Page 41 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 41
u
Acţiune de presă a ziarului „Drumul socialismului“
Obiectivele fundamentale ş! liniile direc I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, ale căror perimetre
toare ale dezvoltării economico-sociale a de acţiune se extind în multe judeţe ale
României în perioada cincinalului 1981 — ţării.
1935 situează în prim-plan, ca element ho- Vom insera periodic în coloanele ziaru
tăritor al accelerării procesului de edificare lui preocupările, strădaniile, acţiunile şi ini
multilaterală a patriei, lărgirea bazei pro ţiativele colectivelor de geologi, sondori şi
prii de materii prime, sporirea gradului de mineri, de preparatori, proiectanţi şi cerce
asigurare din resurse interne a necesităţi tători în privinţa creşterii producţiei de ma
lor economiei naţionale şi reducerea sub terii prime din capacităţile actuale — prin
stanţială a importurilor. extinderea şi modernizarea acestora, pe
Avînd în vedere că judeţul nostru deţine seama creşterii continue a productivităţii
un loc important în asigurarea economiei muncii —, descoperirii şi punerii în valoa
naţionale cu materii prime, că aici îşi des re a noi zăcăminte de substanţe minerale
făşoară activitatea multe unităţi specializa utile, valorificării lor superioare, la înalte
te in prospectarea, exploatarea şi înnobila cote calitative şi de eficienţă.
rea zăcămintelor de substanţe minerale uti Invităm pe această ca.le pe toţi cei care
le, redacţia ziarului „Drumul socialismului" lucrează în aceste domenii de a contribui
iniţiază o acţiune de presă prin care va mi cu ideile, părerile, experienţa lor la susţi
Anul XXXII, nr. 6 902 Miercuri, 16 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani lita pentru desfăşurarea în bune condiţii a nerea acţiunii noastre comune, contribuind
activităţii în toate unităţile C.M. Deva — astfel la înfăptuirea unui deziderat major
exploatări miniere şi preparaţii ale mine al economiei naţionale — asigurarea mate
reurilor —, în secţiile şi pe şantierele riilor prime indigene necesare, valorificarea
I.P.E.G. Deva, în atelierele şi laboratoarele lor superioară, la un înalt nivel de eficienţă.
In cinstea Congresului al ll-îea al F.U, c
Eoononţiei Raţionale - eantlfăţi sporite tfe
PRODUSE SIDERURGICE PESTE PLAN garanţia că l.M. Lonca se
va înscrie după prima lună
Hotărîţi să materializeze prevederilor de plan 200 to a anului în rîndul minelor substanţe minerale utile, superior raefeiate
exemplar obiectivele cuprin ne fontă, luminătorii — mai din bazin cu planul înde
se în chemarea la întrecere bine de 250 tone de lami plinit şi chiar depăşit. teriale. Sarcinile noastre
socialistă adresată unităţi nate finite, oţelarii — peste NOI UTILAJE
lor din industria metalurgi PENTRU ABATAJELE Convorbire cu tovarăşul ing. IOÂN POPA, au fost mari şi pînă acum
că a ţării, siderurgiştii hu- 200 tone de oţol Martin şi MINIERE director general al Centralei minereurilor Deva şi sînt în creştere cu fie
nedoreni înscriu ritmic noi electric, aliat şi înalt aliat, care an. în acest an, de
realizări în producţie. De la iar aglomcratoriştii peste întreprinderea de utilaj — Domeniu determi mari de substanţe mine exemplu, ele sînt sporite
începutul anului, furnaliştii 700 tone de aglomerat fe minier Petroşani poate fi nant al progresului rapid rale utitle, atît de necesare cu 16 la sută faţă de
au elaborat suplimentar ros. considerată pe drept cu- şi dezvoltării multilaterale economiei naţionale — se 1979, iar în continuare, în
vint o oglindă a moderni a economiei naţionale, desfăşoară în şapte ju cincinalul viitor, vor
HOTARÎRE ferma de a Îndeplini sarcinile zărilor ce se produc în a- lărgirea bazei proprii de deţe ale ţării, ponderea creşte anual cu peste 8 la
batajelc minelor. Chiar în materii prime şi energie producţiei şi a investiţiilor sută. Pe lingă activitatea
Deşi ne mai confruntăm pian numai sectoarele IV aceste zile, de la I.U.M.P. — obiectiv înscris în pri avind-o judeţele Hunedoa de exploatare a zăcămin
cu unele greutăţi şi nea ( + 633 tone) şi 1 ( + 115 to va lua drumul adîncurilor mul capitol al documente ra, AJba, Caraş-Severin şi telor prospectate, avem
junsuri care fac ca reali ne), însă avem condiţii ca l.M. Lupeni un complex de lor celui de al Xll-lea Harghita. Noi sîntem con datoria să identificăm noi
