timp, îmi
acest, moment 1980 — cum ţeni sini. oferă satisfacţii deosebite. Nu
pănă între cincinale. — Cînd am venit pentru
...Dacă Orăştia dc azi este prima oară la „Vidra“ (nu MIRCEA LEPĂDATU
LA © pâaimuSuS cunoscută în toată ţara şi dc departe doar din Romos,
chiar în străinătate, un marc
mMElUL ©dotării tehnice dc unde sînt de loc), acum (Continuare in pag. a 3-a)
©înaltei calificări
Conştiinciozitatea şi dăruirea -
Aoţâonsnd în spiritul exigenţelor pus©
valori ce trebuie sä înnobileze
de partid în faţa industriei carbonifare
activitatea fiecărui comunist
Minerii din Ltipeni obţin Prima zi a anului 1980. conducerea uzinei, s-a sta locului şi au încercat să
Ningea peste Valea Jiu bilit un plan de bătaie, se apuce de treabă. Nu
noi succese în producţie lui, dar batea şi un vini responsabilităţi concrete. mai că vîntul era atît de
aspru.
de
înaltă
Firele
— Va trebui să apelăm
puternic îneît era riscant
tensiune ce legau Uzina la cîţiva dintre cei ce să continue. In plus, înce
electrică din Paroşeni de se află în timpul lor liber, puse să se însereze. Mun
plan le-au obţinut brigăzile exploatările miniere vî- a zis cineva. ca a fost reluată a doua
® 1079 — un an bogat, 1980 — un an mai conduse dc Constantin Lupu- jîiau precum strunele sub — Să apelăm."“' zi, cînd vîntul s-a mai
lescu, Kacso Ioan, Valentin arcurş şi, la un moment Au fost chemaţi patru domolii. N-a fost uşor.
rodnic ; Tofană şi Ioan Sălăgcan, ca dat, unul a căzut la pă-
© La baza succeselor : mecanizarea şi stă- oameni, de mai mulţi nu Frigul frigea, vîntul bă tea
re lucrează cu complexe me mînt. La dişpeceratul uzi era nevoie. Trebuiau însă în rafale. Treaba însă a
pînirea ei temeinică, buna organizare şi dis canizate dc marc productivi nei s-a anunţat : ca cei patru să fie bine continuat pînă ce firul a
ciplina muncii ; tate, obţinînd randamente de — Avarie ! pregătiţi profesional, dîrji, fost agăţat din nou sus,
© în acest an — noi abataje în funcţiune, 15—18 şi chiar 20 tone dc Minele nu funcţionau, să nu abandoneze, căci la locul unde trebuia să
cărbune pe post. căci Valea se afla înăun vremea viscoloasă numai stea. Abia atunci cei patru
noi utilaje şi alte dotări tehnice ; Am discutat de curînd la trul celor patru zile libe de lucru sub cerul liber au plecat acasă, obosiţi,
© Accent deosebit pe fluxul de aprovizio re, însă era clar pentru sau pe stîlpi nu era bună. dar mulţumiţi că-şi înde
I.M. Lupeni cu foarte mulţi
nare şi transport ; oameni dc nădejde ai abata toată lumea că avaria 1re- A pornit chemarea şi, pliniseră sarcina încredin
© Primele rezultate ale anului — imbold jelor, despre munca şi reali buia îndepărtată în timp peste o vreme, la uzină ţată. Cine erau ei ? Comu
util, pentru ca în dimi
spre amplificarea lor în continuare. zările lor din anul trecut, de s-au prezentat cei solici niştii Nicole Işfan, Nico
i spre modul în care au pre- neaţa zilei de 3 ianuarie taţi. Erau obosiţi după re lae Pădure, Ioan Vătăman
exploatarea cărbunelui să velion, gerul pişcă obrajii, şi Pavel Piscureanu. Pa-
încheind anul 1979 cu cele suşit-o tot mai temeinic, o DUMITRU GHEONEA nu sufere. Au fost luate dar nici unul n-a zis că
mai bune realizări dintre u- stăpîncsc din zi în zi mai bi măsurile ce se iau de fie nu poate veni, că nu se TRAIAN BONDOR
nităţilc Combinatului minier ne şi realizările nu sc lasă (Continuare în pag. a 3-a) care dată în asemenea si- încumetă la înlăturarea
Valea Jiului, colectivul I.M. aşteptate, ci urmează ca ceva 'tuaţii : a fost anunţată avariei. S-au dus la faţa (Continuare in pag. a 3-a)
Lupeni a pregătit, totodată, firesc şi necesar. Sîntem pre
condiţiile demarajului optim gătiţi şi hotărîţi să acţionăm
în acest an, continuării în şi mai dinamic în acest an, Eficienţa fnvăţămîntului
ritm susţinut a producţiei de să adăugăm noi succese color
cărbune, îndeplinirii integrale din anul trocul.
