Page 58 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. (
INFORMAŢII DE PARTID PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII
r* rv&rGYT rvei & w 'w
¡G9Ai**««*
Discuţiile individuale terile ce au avut loc cu a- În lumina exigenţelor DUMIN
cest prilej s-au axat- pe do 20 ianu
— moment de înaltă cumentele de mare însemnă Congresului al Xll-lea 0 COMĂ CU OMNI CAPABILI DE FAPIE MARI 9,00 Tot înainte
semnificaţie tate teoretică şi practică a- 9,25 Şoimii patr
doptate de Congresul al XII- Organizaţiile de bază nr. 2 9,35 Film serial
politică loa al partidului, pe marile de la serviciul producţie şi Dacă spunem că Pcştişu consideraţie a consiliului scripţici din Peştişu Mic mai pii. Dick '
pis o (Iul il)
obiective ce decurg din în nr. 2 din cadrul sectorului Mic e o comună marc nu popular este îndiguirea pîrîu- aflăm că este în curs acţiu 10,00 viaţa sătuli
¥h comuna Pui, ca şi în cheierea cu succes a sarcini investiţii-transport — ambele vrem nicidecum să realizăm lui Petac pe lunca de jos, nea de contractări pentru a- 11,45Bucuriile m
celelalte localităţi ale judeţu lor economice pe acest ultim de la mina Deva — şi orga un joc de cuvinte... Nu ne între Peştişu Mic şi Peştişu cest an cu gospodăriile popu 12,30 De straja p
13.00 Telex ■
lui, se află în plină desfăşu an al actualului cincinal, pre nizaţia nr. 2 de la secţia flo- referim nici la suprafaţa sa Mare, în scopul feririi dc laţiei. Se estimează că' sînt 13,05 Album dum
rare discuţiile individuale cum şi pe marile îndatoriri taţic, întrunite în adunări care cuprinde 9 sate cu 1 715 inundaţii. Aceasta s-a exe posibilităţi pentru a ii rea 14.00Woody —
rea
bucluca
prilejuite de preschimbarea cc stau în faţa organelor şi generale, au analizat conclu locuitori şi care, raportată la cutat pe o lungime dc 1 km, lizate şi chiar depăşite pre 14,20Premiul „a
documentelor de partid. Coor organizaţiilor de partid în ziile cc s-au desprins cu pri alic comune, nu e printre ce redîndu-se astfel circuitului vederile planului. tru circul r
donată îndeaproape de către direcţia asigurării tuturor lejul discuţiilor individuale. le mai întinse... Gîndul ne arabil o suprafaţă de 30 ha Paralel cu acţiunile dc rea 17,10Film seria
Gauguin“
comitetul comunal de partid, condiţiilor pentru a se trece Dcsfăşurîndu-se într-un ac duce la oameni şi la partici teren, unde fusese mlaştină. lizare a planului economic în 18,00 Cutezători ( ;
această acţiune de mare sem la traducerea în viaţă a pre centuat spirit analitic, critic pările lor, la propunerile şl Taluzarea malurilor a fost profil teritorial, cu cele de 19,00Telejurnal
nificaţie politică se caracteri vederilor cincinalului 1981 — şi autocritic, adunările au iniţiativele privind moderni înfrumuseţare şi gospodărire, 19,30 Călătorie pri
pe
zează prin abordarea îndato 1985. S-a accentuat cu a- constituit momente de mare zarea, la înnoirile care apro se manifestă interes pentru 19,50Varietăţi artist
20,25Film
ririlor de maximă importanţă ceastă ocazie că principala însemnătate în viaţa organi pie tot mai mult satul de PESTISU MIC păstrarea folclorului local. O magic“. Prc
ce le revin comuniştilor în sarcină a vieţii politice este zaţiilor, la dezbateri luînd oraş şi care, amplificate, vor dovedeşte cîştigarca locului I ţară. Protlu
tliourilor
viaţa localităţii, în transpu atragerea .comuniştilor, a tu parte un mare număr de co duce la dispariţia deosebirii făcută de cetăţeni prin mun pe ţară, în cadrul Festivalu 21,50Telejurnal an
nerea în fapte a sarcinilor pe turor oamenilor muncii la munişti. Concluzia principală dintre aşezarea rurală şi cea că obştească. După cum lui naţional „Cîntarea Româ © Sport.’
