Page 59 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 59
I DUMINICĂ, 20 IANUARIE 1980 Pag. 3
r~
LITERATURA ARTA" Consemnări (f L U M E
£
Mulţi s-au întrebat cum litică la mitologic, de la fi penumbrele ei, cu bucuriile
ar fi arătat, ce dimensiuni lozofie la astronomie. Vre şi infernurile ei.
şi ce semnificaţii ar fi avui me de numai optsprezece In numai optsprezece ani
opera lui, dacă i-ar fi fost ani simţirea şi cugetul său Eminescu ne-a lăsat o lu
CO-
(E- hărăzită una dintre vîrsle- au dat expresie artistică — me nemărginită şi fabuloa
Ic senectuţii. Unii au încer genială expresie artistică — să pe care zeci şi zeci de
cat să-şi imagineze aceas acestei opere unice în care cărturari români şi străini
tă operă nescrisă, alţii, dim se aiul foşnind mările 'şi o tot cutreieră dc atunci,
potrivă, au spus că Emines codrii, se aude muzica sfe încercând să-i descopere
cu, oricât ar fi trăit, n-ar relor, se simte dogoarea toate nebănuilcle înţelesuri.
itoa-
l’enlru Iuti cei ce-şi po mai fi creat nimic nou şi pustiiirilor, deznădejdea sau Cum ar fi arătat această
pen- MSHA! EfAINESCU goară în inimi lamina din tulburător peste ceea ce a revolta asupritului şi trufia lume dacă Eminescu ar fi
c tre zările Cârpelilor, lima rămas scris. Zadarnice supo celui ce slăpîneşte. Opera trăit mai mult ? Ingrată şi
Paul
J 5) ianuarie nu mai poartă ziţii şi penibile speculaţii aceasta în care sc împle lipsită de sens întrebare...
ilor însemnele calendaristice şi unele şi altele, de vreme tesc, ca ramurile prelungi Să fim fericiţi că ne-a
Ce-ţi dazesc ea ţie, obişnuite. ce cd ne-a dăruit — imen ale sălciilor, toate întrebă dăruit ceea ce încă multe
mea
i La cumpăna ei, sărbăto să şi încă nu deplin cunos rile omului dinloldeauna şi popoare nu au: un nesfâr
ocul rim, an de an, cu întrea cută — o lume nouă, me de pretutindeni, implicat în şit teritoriu cu adevărat li
pe dulce %amâme ga preajmă a simţirii şi nită să sporească nu numai toate relaţiile, de la dra ber, fie care oricine îl poa
stu-
a cugetelor, pe luceafărul zestrea spiritualităţii romă- ' goste piuă la nemurire. O- te străbate orîcîiul, în orice
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
poeziei noastre : Mihai E- neşli. ci şi pe cea a uma pera aceasta nostalgică sau direcţie, cu egală, desfăta
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ?
minescu. nităţii însăşi. solemnă, şăgalnică sau ele tă înfiorare, emoţie şi dra
Braţele nervoase, arma de tărie,
e La trecutu-ţi mare, mare viitor ! Nu cred că înseamnă Doar optsprezece ani a giacă, de o muzicalitrite per goste, lăsîndu-se răsfăţat de
imba Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, aceasta, de ¡apt, o aniver apucai să lucreze efectiv, suasivă, inconfiindabilă, ca adierile sale, de melanco
vine
cercetând,
căttlînd,
numai
a
iscodind,
Dacă fiii-ţi minări aste le nutresc ; sare Poeziei însăşi, poetului, ci hălăduind cu geniul său pe re rostire din a simpla alegere liile şi miresmele de sale, lă-
a
a
tuturor
sîndu-se
bătut
şi
cuvântului
ce
furtunile
Căci rămine stinca, deşi moare valul, celor ce, din diafana vra toate tărâmurile interzise a- exprimă adevărul. Opera a- şi gândurile sale şi troienii
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
jă a cuvintelor sale, înfi lîtora dintre contemporanii ceasla care alcătuieşte o lu de floarea sfântă a teilor
ific ripă, . neosteniţi, noi ghi săi, de la fizică la meta me aparte, cu luminile şi săi.
