Page 50 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 50
Pa«. L DRUMUL SOCIALISMULUI Ni
© planului IT ELEVI
mm »ntiriin ©dotării tehnice
NIVELUL Ä î nfJ |tei calif icări ¡SCSfcBäliT¡l&sXM&BEa
1G,OU Telex
1C,05 Politehnica
Organele de partid din ca Afirmaţiile primului nos zuri în ce priveşte disciplina ximativ aceeaşi e şi la nive 10,311
Emisiune ir
drul şantierelor de construcţii tru interlocutor se regăsesc — şi organizarea muncii etc. — lul organizaţiilor de bază. mană
ale municipiului Deva — a- întx-o oarecare măsură — în vorbeşte la general despre Iată, organizaţia de partid de 18,25Tragerea 1<
lese în luna noiembrie 1979 — activitatea desfăşurată de or importanţa calificării, despre la Lotul 23, din cadrul Şan
şi-au început activitatea în- ganele de partid de pe şan aprovizionarea punctelor de tierului nr. 2, analizînd re 18,35La volan
tr-o noua structură organi tiere. Comitetul de partid din lucru şi despre rezultatele u- zultatele obţinute în anul tre pentru con
zatorică. A fost creat un co cadrul Şantierului nr. 2 — se nui sondaj întreprins în rîn- cut, rezultate bune dealtfel, auto
mitet de partid de gradul I cretar tovarăşul Nicolae Mar- dul tineretului pe tema „Ce n-a stabilit nici un plan de (Urmare din pag. 1) lipsei forţei de muncă şi a 18.50 1001 de ser
la nivelul Trustului de con cu — are un bogat program citim ?", aspecte importante măsuri. Biroul respectivei or cadrelor tehnice. Lipsa forţei 13,00Telejurnal
strucţii Hunedoara-Deva, că de măsuri pe trimestrul I al şi ele, dar nu luate din acti ganizaţii s-a întrunit o sin răm în exterior. ‘ în ciuda dc muncă s-a făcut simţită 13.50 Cintcce pa
ruia i se subordonează comi anului, ca şi cele 5 organi vitatea concretă. gură dată din noiembrie în acestui fapt, lucrările de şi pe alte şantiere : Lupcni, revoluţiona
tetele de partid de la cele zaţii de partid din subordi Bogat e şi programul co coace, dar n-a analizat nici curg normal. Am terminat Livezcni şi Vulcan. Pe lin 20,05 ritm ani.st
două şantiere — nr. 1 şi nr. ne. în plenara din luna de mitetului de partid de la o problemă, ci s-a mulţumit instalaţia de extracţie. Se gă aceasta, ne-a îngreunat nul“. (Pren
2 şi de la secţia de utilaje cembrie comitetul a făcut o Şantierul nr. 1 — secretar doar să aprobe materialul ce află în recepţie dispozitivul mult activitatea nelivrarea la ni). Produi
şi transport, precum şi orga analiză asupra realizării pla tovarăşul Ioan Stoian. Toate s-a prezentat în adunarea ge de încărcat. In data de 30 timp a unor utilaje. Neajun iiiourilor a
nizaţia de bază de la sediul nului pe 1979 şi, pornind de obiectivele lui vizează mobi nerală. De fapt, aceeaşi or ianuarie a. c., pe aceste insta suri s-au manifestat şi din Telejurnal.