a sarcinilor mobilizatoare pe Reamintim că, în 1979, agrozootehnic să se regăsească
care le are în 1980 şi în cin I.M. Lupeni a extras supli
cinalul viitor. mentar prevederilor de plan
— S-a muncit bine în 1979 mai mult de 60 000 tone de in producţii agricole sporite!
şi s-au obţinut rezultate mul cărbune, că doar unul din
ţumitoare — releva directorul cele şapte sectoare dc pro înfăptuirea unei profunde masă. Experienţa unor uni
întreprinderii, i n g i n c r u f ducţie nu şi-a îndeplinit sar revoluţii agrare, dezvoltarea tăţi agricole, între care nu
Ghcorghc Ma-rchiş. Mecaniza cinile anuale (sectorul II — şi modernizarea susţinută a mim cooperativele agricole
rea a pătruns tot mai mult din motive pur obiective), că producţiei agricole —- obiec din Rapoltu Mare. Haţeg,
în abataje, oamenii şi-au îin- cele mai mari depăşiri de tive prioritare stabilite dc Lăpuşnic, Silvaş, Dobra, 0-
Congresul al Xll-lea al răştie şi altele, demonstrează
partidului — necesită ca or că acolo unde cursanţii şi
Triada ganizaţiile dc partid, condu sporită în desfăşurarea acti
leotorii manifestă o exigenţă
jţţPMTH cerile unităţilor agricole şi vităţilor programate, sc ob
imperativelor ţine o eficienţă ridicată, care
organele agricole judeţene să
sc preocupe cu deosebită răs sc regăseşte în sporuri cores
pundere de ridicarea nivelu
„Este posibil, este nece cc duce la economisirea punzătoare de producţie. Pe
sar, este avantajos să tur materiilor prime, reducerea lui pregătirii politice şi pro lingă pregătirea teoretică,
năm piese cu o durată ma eforturilor fizice, creşterea fesionale a tuturor lucrători realizată prin folosirea unui
re de funcţionare''. Iată o calităţii şi durabilităţii pro lor din agricultură. Principa bogat material didactic şi
triadă a imperativelor izvo- duselor. la modalitate prin care sc demonstrativ, un accent de
rîtă din 4~>0 de conştiinţe Al doilea imperativ — realizează însuşirea tehnolo seamă trebuie pus pe aplica
muncitoreşti la secţia turnă ESTE NECESAR — derivă giilor înaintate în vederea a- rea direct în practică, în
torie a combinatului side din primul, lăsînd totuşi, plicării lor în sectoarele de procesul dc producţie, a cu
rurgic hunedorean. Bravii destul loc şi unui alt as producţie agricolă — respec noştinţelor dobîndite, respec
combatanţi din frontul efi pect. Cu fiecare an. apar tiv în cultura de cereale, le tiv pe efectuarea lucrărilor
cientei. avind de partea lor noi secţii, cu utilaje şi agre C.S. Hunedoara, laminorul de 800 mm. Manevrantul Mi- gumicultura, pomicultură, zoo specifice cuprinse în tehnolo-
un aliat temerar — noul cit gate din ce în ce mai com hai Pleşca, lucrează la maşina de îndreptai laminate, cu role tehnie şi mecanizarea agri
toate ipostazele lui — şi-au plexe, cu cerinţe de piese hiperbolice. Foto : VIRGIL ONOIU culturii —, o reprezintă în-
trecut în revistă aspectele văţămîntul agrozootehnic de (Continuare în pag. a 3-a)
de schimb din ce în ce mai
cotidiene ala muncii lor şi „rafinate", cu un volum de
au decis că ESTE POSIBIL muncă investit în ele din cător dc ovine ; Zorica Co- cărţi Şi expoziţii cu vînzarc LA MULŢI ANI,
să obţinu astfel de piese. ce în ce mai mare. Toate ciş (C.A.P. Lăpuşnic) —, la ale noutăţilor editoriale. Pri CU SĂNĂTATE!