,Gus- Vis de răzbunare negru ca mormîntul RADU CIOBANU
(Epi- dări şi noi speranţe în de fizică, de la economie po tainele ei, cu adevărul şi
Spada ta de singe duşman fumegînd,
vălmăşiile lumii.
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare.
Spună ce-i poporul mare, românesc, La o
Cînd s-aprinde sacru candida-i viitoare, E M I N E S C U AZI
Ita- Dulce Românie, asta ţi-o doresc. aniversare
:egă-
7.30 Spune odă-n metru antic Miezul miezului a toate
umi- Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Veacul — mire-n dimineţi Din genuni de vreme-ntoarsă
i Ra- Ianuarie este hărăzit a- Picurînd lumini romantic Pasărea Măiastră bate...
9.30 Tînără mireasă, mamă cu amor !
12,00 Fiii tăi trăiască numai în frăţie cestei împodobiri a su fier în grăirea altor vieţi. Se întoarce-n flori cenuşa
13,00 telor pentru că este luna Geniul tău, izvornic mină Sfint polen necunoscut :
pre- Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, ' unui început de nou an, Duhul firii limbii noastr'e ; Pasărea cînd bate uşa
13,15
dc Viaţa în vecie, glorii, bucurie, în care, în ecourile verbu întru gloria română Are glasul tău, de lut.
iote- Arme cu tărie, suflet românesc, lui eminescian, vrem şi Nasc din glia-ţi alte astre. Adevăr din basm ne cheamă
13,30 trebuie să fim mai buni, Adevăr din basm ne cheamă
leda- Vis de vitejie, fală şi mîndrie, mai curaţi, nud fericiţi. Soare nou suind prin grai,
arius Soare germinînd prin grai... Vreme trece, se destramă,
mu Dulce Românie, asta ţi-o doresc ! In fiecare ianuarie ne
şi a- troienesc aducerile-aminle Vreme vine, se destramă, Tu rămii, frate Mihai...
lulnil şi înlîile noastre cuvinte Tu rămii, bade Mihai !
Ibum
opu- au cadenţele versului său: Fără de răgaz revarsă EUGEN EVU
Ma- 2 recut-au anii ca nouri
pon; lungi pe şesuri
ii de Poetul sublim, care după cea a lui Maiorescu, asupra
¡mio Şi niciodată n-or să vie decît să tălmăcească aici lim
ri is- iară... fericita expresie argheziană artei şi a relaţiei sale cu c- pede ceea ce ai noştri au
en“ ; Rostindu-le, ne rostim „Şi-a muiat condeiul de-a venimentul imediat. „Naţio gîndit, au simţit şi au înfăp
toti;
No : pe noi înşine, pentru că dreptul în luceafăr“, consti nalitatea — scrie poetul — tuit dintru începuturi.
ei de Sara pe deal, Doina, îm tuie; în veacul de tranziţie pe trebuie să fie simţită cu ini Meditînd asupra rosturilor
■vdio- părat şi proletar, Scriso care l-a învăpăiat cu mintea ma şi nu vorbită numai cu viitoare ale ţării, poetul lasă
rneul
sem rile au răsărit, asemeni a- sa, mărturia exemplară a spi gura. Ceea ce se simte şi sc posterităţii gînduri care fac
na- nolimpurilor şi florilor, ritului creator al românilor. respectă adînc, se pronunţă din el contemporanul nostru.
