Page 45 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITl-VÂ \ TRANSMISIUNE
DIRECTĂ LA
POSTURILE DE
RADIO
Şt TELEVIZIUNE
1
litupfcmHUNtooM .*!
Astăzi în jurul o-
rei 9,00, posturile
de radio şi televi
ziune vor transmite Inginerul Tudor C’Atanâ, de la Centrul (le cercetări pentr u
securitate minieră Petroşani verifică releele de construcţie
direct de la Sala specială destinate exportului.
Foto : ŞT. NEMECSEIC
Palatului Republicii
Socialiste România
în Învăţ&xmntuî politico-ideologlc
jedinţa de deschi
dere a celui de-al ' NIVEL 9 CONŢINUT @ EFICIENŢA
il-lea
SI AL C O IVI SI LI U LU I POPULAR J 11 P EŢEflIU Congres al
In centrul atentei organ zaţiilor de partid
Frontului Unităţii
Socialiste. i A
Anul XXXII, nr. 6 903 Joi, 17 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani îmbunătăţirea conducerii
Azi se deschide în Capitală» învăjămîntului politico-
Congresul al II-lea al P.U.S. — marele ideologic, ridicarea
calităţii dezbaterilor
forum al democraţiei noastre socialiste
Cum se desfăşoară învăţă- (propagandişti Sabin Durni-
mînfeul politico-ideologic, în trăşconi şi Marius Planicec;
In Capitala patriei, încep tiv superior in realizarea sar nual în profil teritorial pe 700 tone legume, 150 tone ce măsură organizaţiile de secretar adjunct cu propagan
astăzi, lucrările Congresului cinilor, în creşterea puterii e- 1980, pentru ridicarea gradu carne ş.a. Importante anga partid se preocupă petxt.ru bu da al comitetului dc partid,
al ll-lea al Frontului Unită conomice a ţârii, a bunăstă lui edllitar-gospodâresc şi de jamente privesc realizarea na . organizare a cursurilor, Nicolae Sîrbu), „Staţii şi re
ţii Socialiste — marele fo rii materiale şi spirituale, in înfrumuseţare a localităţilor investiţiilor industriale a con pentru pregătirea şi înarma ţele“ (propagandist Mircea
rum al democraţiei noastre ridicarea prestigiului interna urbane şl rurale. strucţiilor de locuinţe şi a rea propagandiştilor cu toate Delapela ; secretar adjunct cu
socialiste, eveniment politic ţional al României socialiste. Adunările şi conferinţele sarcinilor din alte domenii. cunoştinţele necesare susţine propaganda al organizaţiei de
de mare însemnătate în via Congresul al ll-lea al Fron F.U.S. din întreprinderi, uni Toţi oamenii muncii hune- bază, loan Iacob) şi „C.T.E.- -
ţa social-politicâ a ţării, a tului Unităţii Socialiste are tăţi agricole, instituţii, sate, doreni sint angajaţi plenar, rii unor dezbateri de un înalt 3-suflante“ (propagandist Con
întregului popor. Forumul na loc în condiţiile înfăptui comune, oraşe, municipii şi cu toată răspunderea in în nivel politico-educativ, potri stantin Nimu; secretar ad
ţional al democraţiei noastre rii propunerilor tovarăşului la nivelul judeţului, au con trecerea socialistă pentru vit exigenţelor izvorîte din junct cu propaganda al orga
socialiste — care simbolizea Nicolae Ceauşescu, privind stituit un nou prilej de afir realizarea planului pe 1980 documentele Congresului al nizaţiei de bază, Aurel Miţa-
ză prin caracterul său larg creşterea rolului acestui or mare a hotărîrii de nestră la înalte cote de eficenţă şi Xll-lea ? riu). Subliniem prezenţa foar
Pentru a răspunde la aces
reprezentativ unitatea popo mutat a oamenilor muncii pentru a pregăti temeinic
ganism democratic în viaţa te întrebări, am participat la te bună, discuţiile vii, concre
rului in jurul partidului, al se hunedorenl de a nu precupeţi trecerea la realizarea cinci
cretarului său general, tova social-politicâ a României, nici un efort pentru înfăptui nalului viitor. Ei intimpină o acţiune de îndrumare şi te „racordate“ la realităţile
răşul Nicolae Ceauşescu — propuneri care au fost primi rea neabătută a politicii in Congresul al ll-lea al F.U.S. control, efectuată recent la din sectoarele lor de activi
tate. Am notat, de asemenea,
