Page 47 - Drumul_socialismului_1980_01

6 903 © JOI, 17 IANUARIE 1980 PiaiŢ. 3'

130 ani de la naşterea lui Mi hai Fmmescu
Drumul (Unire prezent şt viitor
~~MĂMFESTAH B^ÂOlâLSE
ransmi- Am străbătui de curînd, dă cu ochii minţii; atunci, bătehi, V.aroşeni, Uricani; funcţionează un teatru de
î la Sa- în acest bogat anotimp alb, cum va arăta oraşul Vul­ LiVezeni. în ultimii ani la stat. Şi dacă altădată omul UN ASTRU Cu sufletul deschis frumuseţii
ipublicii peisajul nou şi robust al can astăzi, sau celelalte lo­ Petroşani s-a construit o fa­ adâncului era un sclav al CE VA STRĂLUCI MEREU poeziei eminesciene, poeţii
nia. Şe-
idere a Văii Jiului ; turnurile cu calităţi miniere ale Văii brică. de tricotaje, la Vul­ lopeţii şi vagonetuliii, ei- bi­ Aniversarea, a 130 dc ani ion Valeriu Todea, Ioan Po­
3a Con- schip în care transportul Jiului ? can una de confecţii, iar la ne, astăzi, pentru miner, pa Stănileştii şi Ioan Vasiu
ui Uni- cărbunelui pe verticală se Am fost tot atunci, în Petrila una de mobila. Vul­ pentru minerul nou, munca dc la naşterea lui Mîiiai E- au prezentat creaţiile lor de­
face automat, cartierele cu 1948 şi la Uricani, dar şi. canul dispune astăzi, pe lin­ înseamnă mecanizare, poli­ minescu, poetul care a făcut, dicare marelui poet al na­
blocuri, apoi întinderea de acolo n-am putut vedea de­ gă a modernă, preparaţie de calificare, cărbune de cali­ prin opera sa, să apară- pe ţiunii.
bolta culturii româneşti un
relele electrice, şoselele şi cât nişte ţăruşi care prefigu­ cărbuni, şi de o modernă tate. hi 19811, valoarea pro­
fran- astru ce-şi va- revărsa me­
străzile asfaltate. Dinlr-o rau modernul oraş Uricani secţie unde se fabrică• slîlpi ducţiei nete industriale va reu luminu în sufletele oa­ „TRECUT-AU ANII.“
•b 2 Mi­ dată mi-am ’adus aminte de de astăzi. Am scris poemul hidraulici, pentru minerit. fi de 1,768- miliarde lei, iar menilor, a prilejuit şi în ju­
Vulcan, de Vulcanul anilor acelor ani. hi el am încer- S-au realizat importante o- în anul 1985 do 2,991 mi-' Cinematograful „Unirea"
1948. Da, în Valea Jiului iiarde Ici, ca urmare a dez­ deţul nostru calde manifes­ din. Petroşani a. găzduit, ieri,
tări omagiale.
a anului 1980 mi-am adus voltării capacităţilor de pro­ şezătoarea literară „Trecut-au.
aminte de aşezarea minieră Insemnări de scriitor ducţie, pentru care volumul' La Liceul: industrial nr. 4 anii“, organizată de cenaclul,
ei Vidcan de acum aproape investiţiilor va fi de 11,5 din Deva seara de 15. ianua­ „Panait Istrati — Valea Jin-
trei decenii, de Vulcanul re- miliarde lei, din care aproa­ rie a fost emoţionantă. După iui“ în colaborare cu colecti­
uniţi în începuturilor. De Vulcanul pe 5 miliarde lei la con- ce profesorul Gligor Hâşa a vul Teatrului de stat „Va­
lectacol unei ierni golaşe şi geroa­ cat să văd chipul Văii Jiu­ bieclive de interes social- slruoţii-montaj. Acesta se cvooat personalitatea, marelui lea Jiului“. Viaţa şi opera,
ical — lui de mai tîrziu. Am. încer­ cultural, celor 46 000 de a- poeţi monumentalitatea ope­
se, cu case' insalubre, lip cat, zic... Pentru că azi, va materializa în puste 9 000 marelui poet, prezentată de
„Silezia“, în lungul Jildui, cirul văd Citadela cărbune­ partamente adăugîndu-li-se de locuinţe noi, cu un ritm rei sale-, membrii cenaclului Dumitru Velea, reoitailud de
în anii. din urmă, peste 2 300
case părăsite, de Vulcanul lui românesc, îmi dau sea­ mediu anual de 1 800 apar­ j literar „Meşterul Mbnole“ au poezie ca şi filmul „Emines­
1
cu cîteva maşini lucrînd pe apartamente, un spital cu. tamente, precum şi. însem­ prezentat un. reuşit moment cu“ au făcut din şezătoarea
prunduri... ma cit de puţin, am putut 7,00 de paturi, 56 noi săli de poetic şi. muzioal: în încheie- de la Petroşani o emoţionan­
anticipa în poetnul meu de clasă, 700 de locuri în crcşe nate. obiective social-culiu- ; rea, manifestării; participanţii:
In acea iarnă a anului ’48, atunci. rate. ; au. vizitat o bogată expoziţie tă şi oaldă manifestare emi­
mă aflam acolo în docu­ şi grădiniţe şi. 315 în canti­ nesciană.
