Page 43 - Drumul_socialismului_1980_01

02 ® MIERCURI, 16 IANUARIE 1980 r'ag. 3

58SSI rubrica tineretului 130 de ani de !a
«Mg
naşterea iui
lucaţie Aici tinerii se afirmă nu doar Mihai Eminescu
usă
tlansu- ® „Medalion Emines-
© în cadrul Sucursalei judeţene C.E.C. funcţionează un
jude- prin număr, ci prin ceea ce fac... cabinet de relaţii cu publicul, unde se dau celor interesaţi cu“. Ieri, la Şcoala gene-
rală nr. 6 Petri la a avut
xpres orice explicaţii privind operaţiunile C.E.C. Cabinetul are loc un emoţionant „Me­
ru lu- întreprinderea de tricotaje cesc peste 120 de utecişti. roului ce aţi întreprins în di­ programul ghişeelor şi este deservit de tovarăşii din con­ dalion Eminescu“. Sub
jultură din Hunedoara este cea mai Principala preocupare este recţia educării tinerilor care
»olitică ducerea sucursalei. conducerea profesorului
tînără unitate economică a realizarea sarcinilor de plan vă ridică probleme în pro­ ® în depozitul de mobilă al I.C.S.M.I. au intrat, in cursul Gheorghe Muscă, elevii
Sind- municipiului. Iar în acest co­ şi creşterea calităţii produc­ cesul dc producţie ? ■ anului trecut, peste 1 000 vagoane cu mobilă, populaţiei Mihaela Talamei, Lumi­
lectiv nou, dc curînd intrat ţiei. — Pe lingă aducerea lor municipiului fiindu-i vîndută în 1979 mobilă în valoare de niţa Schreder, Patricia
în cel de-a'l doilea an al e- — Cum a acţionat biroul în discuţia adunărilor gene­ peste 29 milioane lei. încă din primele zile ale noului an, Lăcătuşii, Crislina Gavriş,
„Fa- xîstenţei sale, tinorolc fete şi organizaţiei U.T.C. în direc­ rale, am stat de vorbă cu ei în depozit au început să sosească... noutăţi. Amintim cîte­ Daniela Dumbravă şi alţi
erâ femei sînt cele care deţin ţia aceasta ? personal. Am organizat întîl-
Casei va : camere de tineret „Mimi", camere combinate „Sonia", talentaţi interpreţi au o-
ponderea numerică. — Pe mai multe căi. Toţi niri în care i-am pus faţă-n holuri „Sandina" şi ,,Ponor", dormitoare „Tisa" şi „Ruxan- magiat, prin vers şi chit,
în cadrul unităţii acţîonea- tinerii au cunoscut din timp faţă cu tinerii fruntaşi. în dra", biblioteci „Modern". opera marelui poet.
ză şase organizaţii de tineret. sarcinile de plan. în adună­ urma acestor măsuri, mulţi © La secţia L5 C.F.R. Deva a fost sărbătorit zilele trecu­ ® Simpozion. Cercul de
Structurate pe schimburi, ele rile generale am făcut anali­ au revenit pc „linia de plu­ te, comunistul loviţă Neamţu, şef de echipă întreţinere li­ literatură de la Şcoala ge­
cuprind un număr dc 534 dc za realizării lor, iar cei care tire“ şi pot spune că nu mai nii C.F., cu ocazia ieşirii sale la pensie. Sărbătoritul a lu­ nerală Baia de Criş a or­
utecişti. Cum se desfăşoară ne-au creat greutăţi au fost avem probleme. ganizat, ieri, sub îndru­
aici viafa de organizaţie ? Ce puşi în disouţie. Am organi­ — Dintre cei care şi-au crat 40 de ani la C.F.R., din care peste 30 în aceeaşi uni­ marea profesorilor de
-0 Ră­ tate, de unde s-a pensionat, perioadă în care a format
ii; 7,00 acţiuni întreprind în direc­ zat întreceri între schimburi revenit şi astăzi se numără numeroase cadre de meseriaşi, revizori de cale; şefi de limba română din unitate,
levista ţia mobilizării tinerilor la pe linie de producţie... printre fruntaşi, daţi-nc un un simpozion „Mihai E-
î ştiri; realizarea sarcinilor dc pro­ — Daţi-nc un exemplu singur exemplu. echipă, picheri. Pentru activitatea depusă de-a lungul ani­
ullâto- lor, a fost distins cu „Meritul ceferist“, iar acum, la des­
; ştiri; ducţie, întăririi disciplinei în concret. — Elena Iovănescu. Dar părţire, colegii i-au urat multă sănătate şi... mulţi ani de
'ăbună muncă, respectării de către — La sfîrşituf anului s-a pot să vă mai dau şi altele...