amic Ungă inimile românilor întreaga lucrare eminescia arareori“, în versuri, se sub El afirma, de pildă, răspicat,
l ro- dinloldeauna. Cu ele cu nă, de la opera poetică la cea înţelege. Portretul lui Mircea,
Bll- într-un articol, dreptul po
8 de treierăm lumea şi trecem gazetărească, este expresia u- poarelor de a fi libere : „a
ştiri; vămile vieţii, mai înalţi în nui adine fior patriotic, a u- trece suveranitatea în alte
iz i cal
inimi, mai încrezători în nci luminoase viziuni, anima braţe decît acelea ale popoa
tnîngîieloare speranţe, mai tă precum un curcubeu deasu relor e o crimă contra lor“,
slăpîni pe turmele ghidă pra viitorului ţării. Metafora l/izionarut Demnitatea naţională nu poa
rilor şi ale viselor. patriei constituie un adevărat te fi doar apanajul statelor
laitmotiv al poeziei sale încă mari : „Da, căci demnitatea
Pentru că din constela
ţia sa — nemuritoare şi din primii ani de creaţie. De Eminescu morală a celui mic poate fi
dar parte de meleagurile natale,
tria); rece — nu ne picură în tot atît dc însemnată ca şi
(Ar- cale stele, ci luceferi şi poetul se întoarce cu ghidul a celui mare, iar a se lupta
39 ll/l'W' irepetabile primăveri. „L-a patriei dulci plaiuri, şi a muri pentru.bunurile cele
Slixi- la cîmpii-i rîzători" („.Din mai sfinte inimii omeiVofT e
e pc- EUGEN BURZA înţeleptul voievod muntean
(Ar- Desen de ION CÂIUOI străinătate“). Fiind însuşi cea tot atît de frumos pentru cel
erîile mai aleasă dintre acele din evul de mijloc, care a fe mic ca şi pentru cel mare“.
PE- sînte firi vizionare", Eminescu rit de invazie ţara şi, odată Propăşirea ţării stă în munca
vine cu ea, Europa, capătă un pro
rea) ; meneşte patriei : „La trecu fil de efigie în „Scrisoarea întregului popor: „Temeiul u-
rcule tu-ţi mare, mare viitor“ nui stat e munca...", aceasta
No- Poetul si unitatea naţională („Ce-ţi doresc eu ţie, dulce a 111-a“. Calm, demn, ospi „fiind legea lumii moderne,
n Românie“). talier, modest dar hotărît,
Lca) ; întărit din axlîncuri de dra ce nu are loc pentru leneşi“.
repte Dar expresia cea mai gran „Condiţia esenţiala" a civili
ear- Problema unităţii naţionale unitatea sufletească şi cultu venţă situaţia umilitoare ce li dioasă a patriotismului emi gostea centru patrie, Mircea zaţiei unui stat o constituie
VUL- nescian o găsim în „Scrisoa rosteşte un adevărat crez al „civilizaţia economică“. Poe
ghid a românilor străbate întreaga rală. s-a creat românilor în monar poporului nostru :
EA : operă eminesciană, dar, mai Cînd Eminescu îşi începe hia habsburgică spunînd că rea a IlI-a". Publicată în tul respinge dependenţa eco
iline- cu seamă opera sa politică. activitatea jurnalistică la 1881, 1 ucrarea conţine şi e- „Eu, îmi apăr sărăcia, şi nomică a ţării : „O deplină
să-1 românii, popor străvechi pe couri ale războiului pentru nevoile şi neamul/... Şi dc-a- subjugare economică... e ega
:esor Concepţia sa se împlineşte în „Federaţiunea“ (ziar româ teritoriul unei ţări autonome,
ASA: perioada de studii dc la Vie- nesc ce apărea la Budapesta), care formează două treimi independenţă. Mulţi s-au în ceea tot ce mişcă-n ţara asta, lă cu sărăcirea, demoraliza
I-II na, în cercul studenţilor ro fusese încheiat pactul dualist trebat cum se explică faptul rîul, ramul,/ Mi-c prieten nu rea şi moartea“. Iată aici
\NI : din populaţia Ardealului, este că poetul n-a dedicat, precum mai mie, iară ţie duşman doar cîtcva dintre credinţele
( No- mâni „România Jună". în a- (1807). In aceste condiţii E-
Dmul ceşti ani el se dăruieşte stu inincscu, în articolul semnat pus în afara vieţii publice. Ailccsanilri, versuri anume este/ Duşmănit vei fi de toa prin care Eminescu ne apare
şic) ; diului istorici universale şi cu pseudonimul „Varro“, ară „Ce curioasă idee despre na momentului de la 1877. Ex te, făr-a prinde chiar dc ea un gînditor vizionar.
