Page 6 - Drumul_socialismului_1980_01

'a*. - DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Iii
nw~ an hotărâtor gentry indapisnirea ca succes a sarcinilor întregului rindnal T EIEVJ2
0 CAUTAÏE NOMĂ, SÜPE8S0ARÂ, SPIRIT REVOttffiOHâR fi* MUNCÀ Şl CREAŢIE economica si 10,00 Matineu tic
11,10 Bucureşti —
(Urmare din pag. I) productivitatea muncii, să dam, strada i
ridicăm întreaga activitate 12,10 Copii din Ho
1
Aş fi dorit să scriu de­ buie să- folosească aceste riij a creşterii productivită­ noi experimentăm un nou gură. participarea directă economico-financiară a în­
spre toţi cei 3 150 de tineri moderne maşini. Greutăţi ţii muncii şi diminuării tip de vagonet de mină din nemijlocită şi mai activă a treprinderii noastre la ni­ producţie a
care muncesc în adîncul şi au fost şi sînt încă. Pînă la continue a eforturilor fizi­ material plastic şi stîlpi de tuturor cetăţenilor la viaţa velul cerinţelor şi exigenţe­ de Film TV
la suprafaţa I. M. Lupeni. această dată toţi ortacii mei ce, consider necesar — este susţinere tot dintr-un ast­ politică, economică, socială lor cuprinse în documente­ 13,00I)c la A la...
Reportaje, di
Aş fi pornit de la o infor­ au absolvit cursurile de de părere maistrul Petre fel de material. Experienţă şi edilitar-gospodărească a le Congresului al Xll-lea re, muzică,
maţie, poate surprinzătoare specializare; organizate pe Constantin, Erou al Mun­ avem, aşa că vom conti­ localităţilor. Noi ştim că tot al P.C.R. dans, sport
pentru aceia care n-au co- cii Socialiste — ca în acest nua să extindem mecaniza­ ce se înfăptuieşte azi în 17.50 Clubul tinere
borît niciodată în adîncul an, 1980, să se înfiinţeze rea complexă — cale sigu­ ţara noastră este spre bi­ CARTIERUL — 18,35Săptămina pc
, dătător de comori şi n-au un raion de înnămolire ră de sporire a producţiei nele întregului popor. Şi OGLINDA SPIRITULUI 18.50 1001 de seri
intrat în „amfiteatrele cu­ pentru colmatarea rocilor de cărbune. mai ştim că pentru a ne GOSPODĂRESC 19,00 Telejurnal
rajului“ care sînt abatajele din zona exploatată. Am în­ face viaţa mai fericită şi AL LOCUITORILOR SAl 19,20In intimpinai
şi anume, că media. de deplinit şi depăşit sarcinile mai prosperă trebuie să ne greşului Fron
vîrstă a celor care zi de zi la cărbune cocsificabil în unim forţele şi să depunem Organizaţia noastră pro­ tăţii Socialist
coboară în inima Obrocăi 1979, însă în viitor trebuie eforturi susţinute pen­ prie a F.U.S. din cartierul 19,35 Dosarul eneri
este de 23 de ani ! Aş fi generalizată experienţa po­ tru înfăptuirea Programu­ III al oraşului Simeria este 19,45Tcleenciclope
încercat să-i aduc într-un zitivă, întreţinerea comple­ lui partidului, a documen­ cea mai mare — numără 20,15Film serial :
singur portret pe toţi cei xelor mecanizate, reducerea telor adoptate de Con­ peste 200 de membri — ne Compania pet
2 700 de muncitori ce par­ consumurilor de materiale gresul al Xll-lea al P.C.R. relatau tovarăşii Ioan Borca iving. (Episoi
ticipă ia cursurile de spe­ şi a costurilor de produc­ Noi, constructorii, nu vom şi Cristea Velniceru, pre­ ,iirietăţi m
cializare şi policalificare. ţie, realizarea producţiei precupeţi nici un efort pen­ şedintele şi respectiv secre­ tri.„.ive
Sau să scriu despre ortacii nete valoi’ice. tru a ne face pe deplin da­ tarul comitetului organiza­ 21,35Telejurnal.