trustului. la rezultatele necorespunză- lizarea la înfăptuirea obiec dine de zi — aprobarea ma laţii se vor da primele tone cauza proiectantului care a
— Noua structură — con toarc obţinute, a stabilit că tivelor planificate pe acest terialelor ce urmează să se de cărbune. Am avut un întocmit pe etape documen
taţia tehnică. Apoi, am avut
sidera Alexandru Toader, se prezinte în faţa organizaţiei ritm de lucru foarte bun. mari greutăţi şi din cauza
cretar adjunct cu probleme — este prevăzută şi pentru Durata de execuţie a obiec materialelor de construcţii :
organizatorice în cadrul co şedinţele de birou din ianua tivelor a fost de mai puţin oţei-beton, prciabricatc, pro- E?j
mitetului — corespunde spe rie, februarie şi martie. Ceea de un an. Totuşi, sîntem file din metal, ciment, care
cificului activităţii politice ce nu e firesc, cît timp, în nevoiţi să ne deslâşurăm ac au fost livrate sporadic. BUCUREŞTI J
pe şantiere, se adecvează a- lot sînt atîtea aspecte care tivitatea în continuare pe — Sîntem intr-un nou an, dioprogramul di
j Radiojurnal ; S
cesteia, permite coroborarea este necesară o mai puternică an, recuperarea restanţelor. Şi merită discutate in birou. Pe acest şantier pentru că pro restanţele trebuie recuperate j presei; i),00 Bule
preocupărilor organelor şi or mobilizare de forţe pentru aici însă s-a făcut puţin în tru Culda, secretarul organi iectului iniţial i s-au adus şi în acelaşi timp atacate 9.05 Varietăţi mi
ganizaţiilor de partid în sco îmbunătăţirea activităţii poli sensul traducerii acestora în zaţiei de bază de la Lotul uncie modificări. Ca atare, ooicclivcie uin planul lui Buletin de ştiri;
pul îmbunătăţirii activităţii tice. Din păcate, din preve viaţă. Dealtfel, înafară de 14, din cadrul Şantierului nr. avem de terminat circuitul ’80, ultimul an al cincina ; ţa şi viaţa; 10,4;
şoară; 11,00 Buli
de construcţii. derile programului la care ne învăţămînlul de partid şi des 1, ne spunea : de cale ferată îngustă. lului. Faţă de nerealizările 11,20 Avanpre
— Am avut ceva activita
dio-lv. ;
12,00
— Au trecut mai bine de referim, puţine obiective au făşurarea discuţiilor indivi te, dar nu prea multă. Am a- Maistrul principal Nicolae înregistrate de întreprindere, ştiri ; 12,05 Dii
două luni de la alegeri. Pu fost realizate. Iată, de pildă, duale, nu s-a făcut altceva. nalizat realizarea planului pe Dragoş: ~ Tot în execuţia bugetul de tiuip de muncă al folclorului nosir
teţi face o apreciere asupra în domeniul propagandei sînt Iată cîteva recunoaşteri : anul trecut, au fost predate noastră este şi depozitul de am. ui trebuie folosit la ma lodiile fanfarei;
1 la 3 ; 15,00 St
activităţii desfăşurate pînă prevăzute îmbunătăţirea mun Lucia Uivari, secretar ad două teme la învăţămintul de materiale, instalaţia de în xim. Acest lucru presupune 10.00 Radi o j urna
acum ? cii politico-educaţive, actua junct cu probleme de propa cărcat şl evacuat sterilul. o organizare judicioasă a lo ordonate econor
lizarea propagandei vizuale, gandă : N-am făcut cine ştie partid, au avut loc discuţii Este o lucrare ce înglobează
— După părerea mea, noi intensificarea activităţii de ce pe linia propagandei. De individuale cu comuniştii. Am un volum mare de muncă. curilor dc muncă, aprovizio Şlagărul române
eonii ; 17,00 BuJc
le organe de partid au des educare material ist-ştiinţi fi că, acum vom începe să facem vrea să punem în discuţie Sînt sigur că datorită ieiu- nare constantă, înaltă ritmi 17.05 Virtuozi ai
făşurat, încă de la început, îmbunătăţirea activităţii ga cîte ceva. unele aspecte cum ar fi buna lui in care nc-am organizat, citate la toate lucrările. În telor populare;
o activitate bună, obiectivul zetei de perete. Discutînd cu organizare a muncii, discipli treprinderea dumneavoastră Zamfir ; 17,20
principal al muncii lor fiind tovarăşa Ileana Mitroi, secre Ioana Ilorvat, secretar ad na pe şantier, aprovizionarea, modului în care muncesc oa cum este pregătită să răs trio ; îs,oo Orele
Interpreţi fndrâţ
mobilizarea comuniştilor, a tar adjunct cu probleme de junct cu probleme sociale: dar nu prea ştim cum s-o menii, nici aici nu o să avem pundă acestor comandamente? cuiul popular:
tuturor oamenilor muncii la propagandă, am întrebat-o : Am organizat vreo două vizi facem şi am solicita mai de-a lacc cu tergiversări in — In principal avem iu l>anu ; 20,15 Ane
realizarea sarcinilor de plan, te la căminele de nefamilişti, mult sprijin din partea co execuţie. VULCAN, I.G.M.M. vedere recuperarea restanţe mică ; 20,45 Cădi
22.00 O zi într-i
La
recuperarea restanţelor înre — Ce s-a realizat pînă a- altceva n-am făcut. mitetului de la nivelul şan Petroşani are de construit lor la punerile în funcţiune. Bijuterii muzic
gistrate în anii trecuţi. Co cum, din obiectivele respec Trebuie spus că propagan tierului şi de la cel de la patru cămine pentru nelami- Nc-am preocupat de o bună 3.00 Nou stop n
mitetul de partid de la ni tive ? da vizuală e veche, gazeta de nivelul trustului. Îişti. Maistrul Kiss Geza ne aprovizionare a punctelor de turn.