,00 Ra­ Mă gîndeam, străbătînd ne minereşti. Urmaşii mine­ liste, înlr-adevăr, un dc carte eminesciană, din ca­
ţii; 7,00 mentare. Rătăceam pe străzi peisajul atît de tulburător drum epocal între ceea ce re n-au lipsit nici cîteva
Revista şi nu vedeam nimic, nu în- rilor din deceniul al W-lea, se începea, atunci; în 1948, ŞEZĂTOARE
le ştiri; al Văii cărbunelui în acest cărora, în loc de muncă. şi. exemplare din ediţii vechi. LITERARA
ie; 10,00 tîlneam nimic care să mă ianuarie 1980, ce drum a pîine li se dădeau „certifi­ şi. chipul de astăzi, şi, de mîi- •
,05 Ra- impresioneze. Abia către străbătut mineritul nostru „CE-ŢI' DORESC EU ŢIE,
•r; 11,00 seară, cineva, un inginer, cate de cerşetori“, benefi­ ne al' Văii Jiului, Este un DULCE ROMÂNIE“ Marţi după-amiază, ia li­
1,20 A- în anii socialismului. Ce ciază astăzi da coiuliţii din­ drum caro simbolizează ta­ ceul industrial nr. 3 Deva a
12,00 şi-a găsit puţin timp, atît drum impresionant nu ca lentul cu, care poporul nos­ avut loc o frumoasă şeză­
,05 Din cit să-mi explice: „Aici. va durată în. timp, ci mai ales tre cele mai bune de trai tru şi-a desăvîrşil măiestria în cadrul bibliotecii şcola­
nostru; şi de muncă. Acum nu mai re din Blăjeni a avut Ioc, toare literară dedicată ani­
; 15,00 fi cartierul cel nou, din­ ca dimensiuni. Ce drum şer­ de constructor. Este un drum versării naşterii lui Mihai E-
,00 Ra- coace o spălătorie de căr­ puind de la. Lotiea pînă la există localitate în. Valea care a deschis şi d'escllid'e marţi, un simpozion omagial,
ece de- Jiului, în care să nu. fie o organizat de profesorii lidia­ minescu. S-a făcut-o prezen­
25 Teh- buni, o termocentrală... Din­ Livezeni, de la Aninoasa la noi porţi viitorului, o forţă tare a operei marelui nostru
n agri- colo, pe Valea Arsului, se Uricani, de la Lupeni spre casă de cultură sau cluburi mereu crescîndă prin ani, a ría Crăciun şi Damia Codrin. poet, „Eternitatea lui Emines­
2întece- va redeschide fosta mină,..". toate punctele cardinale, în care activează peste ţării. - Recitalul de versuri, , la reu­
:ontem- cu“, elevii clasei a X-a E aut
tin de Atît pentru început. Putea deschizînd drumuri subpă- 25 000 de artişti, amatori. La şita: căruia, au oolaborat Lu­ prezentat un recital de poe­
mblică; oare el, constructorul, să va­ mîntene la noile mine Răr- Petroşani, de trei decenii DUMITRU DEM IONASCU ciii. Andraş, Camelia. Ciocan,
o sin- zie, apoi cei prezenţi au luat
une de Finii Steavu, Daniel Stingă şi parte la audiţia disc o „Emi­
scrii ; alţii, a dăruit spectatorilor nescu în interpretări celebre“.
nntecu-
eflexele invâfâtnîntd p&Mka-icfgoÎhgic j clipe înălţătoare cu creaţiile Cu acelaşi prilej, a fost orga­
nţe so- „Ce-ţi doresc eu ţie, dul­ nizată şi o expoziţie cu ediţii
-o oră; ce Românie“, „Scrisoarea a rare din opera lui Eminescu.
