Page 39 - Drumul_socialismului_1980_01

.6 901 ® MARŢI, 15 IANUARIE 1980 Pag. 3

Conştiincioşi şi dăruirea —
gsssg
HAI—HUI,
volori CB să înnobileze PE BANII CUI?

Dallas —• De o vreme bună Teo­
oliera E- vi iama ©cărei comunist dor Ficuţ şi Vasile Avar-
a episo-
e In cadrul staţiei de utilaje transporturi, s-a confec­ varei din Teliuc umblă
(Urmare din pag. I) locurile cheie, de mare pe înalta îndatorire a co­ ţionat recent, prin autodotare, o maşină de frecat elemen­ „creanga“, precum vînlti-
răspundere, muncesc co­ muniştilor de a-şi face rile de primăvară. Sînt
— Mi hai j te prefabricate din mozaic, operaţie ce se făcea înainte
tru oameni deosebiţi, din munişti, cei mai buni din- exemplar datoria. S-a manual. Prin darea in folosinţă a noii maşini, s-a redus văzuţi prin acele locuri
engleză multe puncte de vedere, trei cei mai buni, care ajuns astfel la un înalt munca a trei muncitori calificaţi. Realizatorii ei sînt mun­ pe unde nu prea găsesc de
aliste dar un lucru era prezent sînt, prin conştiinciozita­ grad de conştiinciozitate, muncit. Ca să nu li se
ier esc citorii de înaltă calificare Ion Pop şi Nicolae Andronache.
ulin : la fiecare dintre ei : erau tea lor, exemple demne de la o dăruire exemplară e La Şcoala generală nr. 5 s-a desfăşurat cercul pe­ mai reproşeze că umblă
mo (der- meseriaşi foarte buni. Da­ urmat pentru masa largă în muncă din partea fie­ dagogic al profesorilor de limbă şi literatură română din fără nici un rost şi-au fă­
ului na- torită acestei trăsături, de lucrători. Dar tăria, cărui membru de partid, zona Devei, Simeriei şi Orăştiei. Materialele prezentate, cit cut un „domiciliu stabil“
fapta lor n-a părut ieşită capacitatea organizaţiei în acest fel a crescut me­ şi dotarea reuşită a cabinetului de literatură al şcolii au în restaurantele înlîlnite
a Con- din comun, pentru mulţi constă, mai ales, şi întîi reu capacitatea şi maturi­ fost un sprijin real pentru participanţi, acţiunea in sine în cale. Ne întrebăm: pe
îlui Unl- dintre colegii de muncă. de toate, în calitatea ei. tatea organizaţiilor de constituind un schimb de experienţă reuşit şi folositor pen­ banii cui ? Nu mai sînt
uri ti- Şi, dealtfel, nici nu era, Toţi comuniştii, aproape bază, acestea fiind adevă­ tru activitatea viitoare. tineri, ba mai mult, au
căci, cum s-a încetăţenit fără nici o excepţie, sînt rate forţe catalizatoare ale vîrsta cînd ei înşişi pot fi
co-ştiin- o Sîmbătâ după-amiază, la căminul cultural din Leş- părinţi. Un proverb spu­
la U. E. Paroşeni, a inter­ meseriaşi de primă mină, întregului colectiv. De nic, peste 80 de cetăţeni din sat s-au intilnit cu una din
veni cu operativitate, a dăruiţi cu trup şi suflet unde rezultă că conştiin­ brigăzile ştiinţifice de la nivelul comunei. S-au purtat dis­ ne că omul pe cît îtnbă-
răspunde cu promtitudine bunului mers al muncii, ciozitate este — în lumi­ cuţii pe temele „Economisirea energiei, sarcină prioritară trîneşte devine mai înţe­
oricărei chemări, la orice na documentelor Congre­ reieşită din documentele Congresului al XII-lea" şi „Dez­ lept. Se vede faptul că
oră din zi şi din noapte, sului al XII-lea al parti­ voltarea judeţului nostru în cincinalul 1981—1985". ei... n-au auzit de un a-
a- ţi duce pînă la capăt VIATA DE PARTID dului — un imperativ de semenea proverb.