acest an, precum şi în ce pri activitatea de producţie, la desprinsă a fost aceea că este urbană. aflăm de la deputaţii Ion niei", dc către formaţia de
veşte aplicarea documentelor buna desfăşurare a vieţii în imperios necesar ca toţi mem Sînt mari faptele oameni Zaharie şi Iuliu Rădic, se in dansuri a căminelor cultura LUNI, 21 ii
Congresului al Xll-lea al treprinderilor, instituţiilor, a brii de partid să-şi intensi lor, ale deputaţilor aflaţi în le din Ciulpăz şi Cutin. Re 10,00 Emisiune
partidului. Pînă în prezent, localităţilor, în aşa fel îneît fice participarea la viaţa po fruntea acţiunilor obşteşti, ca tenţionează aplicarea acestui marcăm conştiinciozitatea şi 18,5(1 1001 de seri
discuţiile individuale au fost fiecare să-şi aducă o contri litică, în lumina marilor exi re cheamă şi îndeamnă la sistem şi în altă porţiune a dăruirea deputatului Io an 19,00 Telejurnal
încheiate la brigada din Ga buţie cît mai importantă la genţe ale Congresului al Xll- realizări pe toţi consătenii pîrîului, respectiv între Peş Dragotă, el însuşi dansator 19,35 Pe teme ecc
19,45 Cadran moi
laţi, la spital, şcoala de 10 progresul şi înflorirea patriei. lea al partidului. lor. Circumscripţiile electora tişu Mic şi Josani. Tot ca o neîntrecut în dansuri popu 20,05 Documentar
ani, în satele Uric, Ilobiţa şi le ale satului Josani, în nu acţiune de mare amploare lare. 20,50 Roman foile
Fizeşti, existînd toate condi măr de două, cu deputaţii E- consemnăm curăţarea şi de Am prezentat doar o par tav cel de
sodul 4)
ţiile ca acţiunea să se în lena Şerban şi Gheorghe II ea, frişarea suprafeţei dc 896 ha, te din iniţiativele, concreti 21,40 Telejurnal.
cheie pînă la slîrşitul acestei PR0G R A M U L se află în fruntea celorlalte aflată în administrarea consi zate în fapte, ale celor ce
luni. privind buna gospodărire şi liului popular, pe care îri trăiesc şi muncesc aici, ale
înfrumuseţare. Cifra de 15 000 prezent se execută fertiliza celor cc doresc să facă aşe
Universităţii politice şi de conducere Deva lei — contribuţie în muncă rea prin metode moderne cu zarea lor tot mai înfloritoa !£ ADIO
Instruirea noilor îngrăşăminte chimice.
şi în bani a cetăţenilor — re, aliniată eforturilor de
organe alese LUNI, 21 IANUARIE : MIERCURI, 23 IANUARIE : spune mult referitor la lucra Executarea şoproanelor din modernizare continuă. Iar a- bucureşti 1
— anul I, sala Cabinetului — anul III, sala Cabinetului rea de asfaltare a celor Peştişu Mic, ce adăpostesc tunci cînd rostim „Peştişu diojurnal 9 Tara
în oraşul Călan s-a desfă municipal pentru activita judeţean de partid, orele 300 ml de drum care în pre tractoarele şi utilajele agri „ Mic“ să ne gîndim la re teste pentru ale
şurat timp de două zile, in tea ideologică şi politieo- Toţi anii de studiu şi toate alabil a fost canalizat, în cole, construirea din prefa versul acestui ultim cuvînt. Revista presei ;
nica meteo-rutier
eriucativă, orele 17 ;
struirea noilor organe de anul II (grupa cadre de grupele vor dezbate tema : scopul scurgerii apelor plu bricate de beton a color trei Pentru că de fapt convină e dioprogramul sat
partid alese la alegerile din conducere), sala Cabinetu „P.C.It. — CENTRU VITAL AL viale, şi dotat cu cămine de tabere de vară pentru anima mare ; e mare prin rodnicia Magazin dum inii
anul trecut. La instruire au lui judeţean de partid, o- ÎNTREGII NAŢIUNI. CREŞTE vizitare. La asfaltarea aces le şi a celor cinci adăpători muncii şi faptele oamenilor De toate pentru
Radiojurnal © Ţi
participat secretari, membri rele 17. REA ROLULUI PARTIDULUI tei porţiuni care leagă cen moderne au necesitat şi ele ei, prin înnoirile şi moderni găteşte pentru al
ai comitetelor de partid şi ai MARŢI, 22 IANUARIE : IN CONDUCEREA OPEREI DE trul satului de artera de cir aportul cetăţenilor şi l-au cu zările ce o apropie tot mai Premiere eu orc
