Page 44 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 902 © MIERCURI, 16 IANUARIE 1980
Întreprinderea judeţeană
legume fructe
P-enara CC al U.C.i. O Preşedintele S.U.A., HUNEDOARA - DEVA
Jimmy Carter, a cerut Con
BELGRAD 15 (Agerprcs). Comitetul Central al U.C.I. gresului să prelungească cu Strada Dr. Petru Groza nr. 19
— După cum transmite a- a fost de acord cu toate mă un an embargoul asupra li
gcnţia Taniug la 15 ianuarie, surile care sînt luate în le vrărilor de arme america Î N C A D R E A Z Ă
sub preşedinţia lui Stevan gătură cu starea sănătăţii a Antal Apro, preşedin- ne către Africa de Sud. © CONTABIL ŞEF ia Complexul legume- j
Doronjski membru al Prezi preşedintelui. ! telo Adunării de Stat a ® in cursul anului trecut,
diului C.G. al U.C.I. însărci Duşan Dragosavat, secretar | R.P. Ungare, a primii dele editurile din R.D. Germană fructe — Petroşani.
nat cu prezidarea şedinţelor al Prezidiului C.C. al U.C.I., gaţia de congresmeni ame au tipărit un număr de
Prezidiului, a avut loc cea a prezentat un raport privind ricani, condusă de Charles ă 100 de titluri de carte, în- Condiţiile de încadrare şi retribuire con
de-a 9-a plenară a C.G. al aprecierile făcute la 11 ia A. Vanik, preşedintele sub tr-un tiraj total de 140 mi form Legii nr. 12/1971 şi 57/1974.
U.G.I. comitetului pentru comerţ lioane de exemplare, infor- i
nuarie la o şedinţă comună a al Comitetului pentru căi şi meazâ agenţia ADN. Informaţii suplimentare Ia compartimen
Gonii totul Central a ascul Prezidiului C.C. al U.C.I. şi mijloace al Camerei Repre
tat un raport al Prezidiului zentanţilor a S.U.A. — a- ® Ministrul britanic al i tul personal telefon 13430.
C.G. privind starea sănătăţii a Prezidiului R.S.F.I. în le nunţă agenţia MTI. industriei, Keith Joseph, a |
gătură cu situaţia internaţio afirmat in Camera Comu
preşedintelui Tito şi a fost © Secretarul general al
informat despre buletinele nală actuală şi situaţia social- nelor că guvernul doreşte,
consiliului de medici. politică din ţară. Organizaţiei Unităţii Africa în continuare, să nu inter
ne, Edem Kodjo, a declarat, vină în conflictul dintre Coopercstovo de consum
ia Maseru, că guvernatorul grevişti şi direcţia compa
Convorbiri româno-italiene britanic din Rhodesia, lor niei „British Steel". Orâşti©
dul Soames, încearcă să ri Cei peste 100 000 de si-
dice obstacole in calea for derurgişti se află în grevă
ROMA 15 (Agcrpres). — voltarea colaborării între ce ţelor patriotice din Zimbab- de la 2 ianuarie. ÎNCADREAZĂ URGENT ÎN MUNCĂ
Tovarăşul Emil Bobu, minis le două ministere, în cadrul we înainte de alegerile ge • In Uniunea Sovietică a pentru magazinul alimentar Micro 2 :
trul muncii, s-a întîlnit, la bunelor raporturi dintre Ita nerale de luna viitoare. fost lansat satelitul artifi
lia şi România. Totodată, s-a El a arătat că „Africa nu
Roma, cu Vinccnzo Scotti, convenit încheierea, intr-un cial al Pămîntului „Cosmos- • ® UN LUCRĂTOR GESTIONAR
ministrul italian al muncii. are nevoie de imixtiunea 1150", destinat continuării
viitor apropiat, a unui acord Republicii Sud-Africane in explorării spaţiului cosmic.
Cu acest prilej, au fost dis de cooperare în domeniul a- Zimbabwe". ® TREI VÎNZĂTORi
cutate probleme privind dez- sistenţei sociale. <9 Kim Ir Sen, preşedin- © Potrivit presei pana Condiţii de încadrare : respectarea Le
; iele R.P.D. Coreene, l-a pri- meze, în apropierea actua gii 22/1971 şi a Legii 57/1974.
i mit pe Mohamed Husni lului canal care face legă
indîra Gandhi despre saremue ncuhai guvern ; Mubarak, vicepreşedinte al tura dintre oceanele Atlan Informaţii suplimentare la telefon 42393
R. A. Egipt. A avut loc, cu tic şi Pacific urmează să se Orăştie.
acest prilej, o convorbire construiască o nouă cale
DELIII 15 (Agerprcs). — a spus ea — este construirea maritimă similară cu ajuto
într-o cuvîntare radio-difu- unei Indii puternice, demnă cordială — menţionează a- rul unor firme japoneze,
zată, rostită după depunerea şi independentă, care se va 1 genţia ACTC. noul „drum fără pulbere"
© intr-un interviu acordat
jurâmîntuiui ca prim-ministru baza pe propriile iorţe. , ziarului peruan „La Prensa 1 ' va fi săpat la 20 km vest
al Indiei, Indira Gandhi a Exprim indu-şi îngrijorarea secretarul general al Parti de actualul canal şi va Intregrinderea de construcţii
trecut în revistă sarcinile ca faţă de situaţia internaţiona dului Comunist Peruan, Jor- avea 98 km lungime.