lui Teodor Boncalo, care, Cum să spun, maşinile toria. Acum, la începutul ţiei. Acţionăm în spiritul
deşi nu mulţi la număr, au îmi povestesc astăzi o altă noului an de muncă lucrăm documentelor Congresului
smuls adîncului, peste plan, lume — remarcă directorul pentru finalizarea lucrări­ al Xll-lea al P.C.R., al în­ 1ÊAD80
in 1979, mai mult de 12 000 tehnic electromecanic al lor şi darea în următoare­ demnurilor cuprinse în Me­
de tone din. bogăţia neagră. minei Lupeni, inginerul Ti­ le zile în folosinţă a cen­ sajul de Anul nou al tova­
Ori aş. fi istorisit în cifre VALENTIN TOFANÄ tus Costache, omul ce are tralei termice care va asi­ răşului Nicolae Ceauşescu, BUCUREŞTI I :
depăşirile de plan realizate gura căldură şi apă caldă preşedintele Republicii, des­ dioprogramul dim
de sectorul IV ajuns, în a- menajeră pentru noul an­ făşurăm o activitate sus­ Radiojurnal; 8,00
cest an la o producţie me­ samblu de blocuri din cen­ ţinută de popularizare şi presei ; 8,10 Curie
diilor ; 9,00 Bulctii
die de 17—20 tone de căr­ Smerii din Lupeni sînt flotanţi Ing. TITUS COSTACHE trul civic al oraşului, pre­ explicare a hotărîrilor a- 9.05 Varietăţi muzi
bune de cască !' Buletin de ştiri;
în adîncul Lupenilor, gătim montarea prefabrica­ doptate de Congresul al vista literară radi
De data aceasta însă. la orizontul 400, muncesc telor la blocul 16 cu 30 de Xll-lea al partidului, pen­ Legendă şi dor —
ne-am oprit la mina Lu­ oameni pasionaţi de toate apartamente şi betonări la tru mobilizarea cetăţenilor jocuri populare; 1
peni, fruntaşa bazinului Astăzi, să dea ţării cuceririle tehnicii noi. Sîn- diafragmele blocului 7 cu la acţiunile de gospodărire tin de ştiri ; 11,
carbonifer al Văii Jiului la tem în abatajul lui Ioan 64 de apartamente. în a- şi înfrumuseţare a cartie­ cultural ; 11,25
Saint
„U“:
Lara
producţia de cărbune ex­ Sălăgean. O comandă scurtă tenţia noastră stau calita­ rului. Pe baza programului 11,35 Avanpremier
tras, peste 62 000 tone căr­ cărbune mai muSt, şi tamburele combinei pă­ tea lucrărilor, respectarea pe care l-am adoptat în a- tv. ; 12,00 Buletin
bune suplimentar în 1979, trund, cu tăieturi lacome, graficelor de execuţie şi de dunarea de constituire au 12.05 Mari compozi
interpreţi ; 12,45 I
la cinci interlocutori — mi­ în masivul de cărbune. Şi, dare în folosinţă, economi­ fost iniţiate acţiuni pentru promenadă ; 13,00
nerul şef de brigadă Con­ în timp ce bulgării calzi, sirea de materiale, combus­ plantarea de pomi şi ar­ la 3 ; 15,00 Merid
stantin Lupulescu, mais­ mai bun, mai ieftin, sclipitori, alunecă pe trans­ tibil şi energie, întărirea buşti ornamentali şi pen­ 1G,00 Radiojurnal ;
diorecording ;
18,
trul miner Petre Constan­ portor, Ioan Sălăgean pare ordinii şi disciplinei, a spi­ tru protejarea lor în pe­ serii ; 20,00 Rom;
tin, Erou al Muncii Socia­ a scăpa din chingile încor­ ritului de răspundere în rioada de iarnă. Avem în tece de dragoste i
A
liste, şefii de brigadă. Ioan dării şi-şi dezleagă baierele muncă. Lotul nostru a che­ vedere amenajarea, şi în­ concertante, cu Ai
Maria
Butaciu,
Sălăgean şi Valentin Tofa- sufletului : mat lă întrecere toate lotu­ treţinerea zonelor verzi; a nică, Ion Radu, M
nă, directorul tehnic elec­ rile din cadrul şantierelor terenurilor de joacă pentru dală, formaţia Ni
tromecanic, inginerul Titus trustului pentru buna gos­ copii, păstrarea curăţeniei, traşcu ; 20,30 Azi,
nia ; 20,40 Cadenţi
Costache —, care ne-au re­ de mfine podărire şi folosire a ma­ folosirea terenurilor din 22,00 Radiojurnal;
latat despre mobilizarea ti­ terialelor, a maşinilor şi u- curţi pentru cultivarea le­ zică dc dans ; 24,i
neretului şi despre acţiuni­ tilajelor din dotare. gumelor, antrenarea cetăţe­ de ştiri ; 0,05—0,00
muzical nocturn.