. urci na încredinţată, cu cea mai mare însemnătate e Cel mai bun crescător de păsări. Azi, la întreprin­
6,00 IUi- derea de stat „Avicola" Mintia, are loc faza judeţeană a „DIALOG“
eţii; 7,00 maximum de conştiincio­ ce răspund cu pilduitoare în activitatea fiecărei or­ concursului pentru desemnarea celui mai bun crescător
Revista zitate şi răspundere, nu dăruire oricărei chemări, ganizaţii, a fiecărui co­ PE ACEEAŞI... TEMĂ
de ştiri; sînt considerate fapte de oricăror sarcini ce li se munist, fiind una din de păsări, care va reprezenta judeţul la faza republicană.
scul '&to- principalele modalităţi prin
dc ştiri; excepţie. Cel puţin aşa încredinţează. De fiecare Rubrică realizată de Tema : chiulul în timpul
; 10,40 sînt văzute ele de comu­ dată cînd s-au întîmplat care se realizează creşte­ serviciului. Locul acţiunii:
letin de niştii uzinei, de tinerii avarii, cînd a fost nevoie rea rolului partidului în DOINA COJOCARU,
sa ,,U W ; cu sprijinul corespondenţilor voluntari rotisería „Streiul“ din Ca­
ră ra- utecişti, .de ceilalţi oameni să se muncească după ore­ activitatea economică. lan. Interprete: o munci­
letin de ai muncii. Căci la U. E. le de program, s-a apelat toare care intră să ser­
comoara Paroşeni acţionează o or­ la comunişti şi niciodată
13.00 Dc vească o cafea şi alte
ibul cu- ganizaţie de partid puter­ nu s-a întîmplat ca cine­ două prietene aflate deja
ojurnal ; nică, adevărat nucleu ce va dintre cei solicitaţi să la al doilea rînd de „¥ru­
econo- atrage în jurul lui, mobi­ spună că nu poate parti­
de ştiri; cóla“. „Dialogul" s-a în­
c ciut, lizează întregul colectiv. cipa. firipat rapid, cu schim­
Poemele Puterea şi capacitatea or­ La acest stadiu, mai buri de „amabilităţi" şi a-
18.00 O- ganizaţiei stă, în primul bine zis realizare de mare
IVîemo- poslrofări de ambele
romû- rînd, în mărimea ei. Din importanţă în fiecare uni­ părţi. Intervenţia persona­
de ştiri; circa 670 de muncitori ai tate, s-a ajuns cum e şi lului unilălii a fost zadar-
•e ; 22,00 uzinei, aproape 300 poartă firesc, prin activitatea des­
,00 Biju-
înaltul titlu de comunist, făşurată de organele şi
deci un procent de peste organizaţiile de partid pe
42 la sută. în toate secţii­ linia creşterii răspunderii
le şi atelierele acţionează şi conştiinţei. Astfel, prin-
organizaţii de bază, capa­ tr-o permanentă muncă
bile să facă faţă cu suc­ de educaţie, prin învăţă-
înde nu ces sarcinilor de plan, mîntul de partid, prin
Patria) ;
(Arta) ; să-i 'atragă pe toţi oamenii munca de la om la om, nică. Abia in clipa în ca­
le trepte la îndeplinirea obiective­ ca şi prin discuţiile indi­
ul vals re am dorit să consemnăm
a Sarah lor de producţie, iar la viduale s-a insistat mereu i--------------------------------- i numele părţilor beligeran­
PETRO- te lucrurile s-au ţiotolit ca
ne de la Bubasi clin Vica — prezenţă apreciată în recentul Fes tival judeţean al obiceiurilor
; Ade- laice de iarnă. Foto : VIRGIL ONOIU prin farmec. Cea care.