joran ; aceştia a normelor eticii şi încheiat întrecerea între în concluzie, ce putem spu­ pensie. Manifestări
aliste ;
; 11,05 '■>1-' "ţii socialiste? schimburile „A“ şi „B“, inti­ ne despre organizaţia U.T.C. Rubrică realizată de
•; 11,35 însoţiţi de inginerul Tibe- tulată „Tineretul, factor ac­ de la întreprinderea de tri­ __omagiale
> - tv. ; riu Ungureanu, locţiitor al se­ tiv în realizarea celor mai cotaje Hunedoara ? Deşi are DOINA COJOCARU,
; 12,05 cu sprijinul corespondenţilor voluntari
lorului cretarului comitetului U.T.C., buni indici calitativi de plan". numai un an „vechime", .deşi
sub ajungem în mijlocul tineri­ Pot să afirm că în urma a- mai întîmpină unele greutăţi, minescu". Simpozionul, des­
oare — lor din organizaţia „A“-con- cestei întreceri am cîştigat inerente oricărui început (în
l la 3; făşurat pe un înălţător
•; 10,00 fecţii, care numără peste 140 toţi ! această privinţă, credem că fundal muzical (pe versu­
oordo- de utecişti. Din discuţiile Organizaţia „B“-tricotaje, organizaţia de partid, precum
) Voci purtate cu Ana Bărbat, se­ numără 67 dc utecişti. Şi şi conducerea întreprinderii rile poetului) a fost între­
e ştiri; git de diapozitive, cu file
mâne ; cretar al organizaţiei, din ve­ aici viaţa internă de organi­ trebuie să-i acorde un sprijin din nemuritoarea creaţie
studio; rificarea planurilor de acti­ zaţie s-a desfăşurat în condi­ mai substanţiali), totuşi comi­ a poetului.
Inter- vităţi, proceselor verbale de ţii bune. Adunările generale tetul U.T.C., birourile celor
lecului © „La steaua care-a ră- l
ta po- la adunările generale, a ce­ au fost ţinute cu regularita­ şase organizaţii, majoritatea sărit...“ este genericul sub
sono- lorlalte documente am con­ te, cursurile învăţământului utcciştilor .şi-au asumat cu
oră ; stat că în toată perioada de U.T.C. au fost bine pregătite seriozitate, cu simţ de răs­ care se desfăşoară, astăzi,
dcale ; la Şcoala generală nr. 6
îuzical la înfiinţarea organizaţiei a- (un merit îi revine şi pro­ pundere, sarcinile — atît cele Petroşani, o manifestare
dunărilc s-au desfăşurat cu pagandistei Elena Prejban) dc producţie, cît şi cele de omagială. Organizată de
Actua- regularitate, au fost bine pre­ dar... organizaţie. O dovadă e ste elevii clasei a Vl-a A,
agărul gătite (lucru constatat şi în — Cc probleme .aveţi to­ şi faptul că planul economic
sonoră întîlnirea va prilejui un
urma sondajului efectuat prin­ varăşă secretar Agripina Cîm- finanţat al organizaţiei a fost recital de poezie, susţinui
tic de tre tinerii din schimb). peanu ? realizat şi chiar depăşit, o do­ de diafilme din viata şi
social- — Cum s-a desfăşurat în- — Deşi majoritatea sîntem vadă sînt rezultatele obţinute
