Page 65 - Drumul_socialismului_1980_01

Se impune o acSvitate susţinuta:
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
din primea lună pleras! la cârbijrs©

sa pe realizat şi depăşit

— Ce înseamnă 1980, ul­ . —— recupera restai recupera restanţele şi a rea­
timul au din acest cincinal, liza planul pe luna ianua­
pentru minerii de la Ţc- Convorbire cu rie ? Chiar a-1 depăşi.
tovarăşul inginer
bea ? — Ne-am stabilit un mi­
— Cum este şi firesc, sar­ VIOREL PETRUTA, nuţios plan de acţiune, mă­
cini sporite, mobilizatoare. directorul minei febea suri tehnico-organizatorice
Faţă de anul trecut, planul concrete la fiecare loc de
nostru de producţie creşte muncă, a căror aplicare în­
cu 15,6 la sută, ceea ce în­ tocmai este urmărită cu cea
seamnă un spor de peste de Gheorghe Anghelina şi mai mare atenţie şi con­
20 000 tone cărbune de bu­ Antonie Vasiu. secvenţă. Scopul final : re­
nă calitate. — Cum s-a acumulat mi­ cuperarea grabnică a minu­
nusul la sectorul I ? sului acumulat la producţia
— Care este situaţia la
zi, după scurgerea celor — încă din luna decem­ de cărbune, realizarea inte­
două decade din această brie a anului trecut n-am grală a planului pe această
primă lună a anului. Şi în
lună ? stăpînit cum trebuie lucră­
rile de pregătiri, mai cu continuare, bineînţeles. Re­
— Din păcate, pe mină seamă la abatajul frontal, zultatele încep să se vadă.
am acumulat un minus de care are ponderea de pro­ Restanţele scad, producţia
peste 1000 tone cărbune. A- ducţie aici. Apoi, nici lu­ de cărbune creşte de la o
SI AL CONSILIULUI ceasta, deoarece sectorul I crările de'’întreţineri şi re­ zi la alta. Avem garanţia
a rămas mult sub plan în paraţii ale utilajelor, maşi­ că minerii noştri pot depăşi
primele zile de muncă ale nilor şi instalaţiilor din greutăţile apărute, au tăria
anului.
subteran n-au fost făcute şi capacitatea să-şi realizeze
Anul XXXII, nr. 6 908 Miercuri, 23 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani — Sectorul II ? cum se cere. A mai fost in­ ritmic, constant planul la
— Merge bine. Are un disciplină, absenţe de la lu­ producţia de cărbune. Au
plus de peste 200 tone căr­ cru. v • x dovedit-o în repetate rîn-
bune. în frunte se află bri­ — Ce se întreprinde pen­ duri.
HotarIrile CongramaXtsi al SIMea al B. CX-R. găzile de mineri conduse tru a reintra în normal, a GH. I. NEGREA
program de acţiune ui întregului popor
1 000 TONE FONTA
Recolta anului 1380 pregătită temeinic PESTE PREVEDERILE
LA ZI, LA CAL AN
Eforturi ¡si folosul rodoloiei muncii, Asigurînd utilizarea la
Fertilizările în centrul parametrii -ridicaţi a a-
al calităţii produselor de panificaţie y grcgatelor, furnaliştii dc ia
LV. Călări au produs peste
preocupărilor prevederile de plan, dc la
Documentele Congresului al muncii, efortul propriu a.l în- cu magazine de desfacere pro­ începutul anului, mai mult
de 1 000 tone fontă pentru
Xfl-lea al partidului- consti­ -treprinderii, preocuparea pen­ prii în Deva şi Petroşani, hectare cu 2 350 tone îngră­ turnătorii. Este răspunsul
tuie şi pentru colectivul oa­ tru reducerea cheltuielilor ma­ sînt cîteva din capacităţile Pentru cooperatorii şi me­ muncitoresc, faptic dat co-
menilor muncii din Întreprin­ teriale, valorificarea superioa­ noi prin care vom realiza canizatorii de la C.A.P. Brad şăminte organice.