Este posibil pentru că în cultura porumbului —, Cor- ma manifestare are loc as
acestea — ca o necesitate Cornelia Ivâşcoi (C.A.P. Pri- tăzi, 15 ianuarie orele 11,30.
veterana sccfic a combina pentru a face fată tuturor caz) —, la cultura sfeclei de După peste trei decenii de s
tului, vechi au rămas doar... cerinţelor combinatului, pen zahăr, şi Rodica Circo (C.A.P. FRUNTAŞI muncă demnă în adineurilc j»
pereţii. Aici, lucrătorii cu tru funcţionarea tuturor ma CÎŞTIGATOKH Deva) —, la legumiculturâ. LA LUCRĂRILE minei Aninoasa, minerul Va- l
nosc meserii de furnalisl, şinilor la parametri optimi, CONCURSURILOR „SERILE DE SEZON sile Tibil, din sectorul IV, a | *
fost sărbătorit de ortaci în-
otelar, constructor de ma ESTE AVANTAJOS să PE MESERII DE LIBRĂRIE“ Declanşată încă din luna tr-un cadril emoţionant. A J
şini şi, bineînţeles, tot ce se se producă piese cu o du DIN AGRICULTURA decembrie, acţiunea de trans fost sărbătoarea ieşirii sale *
leagă de turnătorie. Altfel rată de funcţionare mări In urma desfăşurării fazei Sub egida Consiliului oră portare in cimp a îngrăşă la pensie, prilej cu care or
spus, calificarea profesiona tă. O primă latură a efi judeţene a concursurilor pe şenesc de cultură şi educa mintelor naturale la nivelul tacii, conducerile sectorului *
comunei Ribiţa a cunoscut în
ţie
revista
socialistă
Brad,
lă a trecut dincolo de ho cientei este aceea a reduce meserii din agricultură pe de cultură cu public „Ago ultima perioadă o continuă şi a minei, l-au felicitat, u- h
tarele unei singure meserii. rii cheltuielilor materiale. locul I s-au clasat : Ia „O- ra“, in colaborare cu Cen intensificare. Astfel, numai rîndu-i ani mulţi, cu sănă- 8 *«
tate î
limpiada
—
mecanizatorilor“
Aşa stînd lucrurile, toate Şi aceasta pentru că a tre Gheorghe Vlăsceanu (S.M.A. trul de librării Deva au ini de Ia gospodăriile populaţiei
au fost transportate pînă a-
ţiat o acţiune dedicată iubi
barierele dc pe drumul nou cut de mult epoca materii Haţeg) şi Constantin Dobri- torilor de carte. Este vorba cum în einip peste z 000 to
lui sînt ridicate. La piesele lor prime ieftine şi din a- ţoin (S.M.A. Căian) ; Ghe- de „Serile de librărie“. Găz ne gunoi de grajd, printre
lase Orşa (C.A.P. Ilia) — cel
mai
cei
pc
harnici
remareîn-
dc
turnate din ofel şi fontă, bundenlă. mai bun crescător dc tauri duite marţi, către trei ori din du-se cetăţenii din satele Ui-
de
librâra
lună,
formarea se face cu ames ne ; Nicolae Cocoş (f.A.S. strada Minerului Brad, seri băreşti, Dumbrava de Jos şi
tecuri auloîntăriloare, fapt DORIN CORPADE Mintia) —, col mai bun cres le vor cuprinde recenzii de Dumbrava de Sus.
• aur 4 Miaua cu*r 4 tamor 4 Matrnr 4 Bxssa 4 asocor a amana a a oammm a aammm a «•* a marro jo