Ionel plicaţia rezidă în concepţia veste“/. Aşa a fost, aşa va fi
u 1) ; naţionale cu dorinţa declara ta că sistemul dualist din Ar tura oamenilor cînd se în lui Eminescu, influenţată de
Ei A- tă de a sluji idealurile nea deal era o monstruozitate din cearcă a se face intr-o zi în veac. Eminescu n-a făcut Prof. CONSTANTIN PASCU
4-lea mului său. punct de vedere etnic. Argu ceea ce mii de ani n-au pu
GIU- mentele sale izvorăsc, dintr-o
(Ca- Adolescent fiind îl frăjnin tut face ?“.
'EG : ia soarta fraţilor români din concepţie activă despre isto Şi dacă soarta a făcut ca Şezătoare literară Velca, iar un grup de ac
iar) ; Ardeal şi de aceea vine la rie, din cunoaşterea mişcări tori ai Teatrului dc stat
fot- lor naţionale şi revoluţionare: Luceafărul poeziei române să
torul Blaj, cetate transilvană de lipsească de la împlinirea vi „Valea Jiului“ au recitat
cul- luptă, rezistenţă şi cultură, „Fiecare naţie e suverană ; sului de unitate naţională al La Casa de cultură a sin- literară consacrată împlini- din creaţia lui Mihai Emi
T (11 minat, cum însuşi spune „de cîştigarea autonomiei se f.ace di ca telor din Petroşani, pes- rii a 130 de ani de la naş
Itima pe cale activă ; românii tre poporului său, el a fost pre te S00 de elevi din şcolile terea lui Mihai Eminescu. nescu. în cadrul şezătorii
lure- dorul fierbinte dc a putea să zent în sufletul miilor dc ro generale şi liceele mumei- Despre viaţa şi opera lu- literare au citit din pro
regă- vadă locul de unde a răsărit buie să fie ireconciliabili în mâni, adunaţi la Alba Iulia,
umi- soarele Românismului“. De materie de drepturi naţionale piului au participat vineri, ceafărului poeziei româneşti priile lor creaţii membrii
abrie şi solidari cu celelalte naţio în decembrie 1918... 17 ianuarie, la o şezătoare a vorbit criticul Dumitru cenaclului „Panait Istrati“.
Ora- pe acum îl interesează pro
•esc). blemele dc viaţă naţională şi, nalităţi asuprite“. „Nimeni Prof. GLIGOR HASA
copil fiind, cugetă adînc a- nu trebuie să fie aicea stăpîn
supra lor. decît popoarele însele... E ab
surd să cerşim ce ni sc cuvi
înccpîncţ din anul 1870, E-
' v
minescu are ocazia să lupte ne şi pe care trebuie să le liil ¡1 - „
luăm pe altă calc".
intru şi cu fapta, nu numai cu con Lucrînd la ziarul „Timpul“, Colinele, colinde l
Vre- deiul, pentru „viaţa noastră E vremea colindelor
or şi românească care se lipeşte dc indiferent că e vorba despre Căci gheaţa se-ntinde
iabil. articolele cu caracter politic,
□cale sufletul nostru“. El are ini economic sau social — totul Asemeni oglinzilor.
a să ţiativa şi lucrează pentru or Şi tremură brazii
ţă şi ganizarea serbării de la ni-1 relevă pe Eminescu ca Mişcind rămurelcle,
po- pe un strălucit apărător al
lode- Putna, prilej pentru un con virtuţilor şi drepturilor isto Căci noaptea de azi-i
ensi- gres al studenţilor români din Cînd seînteie stelele...
î su- toate provinciile româneşti. rice ale poporului nostru. E-
ratu- minescu cere răspicat din (M. EMINESCU —
rinsă Dc acum Eminescu e hotărît partea Imperiului Habzburgic
mai să lucreze pentru naţiune „Colinde, colinde“)
cea respectarea limbii, datinei, a
şi 2 conform cu trebuinţele ei, individualităţii noastre etni
de- convins că la unitatea politică ce, a „bunurilor conştiinţei
1
nu se poate ajunge decît prin noastre' . Demască cu consec
