Page 54 - Drumul_socialismului_1980_01

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I
Pag. ¿

întrecerea socialistă - Din neajunsuri se poate învăţa, dar mai ggr-^aBBB
vi m\
cadru îertll al manifestării bine să Ee prevenim, să ie eliminam {¡33&r
10.00 Tclcşcoală
valenţelor creatoare ale oamenilor Adunarea generală a oame­ tone a avut influenţe nega­ ga activitate. Mulţi dintre cei 10.15 Roman f<
tav cel <
nilor muncii dc la laminorul tive asupra respectării discir care au luat cuvîntul au în­ luarea cp
de 800 mm din cadrul Com­ plinei contractuale. Şi cu toa­ ţeles acest deziderat, ridicînd 11.25 Film ar
I.M. Lupeni este una din­ rii este plină de lozinci şi ori în faţa lui se adună mulţi binatului siderurgic Hunedoa­ te eforturile depuse pe par­ probleme importante şi făcînd Ţepeş“ (r
tre cele mai mari întreprin­ chemări pe tema folosirii tim­ oameni şi discută despre cine ra — for democratic al auto- cursul unui an n-au fost gă­ propuneri valoroase. Munci­ 13,30 De la A
deri miniere din Valea Jiu­ pului de lucru, utilizarea la c în frunte, sau cine a rămas conduccrii muncitoreşti — a site cele mai viabile soluţii tori ca lăcătuşul Vasile Gri- 18.00 Clubul d
lui, iar colectivul de aici — capacitate a utilajelor, buna în urmă, ambiţionîndu-i pc constituit un prilej de bilanţ în vederea organizării cores­ goruţă vorbea dc calitatea 18,50 1001 de :
însufleţit de îndemnurile se­ organizare a muncii, . întări­ cei dintîi să muncească cu al activităţii întregului colec­ punzătoare a tuturor locurilor slabă a unor revizii şi repa­ 19.00 Telejuma
cretarului general al parti­ rea disciplinei ş.a. Fiind pli­ mai multă dăruire, pentru tiv pe anul 1979, dc stabi­ de muncă, respectării instruc­ raţii, linisatorul Petru Brîn- 19.25 Deplină £
dului, tovarăşul Nicolae nă de miez şi, în acelaşi a-şi menţine locurile, iar pe lire a unor măsuri concrete ţiunilor tehnologice. Pe cele duşe cerea o repartizare mai tregului
Ceauşescu, de istoricele docu­ timp, concretă, propaganda cei dc la urmă să recupereze privind înfăptuirea sarcinilor trei schimburi au fost sur­ judicioasă a oamenilor în făptuirea
partidului
mente ale Congresului al XII- vizuală a stimulat munca oa­ restanţele, să-i ajungă şi să-i mobilizatoare ale acestui an prinse o serie de abateri în­ concedii, pentru a nu rămîne 19,45 Tclcencic
lea al P.C.R. — este puter­ menilor, participarea lor, în întreacă pe cci din capul — decisiv pentru realizarea tre care amestecul de mărci unele posturi descoperite. Al­ 20.15 Film seri
nic angajat în bătălia pen­ cadrul întrecerii socialiste, la listei. obiectivelor actualului cinci­ de oţel, slaba organizare şi ţii, între care euptorarul Ioan I Companii
tru a da patriei tot mai mult buna desfăşurare a procesu­ Desfăşurîndu-se la cote nal. conducere a unor lucrări de Cîndea şi inginerul Bcneş La- I wing. (E
cărbune, de bună calitate. A- lui de producţie, ea fiind, de­ înalte. întrecerea socialistă a Probleme sint destule, por­ revizii şi reparaţii pentru a- dislau au adus în discuţie [ 21,05 Varietăţi
ceastă angajare entuziastă sigur, completată de alte ac­ dat roade bogate. întreprin­ nind chiar de !a preocupările sigurarca mersului ritmic al problema programării lingou- i tractive
1 21,40 Telejuma
şi-a găsit un cadru deosebit ţiuni pe linie politico-cduca- derea a raportat depăşirea pentru realizarea ritmică a laminorului şi altele. Putem ri.lor după calitate şi tipo-
de fertil în întrecerea socia­ tivă — expuneri, mese ro­ planului pe 1979 cu peste producţiei nete şi fizice, sor­ da exemplu numărul neadmi­ dimensiuni, astfel incit să e-
listă organizată, coordonată şi tunde, simpozioane etc. — 60 000 tone de cărbune, avînd timentale, pentru valorifica­ sibil de mare al întrerupuri- xiste o fluiditate şi o produc­
urmărită de organizaţiile sin­ toate vizîntl antrenarea la în- şanse să ocupe un loc frun­ rea superioară a materiilor tivitate sporită în fluxul de
dicale care, sub directa în­ taş la îţivciul ţării. Un nu­ prime, materialelor, economi­ laminare.