0 Rit- opera lui Mihai Eminescu.
ofonul văţămîntul politic U.T.C. ? femei, avem şi bărbaţi în or­ de tineri în activitatea dc ® „Luna limbii şi lite­
siunea — în condiţii bune. Avem ganizaţia noastră. Mă refer muncă patriotică depusă în 'A . : , /s*w- raturii române“ — acţiu­
are de propagandişti* bine pregătiţi, la ajutorii de maiştri. N-am întreprindere, la blocurile de
limbă . v nea iniţială şi organizată
:ată şi cu experienţă, care au parti­ ce să le reproşez pc linie de locuinţe din municipiu. Din de colectivul de cadre di­
dr. cipat la toate cursurile. producţie, îşi fac datoria, discuţiile cu tinerii de aici
1 ; Ce — Cine este propagandis­ participă şi la acţiunile de am desprins hotărîrea lor ca dactice de la Şcoala gene­
tînărul rală nr. 5 Deva are în
3rlieor- tul organizaţiei dumneavoas­ muncă patriotică, dar... nu în acest ultim an al cincina­ centrul activităţii ci, în a-
ică de tră ? vin la adunările generale. Şi lului să-şi amplifice efortu­ ceste zile, momente de o-
olo de — Să ştiţi că nu-mi amin­ doar ei ar trebui să fie e- rile în producţie, să acţioneze
o 2: clan. Wm magiere a Luceafărului
tesc (? !). xemplu pentru celelalte to­ în aşa fel, Incit la finele lui poeziei româneşti. Organi­
■ Stăm de vorbă cu tova­ varăşe, a căror activitate o să raporteze rezultate dintre zată la fiecare clasă, ac­
răşa Elena Stuloviei, secretar coordonează. cele mai bune. ţiunea găseşte un larg
al organizaţiei „B“-confccţii. — Aveţi dreptate. Dar Peisaj de iarnă. ecou în rîndul elevilor.
— în. schimbul nostru mun- dumneavoastră, membrii bi­ MIRCEA LEPĂDATU
de nu
itria) ;
Arta) ; (Drmare din pag. 1) noastre generale. Mă refer
trepte
vals Economiei naţionale — cantităţi sporite de substanţe la pregătirea lor profesio­
Sarah nală continuă, la asigura­
ETRO- uzinele de preparare, pen­ rea unor condiţii optime
de Ia tru valorificarea superipa-
Ade­ ră, integrală a substanţe­ msneraSe utile, superior InBiobilate de muncă şi de viaţă, la
le I-II mobilizarea şi stimularea
hli tăi lor minerale utile. Şi, lor în producţie.
tpubli- spre mulţumirea noastră,
imă la în ultimii ani, activitatea ganizatorice aplicate cu nile C.M. Deva sint deose­ lor şi automatizarea flu­ rare a metalelor, să valo­ — Colectivele C.M. De­
Leii fermitate, din mers, pe bit de mobilizatoare în xurilor tehnologice —, rificăm cu maximă efi­ va nu acţionează 'singure,
resc) ; şi realizările colectivelor fluxurile productive, care acest an, în întregul cin­ pregătirea şi punerea în cienţă toate substanţele ci în colaborare cu alte
Fleks- din cadrul Centralei mine­
LO- reurilor Deva au fost din s-au grefat rapid şi efi­ cinal viitor. înfăptuirea funcţiune a noi capacităţi, trimise spre înnobilare. colective dc geologi şi son­
scriile cient pe terenul fertil al lor reclamă, în mod firesc, prospectarea, identificarea — Aţi amintit frecvent dori, de cercetători şi pro­
ÎILA : ce în ce mai bune, contri­ realizărilor. Amintesc a- noi acţiuni, măsuri, preo­ şi atragerea în circuitul de eficienţă. Pentru că, iectanţi, de alţi specialişti.
incito- buţii remarcabile avînd
Omul I.M. Barza, I.M. Hunedoa­ plicarea tehnologiilor de cupări. V-am ruga să vă economic de noi resurse intr-adevăr calitatea şi e- Cum este această colabo­
ineito- exploatare de mare ran­ referiţi la cîteva mai im­ minerale utile. Avem în ficienţa sînt deziderate rare, ce sarcini au aceste
ul din ra şi E.M. Deva. dament — şi accentuez pe portante. vedere valorificarea unor majore ale anului curent colective?