derea dc morărit .şi panifica­ ră a tuturor resurselor inter­ sporurile de producţie şi pro­ anotimpul iernii este folosit La acţiunea de fertilizare
ţie Deva un real program de ne, va atinge în anul 1985 ductivitate. Separat de aceas­ din plin pentru a pregăti se remarcă aportul mecaniza­ Pira cronica
activitate, ale cănii prevederi •un nivel cu 176 la sută mai ta, pridtr-o preocupare per­ baze temeinice recoltei din torilor Ion Hcnţu, Mircea
pot fi transpuse în viaţă nu­ •mare decît în anul 1979, în manentă pentru ridicarea ca­ ultimul an al actualului cin­ Cimpoaie, Ion Achim, Victor întreceriii
mai printr-o participare acti­ condiţiile realizării de benefi­ lificării oamenilor, pentru în­ cinal. Aşa cum au- fost sta­ Drăgoi, Horia Cimpoaie, Şte­
va. prin acţiuni proprii spe­ cii şi reducerii cheltuielilor tărirea disciplinei muncii şi a bilite tehnologiile pc culturi, fan Cioază şi Emit Tudoran.
cifice fiecărui loc de muncă, totale la l 000 lei producţie celei tehnologice, unde mai urmărim să realizăm fertili­ Alături de mecanizatorii din socialiste
întreprinse zi de zi şi cu înalt marfă cu 74 lei, iar a chel- avem încă multe dc făcut, zarea unor suprafeţe cit mai această formaţie se află şi
simţ de răspundere pentru ri­ -tuielilor materiale cu 60 lei/ vom determina realizarea u- •mari cu îngrăşăminte organi­ tehnicianul Ion Rusu, de la lectivului de la C.S. Hune­
dicarea nivelului lehnic şi 1000 Ici producţie marfă. nor produse de calitate, care ce şi chimice. Evident, prio­ consiliul, unic agroindustrial. doara, care a' chemat la în­
calitativ al producţiei, astfel Sarcinile deosebit dc mobi­ să răspundă exigenţelor con­ ritate acordăm culturilor dc trecere socialistă pc toţi mc-
ca. în final, să satisfacem e- lizatoare ce revin colectivului sumatorilor. legume şi cartofi,. astfel pu­ Dc atenţia noastră se bucu­ talurgiştii ţării.
xigenţele consumatorilor. oamenilor muncii din între­ Oamenii muncii dc la în­ ţind să ne aducem o con­ ră şi fertilizarea suplimentară CANTITĂŢI
Programul-directivă de creş­ prinderea noastră pot fi rea­ treprinderea de morărit şi pa­ tribuţie sporită la acoperirea a cerealelor păi oase, acţiune SUPLIMENTARE
care. va demara imediat ce
tere a nivelului dc trai .şi ri­ lizate cu un plus de efort. Şi nificaţie Huncdoara-Deva, în­ necesarului de consum al esjte posibilă intrarea utilaje­ DE MINEREU
dicarea calităţii vieţii preve­ cinil spunem aceasta, ne gîn- sufleţiţi de măreţul program populaţiei. Mobilizînd forţe lor pe terenurile respective. Numeroase brigăzi de mi­
de sporirea desfacerilor de dirn în primul rînd la efor­ de ridicare a României pe sporite la fertilizări, am reu­ neri dc la mina Muncei -
mărfuri într-un ritm de 5,4— tul dc gîndire pe care trebuie noi culmi de civilizaţie şi Pregătirea recoltei viitoare înscriu realizări de presti­
6,4 la sută anual, reprezen- să-l facem în folosul rodni­ progres sînt hotărîţi să mun­ şit ca, pînă la începutul de­ se desfăşoară cu intensitate şi giu în întrecerea socialistă.
tînd în majoritate produse a- ciei muncii. Organizarea pro­ cească fără a prcocupcţi nici cadei a. doua a lunii ianua­ în legumi cultură, unde s-a Brigada lui Miron Moldo­
limentare. Asigurăm realiza­ ducţiei şi a muncii va sta în un efort pentru traducerea în rie a.c., să aplicăm gunoi de amenajat deja platforma pen- va«, de la abatajul XVI.