birourilor organizaţiilor de — anul li, sala Cabinetului TRANSFORMARE REVOLUŢIO culaţie Pcştiş—Nandru, au noscut din plin. mult de oraş. muzică uşoară i
leviziunil româr
bază din întreprinderi şi in judeţean de partid, orele NARĂ A SOCIETĂŢII ROMA participat toţi sătenii, chiar Dc la deputaţii circum- ESTERA SÎNA Unda veselă ; 1'
stituţii. Expunerile şi dezba- 17. NEŞTI«. dacă nu toţi au casele aşe lion componistic
Teicu ; 14,15 Top
zate pe marginea acestei şo zică populară ;
sele. Remarcăm aportul co găre, şlagăre ; 1:
mitetului de cetăţeni organi pasionaţilor ; 1<
sonor ; 17,00 Mu
zat pentru această acţiune în lară cu Mioara X
frunte cu Iordan Luca şi A- ria Udrică, Duml
dam Ciorogar. 17.30 Noutăţi — 18
pretutindeni ;
Maria Petric este deputată publicitate; 18,15
a circumscripţiei electorale • Vineri, la autobaza 1 marfă, a avut loc o întîlnire a torice. Corul
din satul Mînerău. Fiind şi muncitorilor acestei unităţi cu o brigadă ştiinţifică a casei 18.30 Muzicoteca j
20,00 Radiojurnal
preşedintă a G.A.P. din loca de cultură. Intîlnirea, interesantă şi deosebit de reuşită, a înregistrări ale or
litate, ea îmbină în mod fost urinată de urţ recital de cîntece şi versuri patriotice muzică populară
chibzuit cele două atribuţii „Unirea, naţiunea a făcut-o". televiziunii; 20,3(
melodiilor;
21,3
colaborînd cu Stela Ilărău, ® Toţi membrii Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii So nări ; 21,35 Jazz
deputată tot în localitate. De cialiste din satul Chergheş au participat zilele trecute la diojurnal ; 22,10
păşirea planului la lapte cu o frumoasă şezătoare literar-muzicală, organizată de bi sportiv ; 22,30 Al
celebre
mantelor
26 bl, obţinerea unei produc blioteca comunală, dedicată aniversării naşterii luceafăru lctin de ştiri; 23,
ţii de porumb de 2 600 kg lui poeziei româneşti, Mihai Eminescu. O acţiune asemănă dans ; 24,00 Bulei
la ha, la grîu de 2 000 kg, toare a avut loc şi în satul Popeşti, cu participarea tutu 0,05—5,00 Nou sli
lucrările dc interes obştesc la ror cetăţenilor din sat. nocturn.
care sînt neîntrecuţi cetăţeni e In cadrul stagiunii sale permanente în judeţul nostru,
ca Petru Cuş Daina, Bruno Opera română din Timişoara prezintă marţi, la casa de
Palcău, Silvia Hărău, Iordan cultură, baletul „Giseile", avînd ca prim-balerini pe Ileana
Buda, aportul tuturor local lliescu, Artistă Emerită, de la Opera română din Bucu
nicilor la construirea unui se reşti, şl Franclsc Valkay, iar miercuri •—- un „Concert mu D E V A : A
tine
cu
diu nou pentru secţia S.M.A. zical coregrafic", cu solişti balerini laureaţi ai Festivalu rămin — seriile
Clipa
sînt rezultate cu care se în lui naţional „Cîntarea României". ta) ; HUNEDOi
scriu la realizarea planului Rubrică realizată de de trepte (Placi
Kne Tălmaciu şi ortacii săi sint citi va dintre cei ce contribuie la obţinerea unor im- economic în profil teritorial, DOINA COiOCARU rul tinereţii © U
por rlante depăşiri de plan la mina Lupeni. riculoasâ — serii
în satul centru dc corau- cu sprijinul corespondenţilor voluntari ta) ; Falansteru
1 nă o. iniţiativă demnă de I-II (Constructoi
TROŞANI : Un
de la Navarone
Eu, tu şi Ovidiu
cucereşte Atlant
De la corespondenţii voluntari Mobilizarea tuturor rezervelor interne—sarGină primordială > mbrir) P„’ ;e (I
seriile
I-K
LUPENI : 39
(Cultural) ; UI
pentru creşterea veniturilor băneşti şî a rentabilităţii tuş (Muncitores
CÂN : Moartea
ASTĂZI, POSTUL NOSTRU (Muncitoresc) ;
DIN COMUNA BĂIŢA (Urmare din pag. 1) matic şi permanent, dc ia di pra realizărilor pe ansamblul stabili măsuri menite să asi Hoţul din Bagd
rul) ; PETRJLA :
rector şi pînă la muncitor, economiei judeţului, implica gure obţinerea unui volum cît împuşcăm ' pe
(Muncitoresc) ; .
