Page 38 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 38
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
FRONTUL UNITÂŢII SOCIALISTE—FRONTUL UNIT ELI1
10.00 Teleşeoa!
11.00 Film aer
Corn pani.
al Întregului popor în jurul partidului 11,50 Telex îi*
wing.
du! ui 19
16.00 Telex
16,05 Album li
Eminesci
înaltă preţuire minerească Organizaţiile de tineret - prezenţă activă 16.30 Curs de
16.55 Din ţării
17,20 Almanah
17,10 Handbal
Steaua —
Partidul Comunist Român deşte şi pune în practică este de istoricele documente elabo biul cam
ţiona!)
— cum sublinia tovarăşul spre binele oamenilor ţării — rate de Congresul al Xll-lea In acţiunile de muncă patriotică 19.00 Telejurnii
Nicolae Ccauşescu în Mesa români, maghiari, germani şi al partidului care a trasat lu 19.30 In intim)
Organizaţia U.T.C. dc la
greşului
jul de Anul nou — este nu de alte naţionalităţi. Aceas minoase jaloane pentru dez I.V. Călan, asigură, în ca rului vechi, maculaturii, a sti meş şi Dumitru Ciobanii, lur- lăţii Soci
voltarea ţării în perioada
nalistul MLrcea Huieţ, olec-
clelor şi borcanelor. De ase
cleul vital al întregii noastre tă încredere se transformă, drul Frontului Unităţii Socia menea, au fost şi sînt organi troniştii lacob Samşudean, 19.55 Eminescu
r.ăr...
naţiuni. îmi place foarte prin strădania noastră, în tot 1981 —1985 şi în perspectivă. liste, o mobilizare şi partici zate acţiuni în sprijinul pro Ştefan Turcu şi mulţi alţii. 20.55 Orizont
mai mult cărbune scos din România — cum s-a subliniat
tifle
mult această definiţie plină adîncuri. la Congres — va deveni, în- pare largă a tineretului la ac ducţiei : descărcarea, trans Pentru stimularea tinerilor 21,35 Telejunu
de conţinut ce relevă, de ţiunile de muncă patriotică portul şi aprovizionarea cu care s-au evidenţiat în pro
Eu lucrez pe prima combi tr-o perspectivă apropiată, o
fapt, adevărul fundamental ţară cu dezvoltare medie. organizate în întreprindere şi materiale a întreprinderii, de ducţie şi activitatea obştească
al societăţii noastre. Politica nă de fabricaţie românească, în oraş. reparare, după program, a u- au fost organizate 12 excursii,
produsă la I.U.M. Petroşani, Acest lucru ne umple inimi Participarea la acţiunile de nor maşini şi utilaje. din care 11 în ţară şi una în
partidului — profund ştiin le de bucurie şi, totodată, ne
o realizare foarte bună a gospodărie a întreprinderii, In primele zile ale anului R.P. Bulgaria. La aceste ex
ţifică, cu o largă deschidere insuflă puternica hotărîre ca, pe şantierele edilitar-gospo- cursii au participat un număr BUCUREŞTI
constructorilor de utilaj mi 1980 tinerii au participat, a-
spre viitor — este politica strîns uniţi în jurul partidu dăreşti şi dc înfrumuseţare a lături dc ceilalţi muncitori la de aproape 500 dc tineri. dioprogramul
Radiojurnal ;
întregii naţiuni, tocmai fiind nier din Valea Jiului şi, îm lui, urmînd cu încredere con oraşului, la executarea lucră înlăturarea zăpezii de pe Anul acesta nc-am propus presei; 9,00 Bi
preună cu brigada mea, ne ducătorul înţelept, să ne pu 9.05 Răspund-
că exprimă dorinţele şi in rilor de construcţie a obiec drumurile de acces la depo să realizăm un plan econo
depăşim în fiecare zi sarcini tivelor industriale şi social- mic Ia lucrări finanţate de rilor; 10,00 Bi
teresele tuturor cetăţenilor le de producţie. Iată, în pri nem întreaga putere de mun culturale s-a concretizat în zitele dc materii prime şi ma 200 000 lei, să organizăm mai 10,25 Atlas fo
Mioriţa ;
11,0
ţării. Asta explică puternica mele zile ale anului în curs, că în slujba traducerii în via prestarea a mii dc ore de teriale, a drumurilor uzinale, multe acţiuni în sprijinul pro ştiri ; 11,05 D
unire a naţiunii noastre în am dat peste plan 300 dc to ţă a măreţelor prevederi, cu muncă patriotică. în acest a liniilor de transport. în ac ducţiei, să participăm mai ÎL, 20 Avanp
12,0
jurul partidului. Noi, minerii ne cărbune şi sîntem hotărîţi convingerea că, mergînd pe context sc înscrie depăşirea ţiunile de muncă patriotică şi activ la activităţile de gospo dio-tv. ; 12,05
ştiri ;
Văii Jiului, purtăm tovarăşu să mergem în continuare pe acest drum, România se va planului economic pe 1979 la în sprijinul producţiei s-au dărire a întreprinderii, de folclorului no