rea acestor prevederi prin mod deosebit în atenţia noas­ viaţă a hotărîrilor Congresu­ grajd pe 25 de hectare, din şi-a depăşit sarcinile zilni­
creşterea volumului de pro­ tră ca dealtfel şi utilizarea lui al XÎI-lea al P.C.R. care 10 sînt destinate legu­ MIRCEA OPRIŞA ce de plan cu 49 la sută.
ducţie în anul 1985, faţă dc raţională a forţei dc muncă melor şi 15 cartofilor. Acţiu­ preşedinte şi inginer şef Minerii din brigada iui
conform calificării, aceasta
anul 1979. Ia. produse de pa­ fiind o sursă importantă de fng. DUMITRU FLEANCU nea continuă pînă la înde­ al C.A.P. Brad Gheorghe Corcodcl, abata­
nificaţie, la făină, la mălai realizare a productivităţii directorul Întreprinderii plinirea integrală a planului, jul VI, au scos din adîncuri
şi produse zaharoase în con­ de morărit şi panificaţie respectiv fertilizarea, a 75 (Continuare în pag. a 3-a) 172 tone minereu, iar Ia a-
diţiile unei permanente di­ muncii planificate, alături dc batajele II şi III, unde lu­
versificări a produselor şi alte măsuri a căror înfăptui­ crează ortacii lui Tzapoş
re ne preocupă încă de pe
creşterii valorii lor nutritive, acum. Mihai), se înregistrează un
ale unei calităţi mereu îm­ spor de producţie de 173
bunătăţite. .. în cincinalul 1981 —1985
vom realiza noi capacităţi de tone minereu.
Sporul producţiei fizice se producţie pentru activităţile hotArîre UNANIMA .
regăseşte în valoarea produc­ dc morărit şi panificaţie, care
ţiei globale, care va creşte cu vor avea o dotare tehnică ai Colectivul de muncă ai
120.8 la sută în anul 1985 .un nivel mai înalt de meca­ tinerei unităţi economice
faţă de anul 1979, creştere ce nizare şi automatizare. Pune­ hunedorenc — întreprinde­
urmează a se realiza in cea rea în funcţiune în anul 1982 rea dc tricotaje tip iînă —
mai mare parte pe seama a fabricilor dc pline şi a mo­ este hotărît să nu-şi precu­
productivităţii muncii, care rilor de grîu la Deva şi Lu- peţească nici un efort în
va spori cu 83- la sută, ajun- peni, cu o capacitate de 30 vederea realizării şi depă­
gînd la 185 3(50 lei/om şi an. şi, respectiv 120 t/24 ore, pu­ şirii planului la producţia
Producţia netă, un alt indi­ nerea în funcţiune a două u- netă şi producţia fizică. Un
argument al acestei afirma­
cator ce exprimă eficienţa nităţi de patiserie-covrigărie ţii îl constituie şi plusul de
producţie realizat de Ia în­
ceputul anului.— peste 15
MULŢUMIRI mii bucăţi tricotaje.
»«ENTE
DIN PLOIEŞTI
PAGINA A II-A
Există oameni a căror Au sosit rînduri de mul­
imagine rămîne neştearsă în ţumire dc la Ploieşti, ex­ ® „SA MUNCIM ŞI SA
memoria semenilor lor, une­ pediate de Lia şi Florin TRĂIM ÎN CHIP CO­
ori pentru toţdeanna, prin Marinescu, insolite de ru­
MUNIST-,
ceea cc fac pentru aceştia. gămintea de a, face cunos­
Era într-una din zilele cută fapta de marc omenie I.M. VULCAN. Maistrul mecanic dc sector Caprian Mureşan raportează subingincru- 8 O chcmarc-simboJ, cu
acestui anotimp. Un auto­ a lui Leonard Avramescu, lui Ion Tureami, responsabil cu proiecţia muncii şi aeraj la sectorul 7 producţie, că la largi reverberaţii în
locul de muncă din subteran condus de el totul este în ordine, procesul productiv des-
turism, care se îndrepta Crăciun Loghin şi Viorcl
făşurindu-se în condiţii optime. Foto: ŞT. NEMECSEIC conştiinţa minerilor
spre Arad,, la ieşirea din Pitic, ca şi a plutonierului
11 ia a derapat, coborînd în- şi maiorului de miliţie, care
*a*m r «nomr 0 rmmm t ornur 9 mw » umăr m ,
tr-o mlaştină, la circa trei au rămas anonimi. Anonimi
metri sub nivelul şoselei. pentru că nu şi-au dezvă­ „Ion Creangă“) — „Popas ganizată la librăria din car­ DISTINCŢII
pentru cactuşi“. tierul „Vîseoza“ Lupeni. lu
Dar n-a rămas acolo multă luit identitatea, dar de fapt preajma expoziţiei se organi­ PENTRU FRUNTAŞII
vreme. Pentru că cei că­ cunoscuţi şi apropiaţi pen­ ORIENTARE zează emoţionante recitaluri COOPERATIVELOR
cu momente din creaţia ma­
rora li s-a cerul ajutorul tru cei care au fost lu ne­ PROFESIONALĂ relui poet. AGRICOLE
n-au slat, pe gînduri. Au caz.