® La nivelul comunei, cetăţenii la acţiuni organi Evident, pregătirea condi întronarea unui spirit sever ţii cc se regăsesc în depăşi mai mare de beneficii. Un în viitoare — ;
(Muncitoresc)
activitatea de contractări zate de transportarea îngră ţiilor tehnice şi organizatori de economii, unde răspunde rea cheltuielilor stabilite Ja rol de seamă în înfăptuirea împuşcături in s
acestui deziderat îl au, desi
BR/
pentru anul 1980 este bună. şămintelor organice în cîmp. ce pentru materializarea a- rea muncitorească şi-a spus 1 000 lei producţie marfă. O gur, şi organele financiar-ban- icmbric) ; (Stea
cuvîntui în privinţa combate
păianjen
Pînă acum au fost înche Zilnic, sute de cetăţeni par cestor deziderate impune ca rii şi înlăturării risipei, s-au situaţie cu totul inacceptabi carc, care au obligaţia să se G U R A B A R Z
iate contracte pentru 16 ca ticipă la această lucrare de încă din acest an să iie luat») înregistrat rezultate bune pe lă a existat la întreprinderea preocupe cu întreaga răspun în rezervă (M
de lianţi Deva, unde restan
pete bovine adulte, 186 ca sezon. măsuri hotărîtc şi energice în linia reducerii cheltuielilor ţele la producţia fizică au a- dere, alături de organizaţiile O R A Ş T I E :
(Patrii
tlantidei
pete tineret bovin, 170 • Zilele trecute s-a în toate întreprinderile în scopul planificate la 1 000 lei pro tîrnat greu în balanţa finan de partid şi consiliile oame stol (Flacăra) ;
porci, 189 ovine şi 2 800 hl cheiat recensămintul ani realizării la un înalt grad de ducţie marfă. Exemple dem ciară a unităţii, concurînd în- nilor muncii din unităţile e- BAI : Omul pă
lapte de vacă. malelor. La nivelul comu eficienţă a întregii producţii ne dc urmat în acest sens t-r-'O mare măsură la depăşi conomice, de buna funcţiona sa de cultură)
Ultimul
vals
* Prin baza volantă din nei, rezultatele sînt bune, fizice şî nete planificate, pu- ol eră, între altele, întreprin rea, în perioada de referinţă, re a mecanismului economic, BRAZI : Totul
comună, au fost livrate la la toate speciile de animale nîud accentul pe reducerea derile miniere Lupeni, Petri- ou aproape 23 la sută a chel de creşterea eficienţei, a be bal ; CALAN ;
fondul de stat, pînă în 10 fiind creşteri de efective costurilor de producţie, pe J,a, Hunedoara şi Barza, tuielilor planificate la 1 000 neficiilor şi rentabilităţii, de şi braconierii (C
r) ; Star — ser
ianuarie, 60 capete bovine faţă de aceeaşi perioadă a creşterea productivităţii prin I.F.E.T. Deva, întreprinderea lei producţie marfă (!). în instaurarea unui regim strict Iunie) ; SIMERI
adulte şi tineret bovin, în anului trecut. organizarea ştiinţifică a pro „Marmura“ Simeria, Fabrica semnate depăşiri la acest in dc economii şi a unei disci frontieră a mor
cantitate totală de 30 tone » In aceste seri lungi de ducţiei şi a muncii, prin apli de produse refractare Baru, dicator s-au înregistrat, dc a- pline financiare desăvîrşite în şui) ; ILTA : A
sită compania a
carne. iarnă, artiştii amatori fac carea tehnologiilor înaintate, i.M.M.R. Simeria, I.P.I.G.C.F. semenea, la întreprinderile toate întreprinderile. în acest na) ; TELIUC :
© La Exploatarea de cal iatense^ pregătiri pentru tre pe mobilizarea deplină a re Deva, I.M.C. Deva — amin miniere Lonea, Livczeni şi scop, este «necesar ca încă (Minerul) ; GHE