brie) ; — V-am ruga tovarăşe
unul director general, să con­ metoda de exploatare cu — încheierea anului eco­ volume considerabile de şi ale cincinalului viitor, — Colectivele de la
iBAR- subetaje, în două variante, nomic 1979 a mers în pa­ minereuri neferoase, fier v-am ruga să vă referiţi I.P.E.G. Deva lucrează u-
nainte cretizaţi cîteva dintre a- folosită în premieră la şi substanţe nemetalifere, mai concret la modalităţile
: Leac cestea, înregistrate în anul ralel cu pregătirea în măr la umăr cu noi sau
ia); O trecut şi să consemnaţi E.M. Deva şi soldată cu toate amănuntele a pro­ în mai multe judeţe, pen­ prin care vizaţi să le reali­ mai bine zis înaintea noas­
tim" bune rezultate, aflată acum ducţiei pe acest an. în tru care ne-am asigurat zaţi. tră. Colaborăm bine. A-
-BAI : f ac rii principali care în extindere masivă şi cu documentaţiile tehnice şi — Vorbind despre efi­
(Casa le-au determinat. adunările generale spe­ vem aceleaşi sarcini, a-
: Pa- parametri îmbunătăţiţi la ciale din lunile octom- s-au alocat fondurile de cienţă, am în vedere toa­ celaşi ţel : să asigurăm e-
ÎAZI : — Muncind ordonat şi multe unităţi din cadrul brie-noiembrie 1979, co­ investiţii necesare, şi prin te laturile care o deter­ conomiei naţionale materii
t do bine organizat, cu totală centralei —, dotarea cu care, la finele cincinalului mină şi în primul rînd
urnele abnegaţie şi dăruire pa­ lectivele noastre au dez­ prime mai multe şi mai
cultu- utilaje şi instalaţii de înaltă bătut cu autoexigenţă şi următor, producţia de me­ reducerea pe toate căile a bune. Cît îr priveşte pe
tvanul triotică, revoluţionară, în tehnicitate, cum sînt ex­ răspundere sarcinile de tale neferoase a centralei cheltuielilor totale, cu ac­ colegii noştri de la Insti­
urtuni spiritul exigenţelor puse cavatoarele şi autobascu­ se va dubla faţă de acest cent ferm pe diminuarea
LIUC: de partid în acest dome­ plan ale anului în curs, tutul de cercetare şi pro­
. (Mi- lantele de mare capacitate, au formulat sugestii şi an. înfăptuirea acestor de­ consumurilor de combusti­ iectare a minereurilor
niu, al orientărilor şi în­ frezele pentru găuri de ziderate nu va fi posibilă bil şi energie electrică. Si­
demnurilor însufleţitoare mină şi celulele de flo­ propuneri, au adoptat pro­ fără promovarea fermă a gur, am obţinut în 1979 Deva, avînd în vedere vo­
ale tovarăşului Nicolae' tare, unele dispozitive e- grame corespunzătoare de unor noi tehnici şi teh­ rezultate bune şi la acest lumul imens de lucrări şi
Ceauşescu, în 1979, colec­ lectromagnetice de sepa­ măsuri. Aceste programe nologii de lucru de mare capitol, dar ele nu sînt foarte dispersat în ţară,
tivele C.M. Deva şi-au în­ rare a corpurilor metalice vor fl completate cu noi randament şi înaltă efi­ de natură .să ne mulţu­ trebuie să-şi intensifice
deplinit înainte de termen păreri, idei, angajamente, preocupările, să definitive­
>entru feroase care ar apărea ac­ în cadrul adunărilor gene­ cienţă, fără adecvarea la mească. Ca urmare, am ze de pe acum proiectele
Vre- prevederile anuale de plan, cidental pe benzile trans­ rale din lunile ianuarie- condiţiile specifice de ză- întreprins şi accentuăm o pînă la detaliu la fiecare
reptat realizînd suplimentar o portoare şi enumerarea cămînt a unor utilaje, in­ serie de acţiuni şi măsuri
il zo- producţie industrială în februiarie a.c., urmînd să obiectiv şi obiect, la fie­
riabil, ar putea continua în uzi­ se constituie în planuri stalaţii, maşini şi dispozi­ cum sînt : folosirea la care sortiment, atît la cele