velul trustului a realizat, eu — Trebuie să recunosc că perete arc articole scrise în Iată, o sumară trecere în spunea : Cea mai mare reu lucru, a unităţii in general,
sprijinul Comitetului muni nu prea mare lucru. luna noiembrie 1979, iar cei revistă a activităţii desfă şită a noastră nu constă în încă din trimestrul patru al
cipal de partid, instruirea te Recunoaşterea sinceră me doi interlocutori nici nu prea şurată de organele de partid, anului trecut. Pentru supli
meinică a noilor comitete şi rită consemnată, în acelaşi ştiau ce au de făcut în do în perioada trecută de la laptul că am predat in de- nirea forţei de muncă defi
birouri ale organizaţiilor de timp trebuie spus că ca se meniul de caic răspund, de alegeri, care relevă că s-a vans cu 15 zile primul că citare, în meseriile dulgheri
bază, toate organele de partid confirmă. Propaganda vizuală oarece programul de activita făcut cîte ceva. Dar acest min, ci in laptul că am reu şi fierari-betonişti, am trecut D E V A : Sac
şi-au întocmit programe de se referă la obiectivele ^anu te era închis la sediul comi „ceva“ e prea puţin faţă de şit să eliminăm deficitul de la policalificarea muncitorilor (Patria) ; Clip
activitate bogate în conţinut lui trecut, n-a fost încă a- tetului de partid, iar acolo marile sarcini ce stau în forţă de muncă, în special de din cadrul întreprinderii. Cum l-II (Arta); III
dulgheri. Săpăturile, în pro
şi au avut loc deja primele xată pe documentele Congre muncea o comisie de control faţa organizaţiilor de partid porţie de 9U la sută, lc-arn la noi în acest an predo 39 do trepte (Fluc
rul tinereţii O l
adunări generale, plenare ale sului al Xll-lca al partidu financiar intern. din construcţii în perioada executat mecanizat, iar în loc mină lucrările pentru prepa- riculoasă — seri
comitetelor, şedinţe ale birou lui. Gazeta de perete, deşi Dacă aceasta este situaţia actuală şi în perspectivă. de panouri obişnuite de co- raţiilc de cărbune, nc-am ta) ; Falansten
rilor. pe şantiere sînt multe neca- la nivelul comitetelor, apro TRAIAN BONDOR fraj am lucrat cu cofraje concentrat tot potenţialul I-II (Constructo
T ROS ANI ; Ur
unităţii în această direcţie.
mixte confecţionate pe şan Primele obiective ce se vor de la Navaronc
Eu, tu şi Ovidiu
tier. Trebuiau găsite nişte da în funcţiune vor li la cucereşte Atlan
Din cauza unui
P °W „Tinde mt pai saßet soluţii. Coroeşti şi Petrila. [in să iembrie) ; Police
Da, trebuie găsite şi în
r
<
seriile
I-II
-
remarc aici şi ajutorul pre
capăt de drum... continuare soluţii. Soluţii ţios acordat de către bene LO PENI : 39
Ultii
(Cultural);
H care să conducă nemijlocit ficiar. Există o strinsâ cola riess (Muncitori
la obţinerea unor indici buni
mi iese ceva De o săplămină şi ceva, Săuleşti la Bîrcea — de ase borare intre noi şi prepara- CAN : Moartea
autobaza călători a l.T.A. menea. Dar nu s-a luat nici dc ritmicitate, calitate şi eli- ţia Petrila. Semnificativ mi (Muncitoresc) ;
Deva a suspendat cursa De o măsură. cienţă, pentru că — aşa cum sc pare şi faptul că în acest Hoţul- clin Bagd
cele mai nuni emoţii le-au a rezultat şi din discuţia an întreprinderea dispune de rul) ; PETRILA
avut in 'fazele preliminarii, va—Săuleşti. Nu au făcut-o In felul acesta, navetiştii avută cu tovarăşul ing loan un fond de 4U milioane dc soare (Muncitor
in Iufu propriului public şi pentru că uşa le place dum de la Săuleşti la Deva (în Lăsat, director al I.G.M.M. lei. Ne vom axa pe procu NOASA : Şoimii
faptul că ei nu au lucrat nealor. Au făcut-o pentru că număr de 24), cetăţenii de la Petroşani - in anul care a rarea unor utilaje de mare re.se) ; URI CAN
niciodată, cu profesioniştii. o porţiune de 50—60 m, din Săuleşti care au treburi la trecut, întreprinderea şi-a productivitate. Aşa sltnd lu să-l im puşcării
(7 Noiembrie) ;