car Crăeiuneşti, oamenii cerea în revistă a forma zervelor existente în privinţa tind doar o parte din aces Uricani, la C.S. Hunedoara, din prima lună a anului, pe şui fantomă (IV
muncii, în frunte cu comu ţiilor artistice din comună creşterii indicilor de utilizare tea. Important de relevat este I.V. Călan, întreprinderea de lîngă realizarea în mod rit
niştii, s-au mobilizat pen în vederea participării la a maşinilor, utilajelor, fondu- faptul că în majoritatea uni tricotaje Petroşani, întreprin mic a producţiei fizice şi
tru înlăturarea urmărilor ediţia a IlI-a a Festivalu dului dc timp şi a forţei de tăţilor cu rezultate financiare derea de confecţii Vulcan, nete, să fie urmărit îndea
înzăpezirii, eliberînd dru lui naţional „ C î n t a r e a m uncă. favorabile, cel mai mare vo I.P.I.L.F. Haţeg, Ţcsătoria dc proape felul cum sînt trans
murile de acces la carieră. României“. (Nicolae Buda, O radiografie sumară a re lum de economii s-a realizat mătase Deva, unele din a- puse în viaţă sarcinile pri Timpul proba
© In toate satele comunei Ioan Lazăr, Emil Guga, zultatelor financiare înregis la cheltuielile materiale, în cestc unităţi deţinând o pon vind mobilizarea tuturor re ziua de 20 ian
şi în cadrul C.A.P., organi Laurean Lucaciu, din pos trate în anul trecut (pe 11 condiţiile cînd s-.au îndepli dere apreciabilă şi influen- zervelor interne în vederea mea se va inc
treptat. Cerul v;
zaţiile locale ale F.D.U.S. tul de corespondenţi volun luni), evidenţiază necesitatea nit şi majoritatea indicato ţînd decisiv soarta indicato reducerii cheltujelilor de pro Vor cădea ni
mobilizează în aceste zile tari ai comunei Băiţa). ca organizaţiile dc partid, rilor economici, rcspectîndu-se rilor financiari pe ansamblul ducţie, îndeosebi a celor ma care vor avea
consiliile oamenilor muncii, teriale, astfel îneît fiecare se transforme ir
toţi conducătorii formaţiilor totodată şi prevederile pla judeţului. ploaie cu depui
e Instruire cu operatorii însămînţători. Ieri, la Casa a- dc lucru şi muncitorii, cadre nului sortimental. Adunările generale ale oa unitate economică să se în lei. Vintul va i
gronomului din Mintia a avut loc instruirea operatorilor le tehnice să situeze în cen Există însă o seric dc în menilor muncii, care se des scrie cu un aport tot mai rat din sud-est
ficări de 40—50
însămînţători din reţeaua Oficiului judeţean de reproducţie trul preocupărilor, din prima treprinderi a căror activitate făşoară în această perioadă, substanţial la creşterea bene dul Banatului,
şl selecţie a animalelor. Cu acest prilej s-a făcut analiza lună a acestui an, grija faţă nesatisfăcătoare, atî-t în pri reprezintă un bun prilej de ficiilor şi a rentabilităţii în ra minimă va
activităţii desfăşurate în anul trecut şl s-au dezbătut sar de îndeplinirea ireproşabilă a vinţa îndeplinirii planului de a analiza detaliat cauzele oa tregii activităţi productive, între —8 şi —3 '
coborîte
pe
cinile ce revin operatorilor însămînţători în acest an, pri indicatorilor de eficienţă c- producţie, cît şi a bugetelor re au condus în întreprinde prin reducerea sistematică şi maximă între
vind ridicarea Indicelui de natalitate la speciile de taurine conomică. In unităţile econo- de venituri şi cheltuieli, a rii] e respective la depăşirea permanentă a costurilor dc grade. Ceaţă io
.şi ovine. avut implicaţii negative asu cheltuielilor, precum şi de a producţie. punere de ehic
mke unde s-a urmărit siste