ie vor valoare de 60 milioane lei, nele de preparare, unde cotidiene de activitate tive, a unor sisteme de maximum a transportului care-şi menţin capacitatea
locale o producţie netă de peste măsurile aplicate au vi­ gravitaţional, scurtarea u-
ire. şi 90 milioane lei, în timp ce pentru întregul an. în transport de mici dimen­ de producţie, cît şi la cele
cădea zat, în principal, îmbună­ prim-planul preocupărilor siuni — în special în mi­ nor trasee şi înlocuirea care şi-o vor amplifica
ul va volumul lucrărilor de in­ tăţirea procesului de re­ noastre generale stau — nele cu ' filoane subţiri, actualului sistem de tran­ ori vor produce pentru
tcnsi- vestiţii a fost depăşit cu sport cu sisteme moderne,
ră in mai mult de 37 milioane cuperare a metalelor, aşa cum se prevede în unde mecanizarea lucrări­ prima dată. De asigurarea
i din precum şi reducerea ener­ documentele Congresului lor şi automatizarea flu­ (îndeosebi cel pe benzi de de pe acum a documenta­
eratu- lei. Sporurile acestea de giei consumate. xurilor sînt dificil de rea­ cauciuc) ; amplasarea unor ţiilor tehnice şi a proiec­
prinse producţie au fost obţinute al XÎI-lea al partidului, uzine de preparare în
ie, în — Pentru'ca, în următo­ cum ne-a indicat tovară­ lizat. Vom gîndi şi vom telor, depinde demarajul
ara şi aproape în totalitate pe rul deceniu, România să şul secretar general introduce şi alte meto­ perimetrele de exploatare în cincinalul viitor —
Ü -2 seama creşterii productivi­ Nicolae Ceauşescu — lăr­ de muncă, pentru creşte­ a minereurilor ; înlocuirea perioadă de maximă mo­
iş-Se- tăţii muncii. De asemenea* poată avansa în rîndul pe scară largă a reacti­
maxi- ţărilor cu dezvoltare eco­ girea bazei proprii de ma­ rea productivităţii şi di­ bilizare şi angajare a
între am înregistrat realizări în­ nomică medie şi să devină terii prime, sporirea gra­ minuarea eforturilor fizi­ vilor din import, a altor tuturor colectivelor, că­
sem- semnate şi la indicatorii materiale costisitoare. în rora le revine misiunea
re de de eficienţă economică, independentă din punct dc dului de asigurare din ce, vom adopta unele teh­ acest fel vom economisi
tnatu- vedere ai energiei şi com­ resurse interne a necesi­ nici de extracţie care să de a asigura economiei na­
între elementele care au importante valori mate­ ţionale baza de materii
si 18 stat la baza acestor suc­ bustibilului, este necesar tăţilor economici naţionale permită exploatarea şi a riale, vom reduce sensi­
itinuă cese au fost dîrzenia şi ca economiei să i se asi­ şi reducerea substanţială unor metale care erau ne­ bil costurile de producţie, prime necesare pentru
r că- gure cantităţi tot mai mari a importurilor. Pentru noi glijate pînă acum, iar în dezvoltarea sa impetuoasă,
Eormă hărnicia oamenilor, hotă- sporind aşadar eficienţa multilaterală, hotărîte să
ă, i'ar rîrea lor unanimă de a de materii prime, de re­ aceasta înseamnă creşte­ preparaţii ne vom axa întregii activităţi. Cred că
unere munci mai mult, mai bine, surse minerale utile indi­ rea producţiei în unităţi­ preocupările în special pe nu mai este necesar să transpună neabătut în
n în- de a-şi face ritmic planul. gene, superior înnobilate. le existente — prin extin­ metode şi tehnologii prin subliniez că în primul şi viaţă prevederile celui de al
Vor Au urmat apoi măsurile In acest context de nece­ derea şi modernizarea lor, care să creştem cît mai în ultimul rînd oamenii XÎI-lea Congres al Parti­
tehnice, economice şi or- sităţi - şi exigenţe, sarci- prin mecanizarea lucrări­ mult procentul de recupe­ vor sta în centrul atenţiei dului Comunist Român.