înălţa mereu între ţările lu
Ia 1 la 3 ; 15
evidenţiat organizaţiile nr. 1
lui Nicolac Ceauşescu o pro calea unor succese tot mai mii, pe calea progresului şi lucrări finanţate prin reali — energetic, 1 — furnale, 2 executare a lucrărilor edili- rioşilor ; 1G,00
tar-gospodăreşti şi de înfru
zarea unor lucrări în valoare
fundă stimă şi preţuire pen mari, cinstind Congresul al civilizaţiei socialiste. de 200 000 lei, faţă de 180 000 — turnătoria II şi nr. 2 — museţare a oraşului. 16,20 Coordc
mice ; 17,00 B
tru tot ceea ce a făcut şi II-lea al Frontului Unităţii Ici, cît prevedea angajamen cocserie. Printre cei mai ac 17.05 Te apăi
face pentru mineri şi pentru Socialiste cu rezultate tot mai LADI5LAU MATYUS tul amial. Rezultatele bune tivi şi mai harnici tineri s-au TIBERiU MOGA patria mea ;
eterne ale mu
ţară şi-l urmăm cu deplina frumoase în muncă. Hotări- miner şef de brigadă . înregistrate şi în acţiunile de numărat muncitoarea Maria secretarut comitetului U.T.C. rele serii ;
încredere că tot ceea ce gîn- rea aceasta ne este inspirată la I.M. Lupeni I colectare şi valorificare a fie- Cordoş, turnătorii Aurel Ne de la I.V. Călan ria pămîni
nesc ; 21.00 Bi
21.05 Cadenţe
O zi intr-o oi
terii muzical«
Unirea face © Consfătuire. „Forme
şi mijloace ¡»oprii , de ac
puterea ţiune pentru ridicarea con DEVA : A<
ştiinţei şi responsabilităţii zboară pesca i
Conspiraţia t.
oamenilor în îndeplinirea
La chemarea comanda HUNEDOARA
mentului comunal pentru sarcinilor“ a fost tema li (Flacăra) ; Inci
;
(Arta)
deszăpezire, mobilizaii de nei consfătuiri, organiza (Constructorul
organizaţiile F.U.S., locuito te, sub egida organizaţiei ŞANI : Uraga
(U
rii comunei Bani au răspuns Frontului Unităţii. Socia Navarone glorie
várala
prezent. S-a acţionat opera liste, la I.M. Vulcan. O (7 Noiembrie)
tiv şi s-a muncit cu sîrg manifestare care, prin te e întreaga Iu
pentru îndepărtarea zăpezii ma abordată, a suscitat vii ca) ; LUPENI
(Cu
vinătoare
de pe drumurile de acces dezbateri. saloanelor (
spre depozitele de aprovi VULCAN : ¿
zionare, magazinele alimen (Muncitoresc)
Praf sub soa
tare, depozitele de furaje I PETRILA : M
şi adăposturile de animale circ (Muncito
NOASA : Om
ale C.A.P., de pe drumu IVianifestări de fier (
rile uzinale ale fabricii de BRAD : Cum
produse refractare, precum prinţesă (Stea
şi a drumului dintre satele dedicate ceim RAŞTLE : L<
fricii
(Patria;
întreprinderea mecanică Orăştie este una dintre unităţile care in anii actualului cincinal a marcat prin efortul în
Livadia şi Valea Lupului. tregului colectiv, un adevărat salt calitativ, transformîndu-se dintr-o unitate de interes local intr-o unitate constructoare de problemă de t
'Toate arterele de legătură maşini. de al ll-iea GEOAGIU-BA
dintre comună şi satele a- In fotografie — echipa de montaj piese condusă de Ioan Morarii. Foto : VIRGIL ONOIU dragoste — s<
sa de cui tur
parţinăloare au fost redate Congres Antichităţi
rapid circulaţiei. De ase BRAZI : Ora
menea, s-a lucrat pentru al F. ti. S. CALAN : In
rege (Casa dc
curăţirea de zăpadă a uliţe MERIA : Avo
lor interioare ale satelor. BOGAT BILANŢ BE ÎNFĂPTUIRI şui) ; ILLA :
La acţiunile de deszăpezire * compozitor (I
LIUC : Miliţie
au participat mai mult de sulă (Minerul
200 de cetăţeni, în frunte ÎN NUMELE PREZENTULUI SI VIITORULUI ® „România — pe co
cu deputaţii. (Gheorghe Bo ordonatele socialismului, o-
lea, secretarul biroului exe gdindită în filatelic". Sub !l&RON<
cutiv al Consiliului popular acest generic s-a desfăşu
comunal Baru). rat, la Şcoala generală din
Producţie suplimentară la parametri cali Călan un concurs de fila R °zultatele
13 ianua
Bilanţul efortului colectiv al oamenilor telie, la care au participat ^o.’ogna — Ji
tativi superiori, cu economii de materii prime,
muncii hunedoreni — români, maghiari, ger şase membri ai cercului de Catanzaro —
Lazio — Avel
materiale, energie şi combustibili — a fost gen, ajunşi în fază finală, Milan — Rom
mani şi de alte naţionalităţi — în primii patru sub conducerea profesoa Napoli — Asc
obiectivul principal al întrecerii socialiste.