drumare a organizaţiilor de măr de 36 de brigăzi 'ce sirea lor riguroasă, onorarea Adunârî generale Dar nu toţi cei ce au luat
partid, se preocupă pentru a muncesc în subteran, adică la timp a contractelor econo­ cuvîntul au pornit de la e-
I UCUJREŞTJ
pune în valoare marile ca­ Din viaţa mai bine de jumătate, au fost mice, întărirea ordinii şi dis­ ale oamenilor xercitarea dreptului pe care d‘ os—-“iul
pacităţi creatoare ale oame­ declarate fruntaşe în produc­ ciplinei la fiecare loc dc muncii democraţia noastră muncito­ Ractrojur*.. ! ;
nilor muncii din întreprin­ organizaţiilor ţie. Au fcfst obţinute însem­ muncă. rească li-1 conferă, de a cere presei; 5Bi
dere. Avînd la bază criterii nate economii prin reducerea Darea de seamă prezentată consiliului oamenilor muncii 9,05 Varietăţi
Buletin de ş
foarte precise, inspirate din sindicale consumului de lemn, energie, la adunarea generală a oa­ să ia cele mai eficiente mă­ vis ta literară
activitatea concretă, întrece­ carburanţi etc., iar iniţiativa menilor muncii a reliefat rea­ lor de activitate — 1 885 suri pentru îmbunătăţirea ac­ Buletin de şti
rea socialistă înflăcărează „F'iccare cadru tehnic să re­ lizările clar mai ales caren­ ore/om. Punctele nevralgice tivităţii de producţie, să ara­ cultural; 11,2:
iuri-1 or mele
conştiinţele minerilor, făcin- zolve o problemă care să a- ţele ce s-au manifestat de-a ale fluxului tehnologic au te care este contribuţia per- şoară ; 11,35
du-i să preia sau să iniţieze trecere pentru cărbune tot ducă economii egale cu retri­ lungul anului 1979 în cadrul fost : foarleca de 1 000 tone sonaiă, sa facă propuneri dc radio-tv. ; 12,
acţiuni de mare valoare prac­ mai mult. in paralel, in ca­ buţia sa pc un an" s-a sol­ secţiei, carenţe ce au deter­ forţă, manipulatoarele din măsuri concrete. Unii vorbi­ ştiri ; 12,05 T
fcori — mari i
tică. Astfel, brigada condusă drul adunărilor de grupă sin­ dat cu peste 12 milioane lei minat ca la finele lunii de­ faţa cajei nr. 1, fierăstraiele, tori s-au referit în general la De la 1 la ;
de Constantin Lupulescu şi dicală s-a subliniat de fiecare economii. cembrie sâ se înregistreze de­ căile cu role, transportoarele. problemele în dezbatere, nu <lian-club;
multe altele s-au alăturat dată ideea că România, afla­ — Avem rezultate bune în păşiri neeconomicoase la con­ „Ghimpii" aceştia se datorea­ s-au implicat în rezolvarea nai; 16,15 It
18,00 Orele s>