izicale ; ni vil ® commum wmamiA
muzical lll'-a“, „Mai am un singur
dor“, „împărat şi proletar". RECITALURI DE POEZIE
Actua-
dagărul Imbunăfăiirea conducerii CU SUFLETUL DESCHIS
te eco- Peste 400 de elevi şi cadre
le Con- © In cadrul unui ciclu permanent de acţiuni educative FRUMUSEŢII didactice de la şcolile gene­
I parti- rale din satele Buceş şi După
muiică mvăfămînlului. organizate de casa de cultură, marţi a avut loc, în sala
: pro- mică, o nouă ediţie a „Sfatului medicului, pedagogului şi Membrii . cenaclului literar Piatră au participat marţi, 15
te; 20,30 (Urmare din pag. 1) să stea în atenţia comitetu­ juristului". Au participat eleve de la liceul industrial nr. 3. „Liviu Rcbrcanu“ al Casei ianuarie,, la două frumoase
îâneas- de cultură din Orăştie s.-au
3r con- lui de partid, al G.S.H., a tu­ ® Magazinul complexului, comercial pentru desfacerea recitaluri de poezie emines­
10 Ra- canică I", propagandistul Nd,- turor organizaţiilor de partid. produselor agricole (Gostat)« de pe strada Dr. Petru Groza întîlnit în cadrul, unui mo­ ciană, desfăşurate sub gene­
colae Bărbus, prezentîndu-se La toate dezbaterile (chiar la a fost închis în vederea mutării într-un alt local, la par­ ment omagial închinat Lu­ ricul „Eminescu — 'uceafă-
nepregătit pentru susţinerea cele reuşite), nu a fost folosit terul blocului 15, de pe Bulevardul Decebal. Bine apro­ ceafărului poeziei româneşti. rul poeziei româneşti".
dezbaterii, a încercat să „im­ suficient materialul documen­ vizionat cu o largă gamă de produse, noul magazin se
provizeze“ o expunere, care, tar. Nu s-au utilizat materia­ deschide astăzi după-amiază.
bineînţeles, n-a reuşit să-i sa­ lele vizuale ajutătoare- (gra­ ® Numai cîteva. zile — pînă simbătă — mai e des­ U
imin cu tisfacă pe participanţi, neridi* fice, planşe, sintetice cu prin­ chisă la Galeriile de artă ale fondului plastic expoziţia „Ssrile de librărie
seriile cî-ndu-se la nivelul exigenţe­ cipalele idei desprinse din de sculptură a artistului, devean, Ioan Şei'.
)RA: 39 documentele de partid, etc.), Rubrică realizată de ,,Serile de librărie" inau­ lîlhirile cu scriitori, lansă­
iile I-H lor actuale. gurate marţi, la Brad, sub
RA: 39 în continuare, vom releva deşi s-a' recomandat acest lu­ DOINA COJOCARU, rile de carte, testările şi
Elixi- unele aspecte total necores­ cru încă la deschiderea anu­ cu sprijinul corespondenţilor voluntari egida Consiliului orăşenesc sondajele privind circulaţia
•ire pe- punzătoare, constatate la cer­ lui de învăţămînt. De aseme­ de educaţie politică şi cul­ cărţii, librăria devenind o
II (Ar- curile de învăţămînt oare nea, punotele de documentare tură socialistă, anunţă în veritabilă „agora.“, loc al
seriile politico-ideologică nu sînt a- viaţa spirituală, a aşezării< îndeletnicirilor de nobilă
PE- funcţionează în schimbul „A“
x\ vine al Laminorului de 800 (se­ duse „la zi“, în multe dintre zărăndene o nouă suită, de spiritualitate;
nirea) ; cretar adjunct cu propagan­ ele lipsind o seric de docu­ tf f manifestări culturalo de Inaugurarea „serilor“ de
îercule mente şi materiale propagan­
(7 No- da al organizaţiei de bază larg ecou. Organizate de la Brad a coincis cu aniver­
îon 357 Nicolae Marc). La cercul nr, distice de mare actualitate. revista locală, de cultură cu sarea a 130 de ani de la.