;iile I-II deschisese ostilităţile s-a
ochii tui ...Cu oameni, despre faptele
Republi- ACŢIONÎNP ÏN SPIRITUL EXIGENŢELOR PUSE prezentat „Leliţia Mun-
iramă la teanu". Celclalie două, de
i ; LeU
«toresc) ; şi gíndurfe lor ~DE PARTID ÏN FAŢA INDUSTRIEI CARBONIFERE asemenea muncitoare la
trepte S.G.C.L. Calau, şi-au tre­
.ONEA : (Urmare din pag. 1) revoluţionar, de care îmi a- cui numele sub tăcere.
iinerui) ; MINERII BIN LUPEN1
dine de mintesc şi azi cu plăcere. Aşa
; ANI- de puţine ori, pentru a ne am învăţat să ne facem SPIRIT
masca cinstit datoria, nu din obli­
itoresc) ; reuşi o anumită nuanţă de GOSPODĂRESC ?
ezeşte o culoare, cerută de beneficiar gaţie, ci din conştiinţă, din OBŢIN NOI SUCCESE ÎN PRODUCŢIE
şic) ; O- aceea şi numai aceea, îm­ dragoste faţă de oameni, de 9
mpotriva preună cu tovarăşele mele, locurile în care trăim, din Zadarnic se întreabă
simplă dacă vor intra la timp în ne-am pregătit intotueauna, conducerile cooperativelor
Flacăra); am repetat dc zeci de ori dorinţa de a fi utili societă­ (Urmare din pag. 1) din timp, linia de front ac­ agricole din Sibişel, Be- !
/ise de operaţiile de combinare... ţii noastre noi, din credinţa funcţiune cele două complexe
I-II (Ca- Cînd am venit aici, acum că prin munca noastră con­ dc marc productivitate — u- tivă, ne-am preocupat să a- riu, Vîlcele şi Rădulcşti
tîAŢEG : gătit condiţiile şi acţionează nul în luna martie şi unul vem materialele necesare cît de ce îngrăşămintele chi­
u 1 a r) ; trei ani, am găsit un colectiv tribuim Ia transformarea şi pentru îndeplinirea sarcinilor
antomă ; unit, de oameni harnici, le­ înălţarea ei, la bunăstarea în acest an, despre factorii în semestrul II a.c. Mizăm mai aproape de front, ccca mice nu aduc sporuri co­
le Papei gaţi sufleteşte de întreprin­ noastră a tuturor. Strada pe în continuare pe aportul sub­ ce ne-a ajutat mult“ (E. Vla­ respunzătoare de recoltă.
iră); SI- care concură în mod hotărî- stanţial al brigăzii lui Kacso dar). „Organizîndu-ne temei­
(Murc- dere, un colectiv în care mă care locuiesc eu are un nume tor la bunul mers al extrac­ Răspunsul corect l-ar afla,
iţi-I pe simt ca într-o mare familie... simbolic : strada Viitorului. ţiei de cărbune. Ioan“. La care destoinicul nic lucrul şi depăşindu-ne desigur, dacă s-ar gîndi la
a) ; TE- Deseori, cînd merg spre ca­ brigadier adaugă: „împreu­ planul, am şi cîştigat bine,
din in- — Ce înţeles daţi impera­ — Constituim cel mai ma­ nă cu cei 45 de ortaci din aşa că ne-am îndemnat şi modul cum sînt păstrate
tivului „a-ţi face datoria“ ? să, văd tăbliţa şi mă gîn- re sector minier din Valea formaţie (şi cu complexul nos­ mai mult la treabă“ (I. Han­ aceste îngrăşăminte. Pro­
dcsc la trecutul oraşului, caut Jiului, dispunem de cea mai
— Să dai tot ce poţi, gîn- să-mi imaginez cum va arăta tru mecanizat), ne-am făcut ganu). tejate doar de cerul liber,
dindu-te mereu la ceea ce el în viitor...“. puternică dotare tehnică — planul pc anul trecut în luna La rîndul său, inginerul îngrăşămintele îşi pierd
realizezi prin munca ta, la — Şi ce viitor îi vedeţi ? sublinia inginerul Dumitru noiembrie, am dat în plus Cornel Rădulescu, şeful secto­ din eficienţă. Cum altfel,
ce rămîne în urma ta. Dănciulescu, şeful sectorului vreo 32 000 tone de cărbune.
— Un viitor prosper, demn IV — şi, ca urmare, am ob­ rului V, sublinia că preocu­ decît ca o inadmisibilă ne­
rsului .„De loc, sînt de la Ora- de tradiţiile acestor locuri, de Acum lucrăm într-un panou pările colectivului în care lu­
iO : ■ :«a, dar acum dc 30 de ani ţinut şi cele mai bune rezul­ cu susţinere individuală şi crează s-au concretizat în păsare, poate fi apreciat
s X hărnicia oamenilor. tate în 1979 : 35 000 tone de tăiere cu combina, apoi in­ un asemenea spirit „gos­
.ia i m-im stabilit în Orăştie (de Sînt gînduri şi fapte dc oa­ cărbune peste plan, o produc­ 1979 în circa 1 500 tone de podăresc“?.