iniţiativei minerilor din Pc- tă în plin avint economic, are întrecere — ne spunea Dumi­ sumurile specilice de metal, ză neglijenţei unor şeii de e- lor, n-au venit cu soluţii. munte, cin te'
trila, „Brigada înaltei pro­ nevoie de cantităţi tot mai tru Faini;, preşedintele Co­ energic şi combustibil, depă­ chipe, maiştri şi ingineri care Nu ne îndoim că partici­ instrumentale
trebuiau să răspundă de buna
ductivităţi şi educaţiei socia­ importante de cărbune şi că mitetului sindicatului pc în­ şiri ce s-au concretizat într-o funcţionare 'a agregatelor. A- panţii la adunarea generală Rareş, Ol ga
none Stnules
liste", alte brigăzi aplică ini­ Valea jiului, deci şi I.M. Lu­ treprindere — şi ne mîndrim creştere nejustificată a costu­ poi, legat de disciplina de au înţeles pe depiin -caren­ treuş, Gică C
ţiativele „Contul colector de peni, poate să contribuie la cu ele. Sîntem hotârîţi să ac­ rilor dc producţie cu aproape producţie dar şi de utilizarea ţele manifestate in munca co­ Budişteanu:
economii“, „Fiecare, cadru împlinirea ■ acestui deziderat, ţionăm cu şi mai multă stă­ 8 milioane Ici. S-a precizat în fondului de timp, se observă lectivului de la laminorul de România ; 20,
no re ; 22,00
tehnic să rezolve o problemă a sarcinii trasate de Congre­ ruinţă pentru a asigura în­ darea de seamă că această încă multe absenţe nemotiva­ 800 mm, în anul trecut şi că 22,30 Muzică
care să aducă economii- egale sul al XI 1-lea al partidului trecerii valenţe cit mai înal­ stare de fapt a fost generată te, învoiri şi concedii de sînt hotărîţi să elimine aces­ Buletin de ş
cu retribuţia sa pe un an“ ca patria noastră să devină te. In acest .sens, ne gîndim de „o serie de cauze subiec­ boală. Vorbind şi de produc­ te neajunsuri şi să realizeze Non stop mi
etc. Aceste iniţiative, care au independentă din punct de să generalizăm iniţiativele ce tive“ şi de calitatea, uneori tivitatea muncii, aceasta în toţi indicatorii de plan pe
un mare ecou în întreprin­ vedere energetic. Această idee le aplicăm, să împrospătăm necorespunzătoarc, a oţelului loc să crească, a scăzut sau, - 1980. Am dori să precizăm
a pătruns în fiecare conştiin­ însă că, în spiritul principiu­
dere. au sporit amplitudinile continuu propaganda vizuală, primit spre prelucrare. altfel spus, a fost realizată lui autoconducerii muncito­
întrecerii între formaţiile de ţă şi a dat noi cote desfăşu­ în acest fel vom amplifica şi îmbucurător este totuşi fap­ doar în proporţie de 99,92 la reşti, al democraţiei noastre
rării întrecerii socialiste. tul că a fost obţinut un plus sută.