zările de la începutul anu şi celelalte sectoare să în susţinere mecanizată a aba Congres al partidului nos ştienţi de importanţa mi resurse, să acordăm im
lui să nu fie cele scontate cheie prima lună a anului tajelor de tip S.M.A. 2. tru — constituie nucleul siunii noastre, de comple portanţă sporită minereu
— nc-a comunicat tova cu planul realizat şi chiar Peste puţin timp, după e- şi esenţa activităţii Cen xitatea activităţii, de ne rilor cu conţinut scăzut
răşul Andrei Colda, secre cu sporuri de producţie. fectuarea recepţiei, tot de tralei minereurilor Deva. în metale, să promovăm
tarul comitetului de partid Măsurile luate, acţiunile aici, abatajele Lupenilor îşi Cum se concretizează el cesitatea de a aduce în noi metode şi tehnologii
al l.M. Lonca — sîntem întreprinse în fiecare sec vor spori inventarul cu un circuitul economiei canti de lucru, atît în subteran,
angajaţi cu toate forţele tor, mecanizarea tot mai alt complex, tip S.M.A. 1, in munca diurnă a co tăţi sporite de materii pri pentru creşterea continuă
lectivului ?
pentru îndeplinirea planului largă a lucrărilor miniere complex ce arc menirea să me feroase, neferoase şi a producţiilor, cit şi în
lunii ianuarie pe fiecare şi stăpînirea mai atentă a contribuie în mod substan — Mai întâi aş vrea să nemetalifere, reducînd tot Convorbire realizată de
sector şi pe întreaga mină. utilajelor moderne, de ma ţial la creşterea producţiei spun că activitatea noastră mai mult importurile şi
Deocamdată au depăşiri de rc productivitate, ne dau de cărbune extras. principală — de exploatare asigurînd eficienţă ridi DUMITRU GHEONEA
şi prelucrare a unor can cată în acest important
tităţi din zi în zi mai sector al producţiei ma (Continuare în pag. a 3-a)
Forja curajului feminin
La maşina de extracţie să scoată din funcţiune pen
de la puţul cu skip al mi tru cel puţin 24 de orc ma
nei Vulcan lucrează patru şina de extracţie, blocînd în
femei pe patru schimburi. subteran o importantă can
Este o muncă importantă, titate de cărbune.
care cere atenţie şi răspun Cînd au sosit electricienii,
dere. pericolul era deja înlăturat,
De curînd, la maşina de incendiul lichidat, celula
extracţie s-a produs un de aerisită. O scurtă revizie a
ranjament. A dispărut ten instalaţiei şi maşina de ex
siunea de la pupitrul de co tracţie a fost repusă în
mandă iar în cabină a pă funcţiune, incit fluxul pro
truns miros de fum. Era dc ducţiei de cărbune din sub
serviciu Stark Elisabeta. teran la ziuă nu a avut de
N-a stat pe gînduri. A ac suferit.
ţionat cu maximă operati
vitate şi cu un curaj domn Şi aceasta, datorită cura
de apreciat. După ce a a- jului, înaltului spirit de o-
nunţat electricianul dc ser ricntarc şi dc dăruire al
viciu — aşa cum era nor unei femei muncitoare, har
mal —, a decuplat rapid nice şi conştiincioase —
celula de alimentare cu STARK ELISABETA —, al
tensiune de 6 kV, iar apoi cărei nume se cuvine men
ţionat şi reţinut. El se ală
Omul Generatorul 5 al termo a coborît în marc grabă la tură atîtor nume de femei,
etajul patru, unde se află
la
de la vo'an centralei Mintia produce Unul instalat echipamentul elec soţii, mame şi muncitoare
tric. Un nor gros de fum în acelaşi timp, care —
maximi.
parametrii
dintre cel mai destoinici răbufnea din celula inver- prin pasiunea, priceperea,
ce pluteşte în apele învîr- muncitori este şi operato soarelor. S-a repezit la in- hărnicia şi dăruirea în
A nins, iar acum frigul rul turbine Petru Vesa, pe stinctorul de pe perete, a muncă — confirmă deplin C.S.H. — atelierul meca
a atins valori cu mult sub loşale de furtună ale unui care imaginea noastră l-a pătruns în celulă prin per încrederea în importantele nici 1. Comunistul ştefan
zero grade. A porni la drum ocean. Comparaţia aceasta, surprins în timp ce efectua deaua densă dc fum şi în profesii şi funcţii pe care Szasz lucrează pe o maşi
— fie scurt, fie lung — in pe care, ne place s-o cre numai cîteva minute a reu le exercită cu deplin succes. nă de alezat. In flecare lu
nă depăşeşte planul cu 30
aceste condiţii este o cute dem, o fac mulţi oameni în o manevră. şit să localizeze şi să ne la sulă exeeutînd numai
zanţă, iar a ajunge la timp minte, nu ni se pare deloc Foto: VIRGIL ONOIU utralizeze un incendiu care TUDOR MUCUŢA lucrări de foarte bună ca
la locul de destinaţie, sau forţată finind seama, cum ameninţa să ia proporţii şi corespondent litate.