Asta le întăreşte bucuria Deva trebuie să se ducă la realizat planul la producţia crurile, am hotărit ca perioa mul păianjen
premiului 1 pe tară pentru colo de pasajul de trecere industrială doar în propor da de recuperare a restan şie) ; ORA ŞTIE
montajul „Cit fi-va un pu pe sub calea ferată, drumul Simeria, fie la tren, fie la ţie de 82 la sută. ţelor să nu depăşească limi Atlan 1 idei (Patri
mnii — acest păminl" în a devenit total impractica autobuz. Incomod şi cu ce — Să vedem cîteva dintre ta primului trimestru al stol (Flacăra) ;
cadrul ediţiei a Jl-a a Fes bil şi a mai circula pe el pierdere de timp ! N-ar fi cauzele rămînerilor în urmă, anului. BAI : Omul pă
tivalului national „Cîntarea mai normal ca, prin Consi tovarăşe director. 1 ocinai de aceea ia punc sa de cultură)
României" lini dă şi nume înseamnă să-şi bală joc pur liul popular Simeria, să fie — Acest stadiu nesatisfă- tele de lucru pe care le-am Ultimul vals
le a citorva colegi cu cure şi simplu ile autobuze. Ori unite eforturile cetăţenilor câtor se datorează in prin văzut, munca constructorilor BRAZI • Totul
«î . v .AN :
se simte bine şi lucrează aşa ceva nu e permis. Cei ca satului Săuleşti cu cele ale cipal şantierului dc la 1. M. nu cunoaşte stagnări. Pretu şi braconierii (C
cu spor pe plan artistic: re conduc treburile în terito U.M.'l .C.F. şi ale celor de la Anina, unde planul a fost tindeni se are in vedere ca tură) ; Fiara (11
Mihai Andrei — electrician, riul respectiv au fost sesi balastiera Săuleşti şi să se realizat abia pe jumătate, realizarea planului sa consti MERI A : Ultim;
Nicolae lordachc — lăcătuş, in zona respectivă, avem dc tuie principalul criteriu dc (Mureşul) ; ILI/'
Că subinginerul Adrian loan Koch — maistru, Ion zaţi despre aceasta. Cei care refacă porţiunea de drum construit un puţ de extrac apreciere a întregii activităţi regăsită comp
Anghelescu a terminat In Vasilache — lăcătuş, Alari- au degradat intr-un asemenea degradată ? Toată lumea ai ţie, un turbocompresor, două a colectivului de oameni ai (Lumina) : TEL1
stitutul de subingincri din cica Sîrghie — merceolog. hal drumul — U.M.7.C.F., avea de cîştigal. Aşteptăm blocuri de locuinţe. N-au muncii de !a I.G.M.M. Pe tem brie (Mineru
Hunedoara în anul 1975 cu L-am întrebat pe acest ti- care transportă balast de la fapte şi- cît mai repede. putut fi finalizate din cauza troşani. TjART : Revanşa
resc).
media generală pe cei trei năr subingirmr de ce crede
ani 9,30 şi proiectul de di că ar suferi montajele lite
plomă i-a fost cotat cu nota rare pe care le vedem şi
10, este numai unul din mo nu ne satisfac gustul artis nvă|ămînful agrozootehnic — cum trebuie şi cum
tivele interesului ce i-l pur tic, înălţimea ideilor vehi
tăm în cadrul rubricii noas culate A t -a răspuns pe Timpul probat
tre. Ca orice tînăr serios, scurt : se desfăşoară în cîteva unităţi din agricultură ziua de J8 ianu
care ştie pentru ce învaţă, — Multi se abat de la mea se va răci
la terminarea institutului a ideile simple, hi final nu După desfăşurarea prime Xll-lea al partidului“, în Punînd accentul pe îmbi secretar adjunct cu proble rul va fi schi
venit ca şef de schimb co ştii ce vor. Pentru montai lor două lecţii programate cuprinsul lecţiei s-au făcut narea armonioasă a cunoş me de propagandă al comi- vor mai semn
ordonator la laminorul trebuie o idee simpla, rea la învăţămintul agrozooteh referiri concrete la indica tinţelor teoretice cu aplica tului comunal de partid, slabe. Vin tul va
bluming — semifabricate. lă, neutopică, a unei reali nic de masă se pot des torii de plan ai C.A.P. şi ţiile practice, la C.A.P. încerca să ne „convingă“ la moderat d
Pe scenă (,,pîrîl“ de un tăţi in care trăim sau am prinde o serie de aspecte fermelor pe anul 1980. Coo Sîntandrei lecţia a doua cu că lecţia s-a ţinut de fapt nordic. Tempera