X 25 de ani lucrez la „Vidra“) meni ai muncii, dc cetăţeni ţie globală suplimentară de trăm din nou în plin cu com­ cărbune peste plan şi plus
X mă consider om al oraşului plexul. Sperăm să facem trea­ 100 ml la lucrările de pregă­
1 ai unui oraş cu un bogat tre­ 12 milioane lei, economii ma­ bă bună şi în acest an“. AUTOBUZUL
2 — ne spunea Ioan Anton, cut istoric, oraş care la fel teriale de circa 48 lei la 1000 tiri, reducerea cu 28 Ici a
X unul dintre cei mai apre­ ca atîtca altele din această lei producţie marfă. Avem Şi minerii din Lupeni fac cheltuielilor pc tona de căr­ SUSPENDAT
ia X ciaţi croitori-blănari. Aici am ţară, şi-a croit, sub conduce­ într-adevăr treabă bună, încă bune, depăşirea productivită­
X activat în brigăzile de tineret, condiţii bune şi în acest an, din prima lună a anului. Du­ ţii cu 500 kg pe post în căr­ SE CERE REPUS
X rea înţeleaptă şi clarvăză­ le vom perfecţiona în conti­
X participînd la construirea u- toare a partidului comunişti­ nuare şi avem încrederea că pă zece zile de lucru efectiv bune şi cu 300 kg pe sector \ IN CIRCULAŢIE
X nor obiective economice şi din an, ei au înscris în con­ şi evidenţia hărnicia unor
rin x lor, prin munca şi vrednicia ne vom îndeplini şi depăşi
sociale. Erau vremurile de fiilor săi, un destin nou, so­ planul şi în 19S0. tul sporului de producţie al brigăzi cum sînt cele condu­ Autobuzul de pe rula
început ale avîntului nostru cialist. perioadei cantitatea de aproa­ se de Victor Butnaru, Iosif Deva — Almaş Sălişte, cu
întărind spusele şefului său pe 7 000 tone de cărbune Ţurcaş, Nicolae Rusu, Ene plecarea din autogară la
de seotor, brigadierul cu cea cocsificabil. Hotărîrea de a Stere, Dumitru Boca şi alţii, orele 15,40, este, de cîle-
Eficienţa învàiârïiîntulsjî mai mare depăşire dc plan înfăptui exemplar şi sarcinile Totodată, ne-a dat asigurări va zile, supraaglomerat.
pentru din Valea Jiului în 1979, de pian ale acestui an, de a că sporul dc producţie de a-
; : Vre- Constantin Lupulescu (plus răspunde prin fapte deosebite proape 300 tone obţinut de la Ba mai mult, ajuns în sta­
iguroasă agrozootehnic 40 000 tone), a ţinut să adau­ ţia Mintia, o parte din
.ptea cu îndomnurile secretarului gene­ începutul acestui an va fi
os. Izo- ge : „Dacă fiecare vom în­ ral al partidului, tovarăşul considerabil majorat în con­ muncitorii de la termo­
ci slabe, (Urmare din pag. 1) bateri şi expuneri sc va pu­ văţa şi ne vom strădui să ex­ Nicolae Ceauşescu — de a tinuare, avînd în vedere şi centrală, după o oră de
moderat ne accentul pe prezentarea ploatăm şi să întreţinem cît
Tempe- gia culturilor sau a creşterii asigura ţării cantităţi sporite faptul că în acest trimestru aşteptare, cu toate insis- ■
fi cu­ noutăţilor ivi,te în tehnologii mai bine utilajele din dota­ de cărbune — se concreti­ vor intra în producţie încă tenţele, nu mai au unde
sí —13 animalelor. şi pe modalităţile dc aplica­ re, respoctiv complexele me­ zează cu suoces în abataje. două abataje frontale, cu po­
imă în- să urce. Cum s-a ajuns la
O cerinţă esenţială pentru re a acestora în condiţiile canizate, dacă vom aplica — Căror factori datoraţi ziţie bună.