are loc intr-o atmosferă de te cu viu interes şi s-au terne şi externe a partidului — care va analiza modalită Combinatul siderurgic Hune
mare efervescenţă politică şi bucurat de un larg ecou in şi statului nostru. Totodată, ţile de sporire a rolului şi e- doara de către Secţia de pro faptul că fiecare cursant avea
pagandă a Comitetului jude
conspectată în caietul de stu
de angajare plenară a tutu rîndurile tuturor oamenilor s-au formulat propuneri şl ficienţei sale, stabilind mă diu tema respectivă şi faptul
ţean de partid. Au participat
ror oamenilor muncii, a în muncii, fără deosebire de na angajamente care prevăd, lectori ai Comitetului jude că la cursuri erau prezenţi
tregului popor la traducerea ţionalitate. Acest congres a între altele, depăşirea planu suri menite să asigure tra ţean de partid şi activişti ob membri ai comitetelor de
în mod exemplar, în viaţă a fost precedat şi în judeţul lui pe 1980 la producţia netă ducerea în viaţă a documen
sarcinilor planului pe 1980 şi nostru, ca şi în întreaga ţară, cu 27,3 milioane lei şi cu 95 telor Congresului al Xll-lea şteşti ai Cabinetului judeţean partid, ai birourilor organi
pregătirea temeinică a în de constituirea organizaţiilor milioane lei la producţia al P.C.R., a Programului parti pentru activitate politico-idco- zaţiilor dc bază şi chiar din
făptuirii prevederilor cincina proprii ale F.U.S., de adună marfă, realizarea peste plan dului — prin unirea tuturor logică. Redăm, pe scurt, în conducerea secţiei (la Turnă
lului viitor. Chemările la în rile şi conferinţele organiza a 26 000 tone cărbune net, forţelor în jurul partidului, continuare, cele mai semni torie). Deci, înlr-un cuvînt, o
notă bună pentru tovarăşii
trecere. angajamentele asu ţiilor locale, care au adoptat 15 000 tone fontă, 12 000 to prin afirmarea noii calităţi ficative aspecte întîlnite, pre de aici.
mate sint o întruchipare vie programe concrete de măsuri ne oţel, 10 000 tone laminate in activitatea social-politicâ cum şi concluziile desprinse Din păcate, nu acelaşi lu
a dorinţei şi năzuinţei oame în vederea traducerii cu suo şi alte produse. Agricultura a tuturor cetăţenilor, dezvol în urma acestei acţiuni. cru îl putem spune despre
nilor muncii din toate dome ces în viaţă a hotărîrilor Con judeţului urmează să depă tarea democraţiei socialiste, De la început, o remarcă
niile vieţii economice şi so gresului al Xll-lea al partidu şească producţia fizică cu prin noi şi importante reali deosebită pentru folul în care activitatea altor cercuri. Cele
ciale pentru ca anul 1980 să lui, pentru realizarea cu suc 200 tone grîu-secară, 800 to zări în toate domeniile vieţii s-au desfăşurat dezbaterile la de la „Mecanică 1“ (propa
marcheze un salt nou, calita- ces a sarcinilor planului a- ne porumb, 600 tone cartofi, economice şi sociale. cercurile de la „Turnătorie“ gandist loan Brekner; secre
tar adjunct cu propaganda al
organizaţiei de bază Mihai
Bucur) şi dc la „C.T.C. 2“
(propagandist loan Onaca;
secretar adjunct cu propagan
da al organizaţiei de bază
Dumitru Isăilă), nu se înscriu
pe aceeaşi linie, atît în ce
priveşte prezenţa (numai ju
-o permanentă
Minerii din Poiana Ruscăi într mătate din numărul cursan
ţilor erau prezenţi), cît şi în
ei înşişi
întrecere cu timpul, cu ce priveşte nivelul dezbateri
lor. Tema a fost „dezbătută"
doar de către propagandişti,
cursanţii (care şi-au „uitat"
LA CUMPĂNĂ nea secretarul comitotu/lui de gajamentulul din anul 1979.
CINCINALELOR partid dc la E.M. Ghclari, to Pentru atingerea acestui obi acasă caietele dc studiu), fiind
prezenţi doar fizic. La col
varăşul Carol Alic, colectivul ectiv, amplificăm întrecerea de-al doilea cerc, de la „Me-
Minerii din bazinul meta nostru va asigura o bază so cu timpul, cu noi înşine.
lifer al masivului Poiana lidă debutului noului cinci — Pe ce căi veţi reuşi a- MIRCEA LEPĂDATU
Ruscăi se află la un alt în nal. cest lucru ?