le întreprinse pentru reali­ nilor în acţiunea de econo­
zarea sarcinilor în noul an, grupe de meserii. Altfel nu în grijă un uriaş angrenaj, MUNCA misire a energiei electrice
în întregul cincinal 1981— se poate. o maşină cu mii de maşini BINE ORGANIZATA — şi a combustibililor, valo­
REZULTATE
198* într-adevăr, trebuie să şi utilaje. Maşinile sînt tot­ PE. MĂSURĂ rificarea resurselor secun­ CÎ9NEM/
fii miner, trebuie să lucrezi deauna simbolul invers al EFORTURILOR DEPUSE dare.
cu aceste complexe meca­ omului. Vremea lopeţii şi întrecerea patriotică pen­
DEVA:
nizate, ca să poţi spune ce a pickhamărului a trecut. Eu fac parte — ne de­ tru buna gospodărire şi în­ (seriile I-II) Pledonc
(Pai
reprezintă ele pentru mi­ Omul a înţeles sensul aces­ clara strungarul Teofil Pă- frumuseţare noi o desfăşu­ tima frontieră ;
nerit, pentru munca mine­ tui simbol. Am mecanizat durean — din organizaţia răm sub genericul „Cartie­ (Arta) ; HUNI
rului. total un sector, am început proprie a F.U.S. din Sec­ rul nostru mai frumos, mai Domnul Miliard i
A fost regăsită cc
— Vizita pe care tovară­ să-l aducem la zi şi pe al torul I vagoane cisternă al bine gospodărit“ şi am che­ 7-a (Siderurgistul)
şul Nicolae Ceauşescu, se­ doilea. Povestea cu combi- I.M.M.R. Simeria. Colecti­ mat la întrecere toate or­ cel Mare (Arta)
cretarul general al partidu­ vul din care fac parte, în­ ganizaţiile proprii ale merge ; înainte (C
rul)
PETROŞAN
lui, a făcut-o, în noiembrie treprinderea noastră a rea­ F.U.S. din cartierele oraşu­ tea unui ghid
lizat planul pe primii pa­
1977, în mijlocul nostru — lui. Ne gîndim ca într-un Teatrul cel Mare
atunci a stabilit introduce­ IOAN SĂLĂGEAN- tru ani ai acestui cincinal viitor apropiat — spunea brie) ; Antichităţi
ca) ; LUPENI : I
rea masivă a mecanizării în înainte de termen, iar pre­ tovarăşul I. Borca — să Bagdad (Cultura:
subteran — a fost începu­ — Viitorul mineritului vederile de plan pe 1979 la deschidem un birou de vre de lux (Mun
tul unei adevărate ere în nostru a început atunci producţia marfă, globală, consultaţii juridice pentru VULCAN : Mihail,
Valea Jiului. Eră în sensul cînd secretarul general al netă şi fizică au fost de­ locatari. circ (Muncitoresc)
şi
best:
Frumoasa
că —r îşi continuă şi­ partidului, tovarăşul. Nicolae păşite în mod substanţial. Organizaţiile proprii ale rul) ; ANINOASA:
rul gîndurilor Valentin Ceauşescu, a coborît în a- Mobilizat de îndemnurile F.U.S., deşi sînt la început ianjen (Muncitore:
Toi'ană; un tînăr ambiţios, cest loc şi s-a sfătuit cu cuprinse în Mesajul de de drum, au trecut în mod CÂNI : Pe ciocăn (
doare
capul
o
ce răspunde de complexul noi. Din acea zi de noiem­ Anul nou al preşedintelui hotărît' la acţiune şi sînt brie) ; BRAD : i
nr. 4 — introducerea meca­ brie, eu şi ortacii mei, toţi Republicii, tovarăşul Nicolae angajate plenar în activi­ cruce (Steaua
nizării a reevaluat munca minerii ţării, ne-am înţeles Ceauşescu, mă angajez ca tatea politică şi socială, de ORAŞTIE : Alit
tru un prieten (sf.