lucru din subteran, i-au mo­ mai mult întrecerea, iar sin­ socialiste este necesară o im­
bilizat la muncă responsabi­ întrecerea dintre brigăzi şi dicatul nostru, ca organizaţie de producţie dc 5 800 tone Adunarea generală era. ca­ plicare directă a tuturor mem­ D E V A :
cu
ti
lă pe toţi oamenii muncii din sectoare a fost puternic sti­ componentă a organizaţiei laminate. în schimb, la reali­ drul cel mai potrivit pentru . brilor colectivului Laminoru­ rămin — sei
Clipa
unitate. mulată şi dc o urmărire a- 'Frontului Democraţiei, şi Uni­ zarea pianului sortimental ac­ exercitarea autoconducerii . lui dc 800 nun, în conducerea ta) ; HUNEI
tivitatea a şchiopătat. Aşa se
muncitoreşti, pentru dezbate-
întrecerea socialistă este tentă a desfăşurării acesteia. tăţii Socialiste, îşi va spori face că au rezultat unele mi­ rea în profunzime a unor . t activităţii econom ico-sociale, de trepte (F
puternic susţinută şi impulsio­ Graficul aflat în incinta în­ contribuţia la creşterea con­ nusuri la ţaglelc de relami- cauze ale neajunsurilor ma- în dezbaterea şi adoptarea rul tinereţii <
riculoaso — s
nată de o vie propagandă vi­ treprinderii afişează în fie­ tinuă a producţiei de cărbune. nare şi oţelurile inoxidabile. nilestate şi pentru formula­ hotărîrilor, in înfăptuirea lor ta) ; Fa'lans
zuală ce are un caracter mo­ care zi cit cărbune a scos lie- Depăşnea consumului de me­ rea unor propuneri şi măsuri exemplară. I-II (Constru
TROŞANI
:
bilizator. Incinta întreprinde- care brigadă şi nu de puţine TRAIAN SONDOR tal cu peste nouă mii de care să îmbunătăţească întrea- DORIN CORPADE de la Navat
Eu. tp şi Ov:
cucereşte Al
iembrie); Po:
I — seriile I-I
I LUPENI :
Ce ne declară cîţiva specialişti în legătură ness (Muncii
l
(Cultural);
CAN : Moar!
(Muncitoresc)
Hoţul clin B
cu posibilităţile de realizare a acestui obiectiv rul) ; ANINO
toare — serii
tor esc) ; URI
să-l împuşcă
(7
(Urmare din pag I» ccastă acţiune pot fi cuprin­ liza prin asociaţiile crescăto­ asemenea, vom insista ca în introducerea tehnologiilor in­ mul Noiembrie
păianiei
se suprafeţe de peste 18 000 rilor dc animale. toate fermele zootehnice să dustriale în complexe, trebuie .şic) ; OR A ST
ha, din care mai mult de fie amenajate maternităţi şi să asigurăm creşterea greută­ Atlantide! (P:
Pentru început consemnăm stol (Flacăra
creşe pentru viţei, precum şi
Medic veterinar Ioan Mol-
opiniile exprimate de ingine­ 3 000 ha trebuie realizate în dovun • Re lîngă rezolvarea puncte veterinare, unde sâ a- ţii medii de sacrificare, pe BAI : Omul
această cale putînd obţine su­
acest an. La Turda; — ca sâ
rul Petru Radu, director ge­ dau un singur exemplu — problemei bazei furajere, creş­ plicăm sistematic tratamente plimentar cantităţi de ordinul sa de cultui
Ultimul
val
neral adjunct al Direcţiei ge­ BRAZI : Tot
nerale judeţene pentru • agri­ producţia medie de masă terea efectivelor de animale de combatere a infecundităţii sutelor de tone de carne. bal ; CAL AN
cultură şi industrie alimenta­ verde la hectar a ajuns la 40 la nivelul prevederilor cinci­ şi a bolilor. Integrarea cadre­ şi. braconierii
ră, doctor inginer Eugen Cer- tone sau 8 tone fin, ceea ce nalului viitor este strins con­ lor tehnice veterinare în fer­ Dr. ing. Eugen Cernelea: ră) ; SIME3
nelea, inginer principal cu înseamnă o creştere de 4—5 diţionată dc sporirea răspun­ me reprezintă un factor de­ Pe lîngă ridicarea potenţialu­ frontieră a r
şui) ; ILIA :
baza furajeră la D.G.A.I.A., ori a recoltei faţă de situa­ derii cadrelor tehnice şi a tu­ cisiv în asigurarea succesului lui pajiştilor, o resursă im­ sită comorii
portantă de echilibrare a ba­
şi de medicul veterinar Ioan ţia cînd pajiştile nu erau îm­ turor lucrătorilor din sectorul acţiunilor întreprinse pe linie lanţei furajere o reprezintă na) ; TE Litre
Moldovan, inspector şef al bunătăţite. lată, fleci. că .c- zootehnic faţa de întărirea sâni tar-veterinară. creşterea producţiei de cerea­ (Minerul).