ani ai actualului cincinal : rei Margareta Daju. Pri Pescara in
Torino — Caj:
S-au obţinut economii de : mele locuri au fost ocupa
O PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ SUPLIMEN Udinese -* Fi<
Bari — l,anei
© 3 300 tone metal ; te de Aurel 1 rifan (I), Genoa — Pah
TARĂ IN VALOARE DE 2,5 MILIARDE LEI Emil Crişan (II). Dionisio Pistoiese — c
© 3 986 mc lemn ; judele şi Cristian ‘loma Samben. — s
obţinută mai cu seamă pe baza creş Ternana — St
' 689 tone benzină ; ( H I ) .
terii substanţiale a productivităţii muncii, in *&*"**%&&&.
m 894 tone motorină. o Spectacole. Formaţii
troducerii şi afirmării autoconducerii munci le artistice ale Clubului ifTtey
toreşti, noului mecanism economico-finan- muncitoresc din Aninoasa
Timpul
pr
ciar. — taraf, solişti vocali şi ziua de 15 iii
dansuri
instrumentişti,
Lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare mea se menţi
populare — au poposit în ziua şi geroas
în valoare de peste cîteva sate din Tara Ha cerul mai mu
lat vor cădea
215 MILIOANE LEI ţegului. Spectacolele susţi Vîntul va s
din est şi sui
nute au fost dedicate a-
au executat anul trecut cetăţenii oraşelor şi ralura minim
© 500 milioane kWh energie electrică; propiatului Congres al prinsă între
satelor judeţului nostru, în peste 150 000 zile- Frontului Unităţii Socia grade, iar cea
© 14 680 tone oţel ; liste. tre —II şi —3
muncă cu braţele şi 120 000 zile-muncă cu ate
0 39 890 tone laminate ; o „Copiii cîntă patria, •k
lajele. DE LA C
# 2 ICO tone maşini şi utilaje peniru in partidul“. Faza orăşeneas DE Fî
că a întrecerii corale „Co pamîn
dustria metalurgică ;
piii cîntă patria, partidul“, Şi SEISM
@ 3 930 mp placaje din marmură ; Ediţia a Il-a a festivalului naţional al care a reunit formaţiile 1980, la ora 17
In ziua de
muncii şi creaţiei „Cîntarea României", des de gen din ciclul gimna 1« secunde s-
© 1 275 mc cherestea şi alte produse zial al şcolilor generale regiunea Vran
peste prevederile planului. făşurată pe parcursul a doi ani a antrenat în din oraşul Pelrila, s-a cimea de 120
tremur de
mişcarea artistică şi de creaţie : transformat înlr-o mani magnitudinea
Acesta este prinosul de hărnicie cu care festare de larg ecou pa Kichter).
© peste 106 000 oameni ai muncii •— ro triotic. Prin repertoriu, in intensit ja
au încheiat anul 1979 colectivele de muncă terpretare şi ţinută artis in zona pice
mâni, maghiari, germani şi de alte de V grade
Fabrica de încălţăminte din siderurgie, industria energetică, industria tică, pe primul loc al în eaUl).
Hunedoara, secţii croit naţionalităţi.; Cutremurul
schimbul A. Emilia Limgu- constructoare de maşini, cea a materialelor trecerii s-a situat forma ţlt la Bucur
Icasă, lucrează la maşina de © 3 265 formaţii artistice ; ţia corală de la Şcoala ge ’tecuci, Ploicş
ştanţat feţe. Intr-o singură de construcţii. nerală nr. 6. intensităţi de
lună a realizat o economie ® 575 cercuri de creaţie. Nu s-au în
de 30 mp înlocuitor piele. .gnfie materiali