blica) ; 1 (propagandist Vasiile Mă­ Pentru îmbunătăţirea stilu­ public „Agora“ şi Centrul naşterea Luceafărului poe­
trepte lui' şi metodelor de muncă, de librării Deva, „serile“ de ziei româneşti, ceea ce a
: Ulti- lai), dinbr-un număr de 46 de
uncito- oursanţi erau prezenţi doar... ridicarea, continuă a calităţii la Brad vor prilejui iubito­ conferit manifestării mo­
/îltoare 5 (cinci). Bineînţeles, cursul dezbaterilor şi desfăşurarea rilor literaturii ca; de trei- mente de aleasă înălţare su­
ierul) ; învăţămîntului de partid în fletească. După ce profe­
soare s-a suspendat. Nici la cel ori pe lună, să se întîlneas-
OASA: de-al doilea (propagandist cele mai bune condiţii în toa­ că la librăria da pe strada sorul Felicia Neag a rele­
; URI- Ioan Mită), lucrurile nu stă­ te uzinele combinatului este Minerului, nu numai cu vat locul poeziei eminescie­
3agdad necesar să. se actualizeze în ne în dezvoltarea spiritua­
D: Toţi teau cu mult mai bine. Din noutăţile editoriale, ci şi cu
roşie); 41 de cursanţi s-au prezentat cel mai scurt timp întreaga lităţii româneşti, publicul a
merge doar 22. propagandă vizuală. Fiecare apreciate acţiuni cu cartea. trăit clipe de adîncă emo­
ORAŞ- cerc de învăţămînt să fie do­ Din „serile de librărie" nu ţie as cui tind poeme din fo­
antidei Cele constatate la lamino­ tat cu. planşe, grafice- şi. alte vor lipsi recenziile, schim­ noteca de aur, în inegala­
1 (Fla- rul de 8Q0 pun un mare
,1 : A- semn de întrebare asupra materiale de acest gen, care Dubaşii din Cărmăzăneşti au impresionai la. faza jude­ burile de impresii bibliogra­ bila interpretare a, lui Geor-
(Casa modului în care comitetul de să ajute la realizarea unor ţeană a Festivalului obiceiurilor de iarnă prin varietatea fice între participanţi, în- ge Vracct:
'r : Pa- colinzilor. şi prin sobrietatea portului popular.
RAZI ; partid, (mai. ales . tovarăşul dezbateri vii, ooncrete, efi­
» timp; Aurel Mihăilescu, secretar ad­ ciente. Secretarul adjunct cu iiiiimii oa.«aaieiB uurui ■■■sit hum hhimi ■ m »■«■-•«■. k na >,«■ » , ■ aaaseui
Papei propaganda al comitetului de
tură) ; junct cu propaganda), birou­
[ERIA: rile organizaţiilor de bază, partid pe combinat, cei ai co­ Minerii din Poiana Ruscăi intr-o permanenta
ILIA; conducerea secţiei au privit mitetelor pe uzine- şi secţii,
nina) ; problemele învăţămîntului po- ai organizaţiilor de bază, să
(Mun-
litico-ideologic, s-au preocu- pună în prim-planul, activi­ întrecere cu timpul, eu ei înşişi
pat pentru organizarea şi tăţii lor învăţămîntul politi­
desfăşurarea lui în cele mai co-ideologic, modul im care (Urmare din pag. I) timpul. Am. realizat conduce­ lui, aici, la dumneavoastră, nile trebuie să. funcţioneze la
bune condiţii. se desfăşoară şi eficienţa a- rea geotopografică. a abata­ tovarăşe Mâriş, mai- ales că parametri ridicaţii
în faţa luminătorilor de la cestuia. în acest sens, mem­ jelor pc bază de sistemati­ acest sector este considerat
„800“ stau în viitor sarcini brii comitetului de partid să cu siloz. în abatajele orizon­ zare, evitînd astfel intercep­ drept etalon al producţiei, al — Este normai, pentru că
din mobilizatoare. Ei sînt cei che­ fie repartizaţi pe cursuri de turilor XIII, XIV; iar după tarea intercalaţiilor sterile. Şi disciplinei profesionale; într-o singură oră, de între­
maţi să producă oţeluri de învăţămînt, cu responsabilităţi deschiderea lucrărilor, şi iii rupere a maşinii de încărcat
, 32, aceasta pentru că ( se ştie, * — Din primul an al cinci­ se pierd: aproximativ 20—30
cea mai bună calitate. Pentru concrete privind buna lor orizonturile XV, XVI vom nalului, producţia a avut o
34, 33, acest lucru, comuniştii, toţi desfăşurare. Forma principa­ extinde metodele de extracţie soarta minereurilor se decide evoluţie concretizată în spo­ tone de minereu. Ritmicitatea
în abataje şi nu la niyelui o-
oamenii muncii trebuie să do­ lă a învăţămîntului de partid de mare productivitate — de lunară a producţiei confirmă
996 631 rizonturiibr. rul de minereu extras; care însă că nu avem dese aseme­
vedească o disciplină munci­ este studiul- individuali, urmat exploatare prin abataje cu
torească fermă, o angajare de dezbateri la care să par­ subetaje- şi cu înmagazinare m 198G—aa. decisiv pentru realizarea nea întreruperi.