C.S.H. — atelierul mecanică nr. 1. Echipa (le lăcătuşi mon- — Cantităţile suplimentare
tori condusă dc comunistul Alexandru Kovacs execută mon ceput de drum. Este începu — Ce şi-au propus mine (Continuare în pag. a 3-a)
tarea unui rotor pentru concasorul de cocs de la U.C.C. tul ultimului an al acestui rii, tovarăşe secretar ? de minereu livrate siderurgici
Foto: VIRGIL ONOIU cincinal, an ce reclamă mo — Producţii sporite de mi le vom realiza în principal
bilizarea tuturor forţelor pen nereu de fier de calitate su prin creşterea productivităţii
tru transpunerea cu succes în perioară. De la un an la al muncii. Aplicînd ferm iniţia în . pagina a Il-a
viaţă a prevederilor planului, tul, cantitatea de minereu tiva „Brigada înaltei produc
Netamorfozâ ridicînd la o calitate nouă, extras creşte. Anul acesta, tivităţi“, scontăm să realizăm
prin plan avem de extras în
mŞcljNnri! superioară munca în toate plus 40 000 tone de minereu în fiecare abataj, un plus de • Frontul unit al în
şase tone de minereu pe post
le intră în oraş ca intr-un fronturile dc lucru, pentru la fiecare maşină de încărcat tregului popor în jurul
labirint al metamorfozei şi sporirea continuă a eficienţei faţă de 1979. Minorii au gă partidului pentru făuri
activităţi
sit totuşi resurse pentru a su
întregii
desfăşu
fiecare trunchi poartă pe el rea viitorului comunit al
D, ani şi ani de zile, ¡ja pecetea caldă a palmelor rate. plimenta această cantitate. DORIN CORPADE ţării, pentru fericirea
durile intră în oraş prin bătătorite ale forestierilor — Realizînd obiectivele de S-au angajat să extragă peste poporului
porţile înalte ale amiezelor, anonimi. Ale celor care tru plan din 1980, străduindu-ne plan încă 3 500 tone de mi
aducînd cu ele foşnetul o- desc in oazele de verdeaţă chiar să le depăşim, ne spu nereu brut, adică dublul an- (Continuare în pag. a 3-a)
dihnitor al munţilor şi din munţi, avind grijă ca
murmurul nesecat al izvoa în locul fiecărui copac do-
relor. borît, alt lăstar să răsară. „CEL MAI BUN şi ritmică aprovizionare cu „ROMÂNIA
Convoaie de maşini în Aşezaţi pe imensele benzi affy mm p CRESCĂTOR produse alimentare a locui PE MERIDIANELE
cărcate cu buşteni de fagi, rulante ale fabricii de che i DE PĂSĂRI“ torilor Văii Jiului. LUMII“
de stejari sau brazi, co restea ,.11 Iunie“, buştenii LA MUNCA
boară pe serpentinele înco sini dirijaţi, unul după CONSTRUIESC După desfăşurarea fazei ju patriotica Universitatea culturaj-ştiin-
de
lingă
lăcite ca un şarpe pe spi altul, spre gurile flămînde. Un nou cămin deţene a concursului „Cel ^fică de din pe Petroşani Casa or
mai bun crescător dc păsări“,
cultură
a
nările stîncoase ale munţi ale gaterelor care îi trans CULTURAL pe locul I s-a situat Elena Tinerii de la I.C.S.A.P. ganizat Ia I.C.S.A.-A.P., în
lor, pentru ca apoi să intre formă în scindări. De acolo, Organizaţiile proprii ale Pus, lucrătoare la ferma nr. Hunedoara au efectuat in cadrul cursului „România pc
8
anul de ctirînd încheiat peste
Mintia,
„Avicola“
a
I.A.S.
făloase pe străzile asfaltate din curtea fabricii ele por F.U.S. din satele După Piatră, care va reprezenta judeţul 2 000 ore de muncă patrioti meridianele lumii“, o instruc
ale urbei, împrăştiind mi nesc apoi pe drumul atît Tainiţa şi Grohoţele, comu nostru 1a faza republicană. că, mai cu seamă la înfru tivă dezbatere cu tema „A-
precierca internaţională a po
ros de răşină şi cetină peste de ramificat al transformă na Buccş, au liotărît să con museţarea unităţilor în care liticii de dezarmare promova
struiască un nou cămin cul
cără
de
trecătorii care le petrec cu rii lor, ajungînd. în final în tural, in centrul de co DEPOZIT ALIMENTAR lucrează, colectarea liirtie, sticle, tă de ţara noastră“. Ia care
midă
retractară,
MODERN
privirea. casele noastre, sub formă mună, cu o capacitate de 20(1 borcane. Astfel, fdţă de anga au participat, cu interes, nu
lucrători
din
cadrul
meroşi
Pentru locuitorii Orăşliei, de mobilă. O mobilă în in locuri. Zilele acestea a în La Petroşani, pe strada Ol jamentul luat dc a realiza întreprinderii.
ceput transportul pietrei pen
acest spectacol, care începe teriorul căreia cred că se tru fundaţie. De menţionat tului, va fi construit un mo un plus valoric de 4 000 lei,
dern
uteciştii au realizat in 1973
Noul
alimentar.
depozit
odată cu revărsatul zorilor mai păstrează prospeţimea că valoarea construcţiei este depozit însumează o investi peste 13 300 ici, evidenţiin-
şi se termină la coborîrea şi răcoarea înălţimilor...- de 400 000 iei şl că va fi ţie de peste 10 milioane lei du-se în hărnicie Mireia Io-
din
numai
contri
executată
suprafaţă
de
va
amurgului, a devenit, ceva buţia în bani şi muncă a ce şi 500 avea o pătraţi, contri vu, Georgeta Istrate, Marina
5
metri
Istrate, Gcorjreta Aramă, Mă
obişnuit: zi de zi, păduri- IOAN VAS1U tăţenilor. buind efectiv la o mai bună ria Beu, Maria Făiniş.