in minerit, a erupt în mij­ mai bine datoria ce-o a- împreună cu colegii mei de gospodărire a localităţilor, (Patria); Ecaterin
locul oamenilor „dezghe- vem. Să dăm ţării cărbune muncă să facem tot. ce ne întreprinderilor şi institu­ roiu (Fia că<—' • r,
ţînd“ concepţii vechi moş­ mai mult, mai bun, mai stă în putinţă pentru a în­ ţiilor. Este un început bun BĂI : Drui .. ...
(Casa
dc
Itură);
C-TIN LUPULESCU tenite din tată-n fiu, de ieftin. A depăşi 20 de tone cheia şi anul 1980 — ulti­ şi iniţiativele, acţiunile şi Intoar- “ea acasă
generaţii întregi de mineri. de cascq nu niai reprezintă mul an al actualului cin­ realizările se vor amplifica Iar) ; BRAZI : Dr
— Mecanizarea masivă a In aceşti ani, de cînd azi un fenomen izolat la cinal — cu realizări, cit mai în cinstea celui de-al II-lea cumpănă ; CALAI
şi liber (Casa le
abatajelor — se destăinuie s-au introdus complexele, PETRE CONSTANTIN Lupeni, ci este o realizare bune, să sporim producţia şi Congres al F.U.S. SIMERIA: Hcrculc
Constantin Luyulescu; un oamenii, deşi la început (frecventă. Mineritului cla­ te Atlantida (1
bărbat voinic, mereu vesel le-au privit cu neîncrede- na ? N-o puteam folosi, deşi sic i-a luat locul tehnica ilia : Alibi pentri
(seriile
I-II)
ten
— realitate evidentă la noi, re, treptat-treptat au înţe­ o importasem cu bani grei. nouă, fără de care viitorul Adunările generale TELIUC : Vlad Ţ i
a impus schimbarea însăşi les că noţiunea de „miner- Şi atunci caută, studiază, şi noua calitate a omului riile I-II) (Miner
a concepţiei despre minerit, tehnician“ nu este o meta­ modifică, găseşte soluţii n-ar putea fi posibile. Aşa
presupunînd, evident, o ca­ foră, ci un cuplu sintetic practice. Le-am găsit şi cum ne-am făcut datoria ale oamenilor muncii
lificare nouă, superioară', a ce desemnează o trecere combina arată altfel — pînă acum, ne-o vom face Greiwe/
omului din adine. Eu sînt de la inferior la superior. parcă ar fi fabricată după şi în viitor. (Urmare din pag. I) du-se îndeosebi operativita­ iau
maistru electromecanic şi Pentru anul 1980, colectivul gîndul meu. Pentru anul Ieşim la ziuă. Ne oprim tea şi optimizarea transpor­ Timpul probab
conduc un abataj mecani­ de specialişti de la I. M. în care am intrat şi pentru în faţa panoului „Faptul zi­ restanţelor din 1979. în a- turilor, îmbunătăţirea ca­ ziua de 5 ianuarit
zat. Cu formaţia mea am Lupeni are pe masa de lu­ viitorul cincinal, sarcinile lei“. Admirăm chipuri de cest sens este necesar să lităţii serviciilor, reducerea în răcire cu cerul
obţinut o productivitate su­ cru o seamă de probleme noastre sînt destul de seri­ mineri, eroii cotidieni ai se asigure, la timp docu­ consumurilor de carburanţi Temporar va ninge
slăb
va
tul
sufla
perioară planului cu 3 500 de mare însemnătate pen­ oase. Pînă în anul 1990 tre­ minei : Teodor Boncalo, cu mentaţiile tehnico-economi- şi lubrifianţi, eficienţa spo­ tat din intensitate
iar
kg/post şi o producţie su­ tru sporirea producţiei de buie să asigurăm din Valea brigada, Valentin Tofană, ce, proiectele, materialele rită a întregii activităţi. nopţii, prezenta mîine
în­
mai