coleg) a urcat prima dată trăit. Ca mişcare — le re care, pe de o parte, eviden peratorii Maria Luţescu, Io cursanţii de la cercul cu cu o zi înainte, iar urmă cuprinsă, noapl
în 1977 cu ocazia întreceri proşez că prea se învîrt ţiază o bună preocupare a nică Jurj, Maria Păsulă, profil zootehnic (lector ing. toarea temă este progra —10 şi —5 grad
lor interuzinale din cadrul unul în jurul altuia, uitîn- unor lectori şi cursanţi pen Margareta Filimon, Marioa- Dumitru Harigaj s-a desfă mată pentru sîmbâtă, 19 ia Intre 0 şi —5 g:
edi(iei l a Festivalului na du-se la... soare. De acolo tru ridicarea e.icienţei cer ra Iancu, Victoria Nuţiu, şurat la locul de muncă — nuarie a.c. (!). Ne surprinde se va scmnaU
ţional „Cîntarea României“. nu vine nimic dacă nu pui curilor organizate pe spe Lenuţa Tămătaş şi alţii, au în fermă —, avînd ca temă această planificare proprie, depunere de chl
A intrat deodată — la bri suflet. Unde nu pui suflet, cialităţi, iar pe de alta, re dovedit interes şi preocupa „Creşterea tineretului tau deoarece se ştie bine că lec
gadă şi montaj. Pe atunci nu iese ceva durabil. Noi liefează cazuri de formalism re pentru îmbogăţirea cu rin pentru reproducţie ; sar ţiile la învăţămintul agro
nu bănuia nimeni că acest am fost convinşi de cele ce şi superficialitate. noştinţelor politice şi pro cinile ce revin fermei în zootehnic trebuie ţinute în Pentru urmate
tînăr va deveni unul dintre am spus în montajul nos Un bun exemplu de ur fesionale, unii dintre ei anul 1980 privind creşterea zilele de marţi şi joi. Şi zile : Vreme rec«
cei mai buni artişti ama tru. Deşi am plecat de la mat oferă cercurile pentru participînd activ la dezba efectivelor şi producţiei a- la C.A.P. Geoagiu, lecţia variabil. In prin
tori din combinat, din judeţ un basm. am reuşit să pre legumicultura şi zootehnie terea acestei teme. De la nimaliere“. de deschidere nu s-a ţinut intervalului, şi
şi din ¡ară. La amintitul facem basmul in realitate care funcţionează la coope început a fost asigurat un în contrast cu exemplele la data stabilită. Pentru în
concurs a luat locul I pe cu metodele apanajelor lite rativa agricolă din Rapoltu bun cadru de desfăşurare amintite, la C.A.P. Romos lăturarea superficialităţii şi noros, în a doi
C.S.II. pentru brigadă, mon rare pe care ti le oferă ge Mare. La prima lecţie, ţi a lecţiei, aceasta ţinîndu-se n-am r-euşit să ne edificăm formalismului care se mai intervalului, cîru
dea precipitaţii
taj si grup satiric. 'Tot în nul in sine. nută în comun cu cei 44 la punctul de documentare asupra modului cum s-a or manifestă în unele unităţi, de ninsoare#
1977, la Festivalul brigăzi politico-ideologică. Fireşte, ganizat şi cum se desfăşoa este necesar ca organele
multă
in
foarte
rest,
lor artistice de la Călan, muncă, repetiţii, ore lîrzii. cursanţi, lectorul, inginerul seriozitatea şi răspunderea ră activitatea cercurilor de locale de partid şi consi
organizat pe Ministerul In şef al unităţii, Cornel Tă- dovedite de lectorii şi liile unice agroindustriale
dustriei Metalurgice, a luat Dar convingerea noastră a râpoancă, a dezbătut cu cursanţii de la această uni învăţământ agrozootehnic. să se preocupe cu întreaga La munte, vrer
iarăşi locul l cu brigada fost mai puternică de cil toa cooperatorii tema referitoa tate au corespondent în Marţi (15 ianuarie a.c.j, răspundere de buna orga cerul schimbător
artistică a Uzinei 4 lami te greutăţile! re la „Sarcinile şi obiecti producţiile superioare obţi cînd trebuia să aibă loc nizare şi desfăşurare a tn- dea ninsori temp
noare. lini mărturiseşte că VALERiU BÂRGÂU vele agriculturii reieşite din nute prin aplicarea tehnolo deschiderea învăţământului, văţănântului agrozootehnic.
hotărîrile Congresului al gii loi' înaintate. tovarăşa Ana Crăciunescu, N. TiRCOB