Inspectoratului sanitar-veleri- xistă realmente condiţii să ordinii şi a disciplinei în for­ le şi valorificarea producţiei
nar al ju,deţului Hunedoara. obţinem randamente superi­ me, de aplicarea acţiunilor ing. Petru Radu : Există secundare prin preparare, iar
oare pe pajiştile - naturale, tehnice menite să asigure îm­ create premise favorabile ca, calitatea producţiei destinate I tâOT<
Dr. ing. Eugen Cernelea : care să asigure echilibrarea bunătăţirea reproducţiei, a- numai pe scama prăsilei pro- sortimentului dc concentrate
Consider că cheia probleme­ balanţei furajere. mcliorarea raselor, reducerea prii. pînă la sfîrşitul cincina poate fi mult îmbunătăţită
lor care privesc dezvoitarea Rezultatele
sectorului zootehnic o consti­ prin predare şi prelucrare la ianuarie 1980
tuie asigurarea unei puternice F.N.C. Evident, gospodărirea Uxtr. I : 2,
şi echilibrate baze furajere în judicioasă a tuturor resurse­ Unitatea de bunuri meta­ 65. 28, 73,' 68
toate unităţile agricole. Acest lor de furaje, evitarea orică­ lice Brad. Lăcătuşul de în­
lucru este pe deplin posibil, rei risipe şi întocmirea unor treţinere Ioan Fiircaş exe­ Extr. a II-
cută reparaţii de foarte bu­
ţinînd seama de experienţa raţii echilibrate pentru fie­ nă calitate şi in termen 51. 67, 20, 66,
dobîndită şi de condiţiile e- care specie şi categorie de scurt. lei. Fond de ei)
animale reprezintă sarcini de
xistente în judeţul nostru.
Este necesar însă să reconsi­ mare însemnătate pentru toţi
derăm părerile şi să ne ori­ Ing. Petru Radu : însem­ pierderilor prin mortalităţi. lului viitor efectivele de bo­ factorii răspunzători de soar­ P R O G R A M U L
entăm eforturile la luate ni­ nate resurse de nutreţuri, în­ Realizarea unui indice de na­ vine să ajungă la peste ta producţiei animaliere.
velurile spre creşterea rapidă deosebi fînuri, au rămas an talitate de cel puţin 88 la 202 800 capete, din care Universităţii politice
Timpul p
şi substanţială a producţiei de an nevalorificate din cau­ sută la specia bovine şi 99 105 900 vaci şi juninci ; cele Ing. Petru Radu: Obţine­ ziua de 18
de furaje la unitatea dc su­ za lipsei -forţei de muncă la sută la ovine — cît pre­ de ovine — la 355 000 cape­ rea unei producţii marfă spo­ şi de conducere Deva mea se va '
prafaţă, îndeosebi pe pajiş­ te, iar cele de porcine la rite constituie un factor deci­ treptat. Ce;
tile naturale, deoarece s-au pentru recoltare. Iată de ce, vede Hotărîrea Conferinţei 255 600 capete. Deosebit de siv în ansamblul măsurilor ce LUNI, 21 IANUARIE : Cabinetului mult acope
organizaţiei j u d e ţ e n e de
precipitaţii
anul
i,
li
—
sala
redus simţitor suprafeţele a- pe lîngă creşterea aportului partid — este pe deplin po­ important este ca în toate u- sc întreprind pentru .redresa­ municipal pentru activita­ mă de ninsoi
rabile cultivate cu plante de sectoarelor unice de mecani­ nităţilc să asigurăm amelio­ rea economico-financiară a tea ideologică şi politico- vor transforti