plimentară extrasă pe a- cărbune cocsificabil : îmbu­ Jiului cel puţin 80 la sută cu brigada, Constantin Lu­ de construcţii şi utilajele, începînd încă de săptă- de scurtă durată
ceasta bază de peste 40 000 nătăţirea sistemului infor­ din cele 15—16 milioane to­ pulescu, cu brigada, Kacso să se acţioneze mai ferm mîna viitoare, la nivelul km/oră din nord-v
tone de cărbune. Mecaniza­ maţional, scurtarea timpu­ ne de cărbune. Documente­ Ioan, Ioan Sălăgean, Ion pentru mecanizarea lucrări­ secţiilor, sectoarelor, şantie­ peraturile în scădei
rea complexă, a abatajelor lui de decizie, mecanizarea le Congresului al XH-lea Gîrea. Deasupra chipurilor lor, folosirea maşinilor şi relor, uzinelor, adunările, tea între —17 şi -
a pus, la un moment dat, lucrărilor de pregătire în au devenit sarcină expresă: scrie : „Ne bizuim pe mi­ generale se cer temeinic iar ziua între -
problema devansării pregă­ stratul 3; prin utilizarea' deceniul 1981—1990 să de­ nerii noştri minunaţi, în utilajelor în două şi trei pregătite din partea sindi­ grade.
tirii oamenilor. Aşa- este maşinilor de reprofilat ga­ vină cu adevărat deceniul frunte cu comuniştii“. Cin­ schimburi, pentru asigura­ catelor şi a consiliilor oa­
rea şi pregătirea forţei de
ste ţie, muncă de miner !
normal, să fie de vreme ce lerii. ştiinţei, tehnicii, calităţii şi menilor muncii, materialele
minerii sînt cei care tre­ — în direcţia mecaniză- eficienţei. Pentru început, DUMITRU DEM IONASCU muncă, organizarea judi­ trebuie întocmite cu toată
cioasă a muncii la fiecare grija şi răspunderea, incit SiOTO
obiectiv şi lucrare, întări­ să ofere cadrul unei largi
rea ordinii şi disciplinei şi fructuoase participări la
UNIVERSITATEA POLITICĂ SI DE CONDUCERE DEVA sub toate aspectele, pe toa­ dezbateri, să se circum­ Tragerea loto c
te şantierele, asigurarea u- nuarie 1980 :
Anunţă deschiderea activităţii pentru anul- de invăţămitrt O Anul III — miercuri, 9 ian., orele 17, la Cabinetul ju­ scrie plenar evenimentelor
iî)7îj Îyşo după următorul, program : deţean de partid. nei calităţi corespunzătoare ce vor avea loc în ţara Extr. I : 15, 2,
0 Anul I — luni, 7 ian., orele 17, la Cabinetul municipal Toate grupele vor dezbate pe baza studiului documentelor a lucrărilor. noastră în acest an, să răs­
de documentare politico-ideologică Deva (deasupx-a Bibliotecii Congresului al Xll-lca al P.C.R. tema : „Obiectivul fundamen­ în acelaşi spirit comba­ pundă deplin exigenţelor 75, 51, 77, 71 ;
judeţene). tai şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a Extr. a Il-a: 4>
® Anul II (grupa cadre de conducere) — luni, 7 ian., ore­ României stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R., pen­ tiv, analitic şi angajant tre­ puse în faţa întregului po­
le 17, la Cabinetul judeţean de partid. tru cincinalul 1981—1905 şi în perspectivă. Sarcinile organe­ buie să se desfăşoare şi a- por de Congresul al XII- 60, 13, 25, 29, 72, <
® Anul II — marţi, 8 ian., orele 17, la Cabinetul judeţean lor şi organizaţiilor de partid în înfăptuirea planului de dunările generale din do­
de partid. dezvoltare economieo-soeială a patriei“,'. lea al partidului, de secre­ Fond de cîştigu:
meniul transporturilor şi tarul nostru general, tova­ lei.
telecomunicaţiilor, vizîn- răşul Nicolae Ceauşescu.