hotărîtă la sarcinile acestui ticipe- cit- mai mulţi cursanţi. a minereurilor. De curînd, — în. ce proporţie este u-
an, ale viitorului cincinal. Co­ Pentru a asigura reuşita aces­ am pus lâ punct un sistem sarcinilor întregului cincinal tilizat fondul de- timp de
mitetul de partid pe secţie, tora, propagandiştii să fie informaţional conectat la un muncă ?
birourile organizaţiilor de sprijiniţi în scopul pregăti­ dispecerat central, care nc a- — 96 la sută, cu cîteva
pentru Timp cîştigat prin. timp. A totalizează. peste 30 000 de
: Vre- bază, conducerea, .secţiei, tre­ rii temeinice a fiecărei dez­ jută să cunoaştem în orice ne situa în cincinalul viitor tone. Am fost cu- toţii preo­ procente peste ceea ce ne-aun
încăl- buie să se preocupe în per­ bateri. în susţinerea dezbate­ moment pulsul tuturor punc­ cupaţi dc folosirea intensivă planificat.
noros. manenţă de creşterea spiritu­ rilor, ei să nu se limiteze a telor de lucru şi să putem printre ţările cu dezvoltare e-
Lpitaţii conomică medie înseamnă şi a timpului de lucru, insistând' Sîht doar cîteva cifre care
nă de lui revoluţionar al membri­ reproduce ideile şi citatele interveni prompt acolo unde o parte din munca minerilor. pc predarea şi preluarea demonstrează că nu întîmplă-
ploaie, lor- colectivului, de formarea din documentele de partid, ci apare un deranjament pentru schimbului în flux. continuu, tor sectorul acesta .are cale
rat cu unor muncitori bine pregătiţi cu ajutorul lor să-şi susţină remedierea sa operativă. Tot
km/h CIFRE CARE ARATA în subteran,, la., fronturile, de mai bune realizări, că în du­
'empe- profesional şi politic, cu o expunerea. Credem că numai pentru realizarea ritmică a CE S-A ÎNTÎMPLAT ŞI lucru. da rezultatelor bune pe în­
fi cu- conştiinţă nouă, socialistă. printr-o preocupare perma­ producţiei fizice ne-am o- CE SE VA' ÎNTÎMPLÂ — M'ecanizarea trebuie să-şi treaga mină, mai sînt resurse
2 gră­ Dar acest lucru nu se reali­ nentă, la toate nivelurile, cu rientat spre introducerea spună şi ca cuvîntul...
ită, şi zează prin formalism şi su­ participarea tuturor faotoridor transportului mecanizat în o- LA MINA EST umane şi tehnice insuficient
grade, — Deocamdată doar în pro­ valorificate, că este necesar
se va perficialitate, ci printr-o din organizaţiile de partid se rizontul XIV din sectorul III. Deci, E.M. Gheiari, mina porţie de 60 ia sută, pentru să se: strîngă mai mult cola­
î. Vor muncă permanentă, plină de va realiza creşterea calităţii — Cum acţionaţi pentru Est, sectorul 1. Interlocutor, că nu. este încă mecanizat borarea între toţi factorii ce
jorare. în învăţămîntul politico-ideo­ inginerul Simion Mariş, şef
itensi- răspundere. asigurarea conţinutului de me­ procesul de rambleere' a go­ concură ia realizarea produc­
h din Acţiunea din combinatul logic, sporirea combativităţii tal la nivelul angajamentu­ secţie coordonator. lurilor. ţiei fizice, la asigurarea u-
hunedorean a mai relevat o şi răspunderii, revoluţionare lui? — Să facem un bilanţ- al' — înseamnă' că acolo un­ nor ritmuri constante bune la
serie de aspecte care trebuie a membrilor de partid. — Şi aici ne-arm aliat cu celor patru ani ai cincinalu- de există mecanizare, maşi­ toate fronturile de lucru.