ridicarea eficienţei învăţă- concrete ale fiecărei ferme şi mai repede tehnologia de nă- succesele din 1979 (13 000 to­ Dealtfel, aceasta este voin­ această situaţie ? Prin sus­
mîntului agrozootehnic, care unităţi agricole. De aseme­ molire a tavanului şi vom îm­ pendarea autobuzului De­
RUL îp acest an se va desfăşura nea, asigurarea unui bogat bunătăţi aprovizionarea cu ne de cărbune peste plan — ţa întregului colectiv dc mi­ va — Dobra, cu plecarea
i în perioada 14 ianuarie — 27 conţinut fiecărei lecţii, a unei materiale — realizările vor n.n.) şi sporul de producţie neri de la Lupeni, de a din autogară la orele
ai februarie, în zilele de mar­ bune frecvenţe şi participări fi în continuare tot mai bu­ de la începutul acestui an ? munci cu intensitate sporită 15,15, cu care o bună par­
GIE ţea şi joia, este ca atît lec­ active la dezbateri reprezintă ne, ţara va primi de la noi — l-am întrebat pe inginerul în acest an, dc a-şi îndeplini
ianuarie torii cît şi cursanţii să înlă­ obiective care concură la mai mult cărbune“. Varhonic Ioan, şeful secto­ şi depăşi sarcinile de plan, te dintre muncitorii dc la
inute şi ture formalismul şi superfi­ creşterea eficienţei cursurilor, în ordinea sporurilor de rului VII. situîndu-se şi pe mai departe termocentrală şi din alte
'das, în — Muncii ordonate, bine în rîndul unităţilor economice
A adm­ cialitatea, să asigure organi­ în acest scop, lectorii au da­ producţie înregistrate in 1979 cu rezultate bune din judeţ staţii, călătoreau. Se cu­
an cu­ zarea şi desfăşurarea la un toria să se îngrijească de a- urmează sectorul VI, cu circa organizate, dăruirii şi hărni­ vine ca autogara şi au­
nt cu înalt nivel calitativ a cursu­ menajarea punctelor agrozoo­ 13 500 tone extrase peste ciei oamenilor. Aşa vrem să şi din ţară. Ei sînt ferm ho-
(scara lucrăm şi în continuare. Să tărîţi ca din abatajele meca­ tobaza de călători Deva
rilor. Pentru pregătirea ţăra­ tehnice de documentare, de plan. Şeful sectorului, ing.
murului nilor din zona necooperativi- buna organizare a dezbateri­ Dane Ignat, nu este însă to­ spună şi brigadiderii Gheor- nizate să dea cantităţi tot mai să ia măsuri urgente de
a fost zată, sc vor organiza cicluri lor, astfel îneît prin atracti- tal mulţumit. „Puteam da ghe Zaharia, Ion Hanganu, mari de cărbune, la nivelul repunerea aulobuzidui sus­
Mer­ Eugen Vladar. Sînt aici, ală­ dotării tehnice moderne de
de conferinţe agrozootehnice, vitatea lecţiilor să se asigu­ mai mult — ne spune —, dar pendat în rută, mai ales
it sim- în raport de specificul loca­ re şi o frecvenţă corespunză­ am avut unele probleme. A- turi. care dispun, al exigenţelor c-
Focşani, cum le-am rezolvat şi spe­ „Ne înţelegem şi ne ajutăm conomiei naţionale, răspun- că sîntem în plină iarnă.
ieia, cu lităţilor. toare a tuturor lucrătorilor (T. Iliasă).
(frade. Potrivit măsurilor stabili­ ogoarelor cuprinşi la cursu­ răm să mergem mai bine în ca în familie, împreună re­ zînd astfel condiţiilor tot mai \
rat pa- te, pentru buna desfăşurare a rile dc învăţămînt agrozoo­ acest an, să depăşim mai zolvăm toate problemele" (G. bune dc muncă şi dc viaţă ce
activităţii cercurilor, în dez­ tehnic. consistent planul, mai ales Zaharia). „Adevărul este că le sînt asigurate. -J
1