re stau în faţa noului guvern lă, premierul indian a reafir ge del Prado, a arătat că © în oraşul bolivian San- | căi ferate Timişoara
şi a ţârii în etapa aotualâ. mat, pe de altă parte, ataşa pentru a învinge in alege- ta Cruz au început lucrări
Obiectivul principal al poli mentul ţării sale la politica 1 rile generale de la 18 mai le primei sesiuni a Consi
ticii interne a guvernului — de nealiniere. este necesară unitatea de liului miniştrilor afacerilor ŞANTIER 34 CONSTRUCŢII CĂI FERATE
acţiune şi consolidarea for- externe din ţările membre D E y A
i ţelor de stingă. ale Pactului ANDIN. Par- !
În legătură cu aîegerile din Rhodesia 1 © intr-o declaraţie făcu ticipă delegaţi din Peru,
tă la Nairobi, preşedintele Bolivia, Venezuela, Colum I cu sediul în Deva, str. C. Parumbescu, nr. 1
SAL1SBURY 15 (Ager lcgerile din Rhodesia — in , Kenyei, Daniel Arap Moi, bia şi Ecuador. Pe ordinea Î N C A D R E A Z Ă :
prcs). — Gcle două organiza formează agenţiile Reuter, i a arătat că unităţile kenye- de zi a reuniunii figurează
ţii componente ale Frontului UPI şi AFP. ZAPU, prezi ne ce fac parte din forţa probleme referitoare la ex
Patriotic Zimbabwc — U- dată de Joshua Nkomo, s-a statelor Commonwealthului tinderea cooperării între ţă © Inginer sau subinginer construcţii
niunea Poporului African înregistrat pe listele electo de menţinere a păcii in rile membre, apărarea eco civile sau căi ferate
nomiilor
Zimbabwc (ZAPU) şi Uniu rale sub denumirea de Fron Rhodesia vor fi retrase da care să lor şi la acţiunile
contracareze
acti
nea Naţională Africană Zim- tul Patriotic, în timp ce că trupele sud-africane nu vitatea companiilor trans © Mecanici întreţinere utilaje
rhode-
teritoriul
babwe (ZANU) — şi-au a- ZANU, al cărei lider este vor părăsi informează agenţia naţionale ce operează in @ Efect ricieni auto şi utilaje.
sian
—
nunţat participarea separată Robert Mugabc, şi-a păstrat Reuter. zonă.
la campania electorală şi a- această denumire. 0 Preşedintele S.U.A., © Primarul oraşului încadrarea se face conform Legii 12/
Jimmy Carter, a conferit, la Frankfurt pe Main (R.F. 1971, concursul avind loc în ziua de 18 ia
Casa Albă, cu preşedintele Germania) a interzis o ma
„Febra aurului" în... creştere guvernului spaniol, Adolfo nifestaţie a unei organiza nuarie 1980, orele 10,00, la sediul şan
Suarez, relatează agenţia ţii neonaziste, prevăzută să tierului.
Cursul aurului a continuat cestui an — de 160 de do ! UPI. in vizita sa oficială in aibă loc în luna februarie.
marţi să cunoască creşteri lari. j S.U.A., Adolfo Suarez a El a adăugat că instalarea Cei încadraţi şi membrii lor de familie
spectacu.oase pe principalele Şi la Ziirich, aurul a sta I fost însoţit de ministrul de de tribune in oraş de că vor beneficia de permise gratuite de călă
pieţe internaţionale. Astfel, bilit un ••’Ou record marţi, externe spaniol, Marcelino tre extremiştii de dreapta
la Londra, metalul galben a fiind cotat la 667 dolari, ia- Oreja. este cu desăvirşire interzisă. torie pe calea ferată.
fost cotat la 683 de dolari ţă de 665, luni. (‘OPEN1IAGA. — Asociaţia Danemarca—România a or Informaţii suplimentare se pot primi la
uncia (31,1 grame), ceea ce La Hong Kong, uncia de ganizat la copenhaga o seară românească „Frumuşeii tu
constituie un nivel record aur s-a „scumpit" cu 34 de ristice in România“. Preşedintele asociaţiei, Bent Ramsdal- telefon P.T.T.R. 14307 sau C.F.R. 362.
pentru bursa londoneză. Creş dolari într-o zi, fiind plătită, Knudsen, a făcut o expunere, ilustrată cu diapozitive, a-
terea, în decurs de o zi, a marţi, cu 672 de dolari. ■ supra multiplelor posibilităţi pc care Ic oferă România
preţului unciei a fost de 26,5 unui turist.
dolari, iar de la începutul a- (Agerprcs) HO. I. F. P. O. A. DEVA
t , str. Depozitelor, nr. 6
Din presa străină Ori/ont motorii pentru ncsowia
vesi-nemi nă
ÎNCADREAZĂ muncitori calificaţi în me- !