nutreţ. în primul rînd trebuie zare la întreţinerea şi exploa­ sibilă prin măsuri dc îmbu­ rarea efectivelor prin intensi­ tuturor unităţilor agricole, — educalivă, orele 17 ; Vintul va su:
intensificări
anul H (grupa cadre de
să înlăturăm neajunsurile de tarea utilajelor de preparare nătăţire în toate fermele a ficarea procesului de bălţati- pentru creşterea rentabilităţii conducere), sala Cabinetu­ 40—50 km/U
pînă acum, cînd o parte din a nutreţurilor, este necesar ca asistenţei zoo veterinare şi a fermelor zootehnice. Experien­ lui judeţean de partid, o- peraturile i
fondurile destinate amelioră­ tehnologiilor de creştere a zare la bovine şi metisarea ţa C.A.P. Silvaş, Brad, Măr- relc 17. cuprinse înt:
acestea să contribuie în mai ovinelor cu reproducători din tineşti, Jeledinţi şi a altor MARŢI, 22 IANUARIE : grade, Iar ce
rii pajiştilor au fost utilizate mare măsură la mecanizarea animalelor destinate repro­ rasa Romney Marsch, care a unităţi demonstrează marile — anul II, sala Cabinetului tre —1 şl 4
cu eficienţă scăzută, din ten­ lucrărilor de strîngere a fu­ ducţiei. între altele, avem în dat, în medic, peste 7 kg lînă rezerve existente pentru ridi­ judeţean de partid, orele mai ridicate
local se va
17.
dinţa de a cuprinde suprafeţe rajelor,’ la scurtarea perioa­ vedere acţiuni de eficienţă carea continuă a ponderii MIERCURI, 23 IANUARIE :
cit mai mari în acţiunea de pentru aducerea în circuitul pe cap dc oaie. O acţiune de sectorului zootehnic în struc­ — anul III, sala Cabinetului
fertilizare sau defrişare, fără dei de recoltat în vederea eli­ productiv, în cadrul C.A.P., foarte mare însemnătate, cu tura producţiei şi a venituri­ judeţean de partid, orele La munte,
17.
a obţine însă sporurile scon­ minării pierderilor. Cu spri­ implicaţii favorabile asupra lor realizate din agricultură, Toţi anii de studiu şi toate încălzi uşor.
tate de masă verde sau fin. jinul consiliilor populare, al a celor peste 3 000 vaci de producţiei marfă de lapte şi constituind un bun exemplu grupele vor dezbate tema : mai mult ac
CENTRU
Principala cale dc valorifi­ organizaţiilor F.D.U.S., este la care în anul trecut nu s-au carne, este eşalonarea mai de urmat de către celelalte „P.C.R. — NAŢIUNI. VITAL AL dea ninsori t
ÎNTREGII
CREŞTE­
care superioară a pajiştilor necesar să fie îmbunătăţite obţinut viţei, aceasta consti­ bună a fătărilor pe luni şi cooperative agricole. REA ROLULUI PARTIDULUI tul va prezet
IN
CONDUCEREA
o constituie înfiinţarea de pa­ suprafeţe mai mari de pa­ tuind baza sigură a ridicării trimestre. Odată cu continua­ TRANSFORMARE OPEREI DE de 50—70 krr
REVOLUŢIO­
jişti semănate pe suprafeţe jişti -şi în zona necooperativi- cu peste 10 la sută a nata­ rea concentrării şi speciali­ Anchetă realizată de NARA A SOCIETĂŢII ROMA­
cît mai mari. Practic, în a- zată, obiectiv ce se poate rea­ lităţii Ia specia respectivă. De zării producţiei animaliere, cu N. TlRCOB NEŞTI“.