cil mai aproape dc ora în ziceam, de condiţiile dc pe
scrisă în programul de mers, şoselele judeţului şi ale tă
este o performantă. Un lu rii. Şi ne-ar mai place să
cru c clar: autobuzele cir credem că odată ajunşi la I fotografiind calcarele cristali
culă, trebuie să circule, fără destinaţie, mulţi oameni ne (marmure) şlefuite de a- nitatea de confecţii lenjerie, „IX. Cara gi ale — clasic al
se execută şi lenjerie de corp
d rama t urg i ei române şti“.
asta nu se poate concepe zic, la coborîrca din auto pele cursului subteran din la comandă (cămăşi). Pentru
bunul mers al activităţii de buz, un cald şi sincer „mul Peştera Urşilor de ia Bul- anul acesta, cooperativa şi-a
descoperită
producţie, buna desfăşurare ţumesc“ omului de la vo zeşti (peşteră membrii clubu şi prevăzut organizarea unei li HĂRNICIE
de
explorată
a vieţii localităţilor. Mulţi lan. Cu voce tare, in şoap lui „Zarand“). ni tăţi de confecţionat şi re
parat pălării şi stilouri.
Aproape 700 de elevi de La
au circulat, în aceste zile tă sau in gînd. - „MARMURE“... liceele industriale nr. 1, 2, 3 g *
de ninsoare şi ger, cu auto Cine sini aceşti cuteză LA BUCUREŞTI şi de matematică-fizică din §
buzele întreprinderii de tori ? Lista lor ar fi mult »i NOI ACTIVITĂŢI „SERILE TINERETULUI Hunedoara au participat sîm- *
transport auto Hunedoara şi prea lungă pentru a încape Printre cele peste 1 200 de DE PRESTĂRI petroşAnean“ bată dupâ-amiază şi dumini- n lj
că, la acţiunile de muncă
au admirat deosebita mă în aceste rînduri. Iată nu " lucrări expuse la Salonul in- patriotică organizate pentru „
Î* ternaţional de artă fotografi
iestrie a oamenilor de la mele a numai cît'ma dintre că de la Bucureşti — la ca PENTRU POPULAŢIE Continuind o frumoasă tra deszăpezirea bulevardelor Re- *
volan. în această ipostază, ei, to(i de la Autobaza nr. re au participat 48 de ţări — Jtn cadrul secţiilor Coope diţie privind acţiunile cullu- publici!, Traian şi Dacia din „
localitate. Cele 2 500 ore dă-
cultu
avînd în răspunderea sa 2 călători Deva: Nicolao !" s-a aflat şi diapozitivul „Mar- rativei „Drum nou“ din Hu ral-educative, Casa a de găzduit, ruite muncii au fost cu folos, t.
ră
mure“ al lui Petru Dorel To-
Petroşani
ţ
din
zeci da oameni ce vor să Haneş, Terente Ardeleana, 1 da, electrician la U.U.M.R. nedoara sini organizate, prin duminică, „Serile tineretului
ajungă undeva, omul de la Constantin Titúleseu, loan S * Crişcior. Talentatul fotograf, tre activităţile obişnuite, şi petroşânean“. In cadrul a-
volan pare a fi un căpitan Rogoveanu şi mulţi, foarte membru al cercului foto de cele de curăţat şi călcat hai cestora, de o mare atracţie
la Casa de cultură Brad şi
concursul
priceput, un bătrîn lup de mulţi alţii ' al clubului de speologic ,,Za ne, reparat biciclete şi con s-a bucurat cîştigă“, care gen
fecţionat
complexul
în
şepci.
ştie,
„Cine
a
mare Ia cîrma unei corăbii TRAIAN BONDOR ro mi“, a realizat diapozitivul de pe str. G. Encscn, la u- avut ca temă de întrecere
vT emso * crrm * aamat * «tm s <Mta» * ****** a «mtw a
* ****** «m * ***** a mm» o mn»t a