în faţa Federaţiei lu întreabă acum, îngrijora ropean continuă să se ma mentele în mărci au spo | seriile :
crătorilor, conducerea te, asupra capacităţi,or nifeste asupra R.F.G. L.a rit de la 51,2 la 185,3 mi
cancelariei federale a a- de cumpărare ale parte rîndul său, „Bundesbank“ liarde mărci. Băncile de * ® zidari
gitat spectrul influenţei nerilor lor. Nimeni nu a hotărît să reducă ritmul emisie străine au sporit s ~o\"
inflaţiei asupra puterii de garantează, deocamdată, emisiilor monetare între 5 de şase ori, între 1975 şi j © dulgheri
cumpărare a oamenilor că ţările din OPEC vor şi 8 la sută, faţă de 6—9 1979, deţinerile lor în
muncii insistînd mai cu- cheltui pe piaţa vest-eu- la sută în 1979. Acest mărci în R.F.G. , © fierari-betonişti
rînd asupra presiunii pre ropeană o parte mai în- fapt s-a manifestat deja Această forţă aparentă © tractorişti-rutierişti
ţurilor asupra salariilor ( semnată din uriaşele lor şi în 1979, cînd lipsa mo a mărcii poate deveni un
decît invers. într-adevăr, resurse valutare supli nedei era atît de acută, handicap, avertizează ex ' © instalatori
aşa-numitele „cheltuieli mentare de peste 85 mi îneît unele firme au fost perţii. Ei spun că aceasta
liarde de dolari. Cum se nevoite să vîndă acţiuni l © electricieni.
de coşniţâ“ au crescut, ar putea da naştere unor
în 1979, cu 5,3 la sută, vede, pronosticurile sînt pentru a-şi procura lichi presiuni artificiale în a-
ceea ce reprezintă dublul influenţate de foarte dităţi. numite circumstanţe, care ORGANIZEAZĂ concurs în ziua de 28
Apărarea monedei faţă
ritmului înregistrat în mulţi factori pentru ca de „supraîncălzirea“ con- să influenţeze înseşi op | ianuarie 1980, orele 8,00, la sediul uni-
urmă cu un an. Dar ce guvernul să fie prea dez juncturală a pieţei are ţiunile de bază ale eco
va aduce anul 1980 este involt într-un an în care inconvenientul — aprecia nomiei. * taţii, pentru ocuparea posturilor :
şi mai neliniştitor. Ritmul sînt programate alegeri ză experţii vest-germani La aceste elemente se | @ maiştri constructori
general de creştere va legislative, anunţate pen — că face ca marca să adaugă, ca factori de în
coborî, î continuare, în tru luna octombrie. Din devină, din ce în ce mai grijorare economică, re O ingineri constructori pentru execuţie
partea guvernului s-au fă
n
acest an pentru a se fixa apariţia inflaţiei şi „agre
cut auzite reproşuri că mult, o monedă interna î şi proiectare.
— potrivit experţilor — Banca federală a scăzut ţională de rezervă în lo sivitatea administraţiei
> între 2,5 şi 3 la sută. Co- prea lent dobînda la cre cul dolarului şi al lirei fiscale“, manifestată mai încadrarea şi retribuirea se vor face con-
; merţul exterior, care ar dite în 1974, provocînd cea sterline. Rezervele valuta ales faţă de clasele mij
i urma să crească cu 5 la mai gravă recesiune din re în monedă vest-germa- locii. De asemenea, rata j form Legii nr. 12/1971 şi 57/1974, se asi-
! sută, va trebui să rămînă perioada postbelică. Con nă ale băncilor străine şomajului indică o creş I gură cazare la cămin pentru nefamilişti şi
I motorul economiei vest- form părerii din Consi sînt estimate la peste 50 tere ientă de la 3,3 la 3,5
| germane. Dar întruext liul înţelepţilor — autori miliarde de mărci, ceea la sută din totalul forţei « locuinţă la familişti.
Eurooa occidentală ab- ai unui raport anual —, ce reprezintă circa 11 la de muncă, ceea ce în J Pentru informaţii suplimentare doritorii
soarbe aproape două o nouă reevaluare a măr sută din totalul rezerve seamnă 37 200 şomeri în
; | se pot adresa la telefon 12607, 17171,
i treimi din volumul co- cii nu este exclusă dacă lor valutare mondiale. plus.
! merţului său exterior efectul inflaţionist al sis Din decembrie 1970 şi : 15991.
I autorităţile de la Bonn se temului monetar vest-eu- pînă în iunie 1979, plasa- (Agerprcs)
COLEGIUL DE REDACTE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Isirate (redactor şef), Lucia Eiena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDAGTIA Şl ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorîi voluntari din »O 1
to a
o 9
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr 35. Telefoane : 11275. 11585. 20708 întreprinderi şi instituţii. TÎ1 ¿
TIPARUL : Tipografia Deva str 23 August nr 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 43 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an). S