j LANSARE DE CARTE Sub genericul „De la comu­ Adunările generale ale coo­
acţionat prompt. Timp de Despre asemenea fapte FRUNTAŞI
nişti învăţăm cutezanţa re­ perativelor agricole, care au
trei ore, pe un ger ce-(i în­ primim des relatări. Sini voluţionară“, pionierii clase­ loc in această perioadă, a-
Pcsîe 350 tic pionieri şi LA CONTRACTĂRI
cleşta mişcările, trei oa­ acte de nobleţe şi onestita­ s şoimi ai patriei din oraşul lor i—IV do Ia Şcoala gene­ proBă şi fruntaşii in întrece­
meni dc la autocoloana llia te, iar vorbele „nu ne-am CăJan au participat, ieri la rală nr. 2 Călan au fost oas­ Manase Sirbulescu, Pelru rea socialistă, cărora li se în-
peţii furnaliştilor şi coaseri­ mlnează distincţii şi premii.
Romuluţ
Niculeseu,
şi doi de la miliţia din a- făcut decît datoria", de care casa de cultură din localita­ lor de La întreprinderea „Vic­ Todoni,. Viclean, Pauiin To- Fruntaşii de la C.A.P. Rişca
Eugen
ceeaşi localitate s-au luptat, sînt insolite de obicei, con­ te La lansarea volumului de toria“ din localitate. Acţiunea d.oni, Petru Onescu, Viorol sînt.: Carolina Ilieşi, Anghe­
ghicitori „Cine e ?« a scrii­ s-a transformat intr-un dia­ lina Cean şi Toader Cristea,
cu gerul, cu zăpada. cu ţin în esenţă modestia şi Gărdcan şi Viorel Niculeseu,
torului hunedorean Ion Ma­ log viu, po tema orientării membri ai organizaţiei demo­ iar cei de la C.A.P. Riblţa :
mlaştina şi nu s-au dat bă­ demnitatea ce caracterizea­ şcolare şi profesionale. Antiţa Niţă, Marta Stan şi
rinescu. Lucrarea a fost pre­ craţiei şi imitaţii socialiste,
tuţi pînă cînd n-au reuşit ză oamenii meleagurilor hu- zentată de Vladimir Pop, di­ sc numără printre fruntaşii Clement Avram.
să repună maşina în circu­ nedarene, ca şi pe cei ai în­ rectorul Centrului de librării EXPOZIŢIE comunei Densuş la contrac­
tarea
de animale şi produse
laţie şi să ureze drum bun tregii noastre pairii socia­ Deva şi do criticul literar Opera Luceafărului poeziei animaliere pe 1980. Astfel,
celor ce şi-au reluat apoi liste. Silviu Guga. Autorul cărţii a româneşti — Mihai Eniincscu pînă acum s-au contractat în
călătoria spre Arad. ESTERA ŞINA citit apoi fragmente din noul — a fost strinsă intr-o inspi­ total 189 bovine, 170 porci,
său volum (predat. Ediuuii rată expoziţie cu vinzare, or­ 85 ovine şi 510 hi de lapte.
tKtomr <r ,wwr * xtnxsm t gtatx* r r ai*»*/ M JBt