Page 66 - Drumul_socialismului_1980_01

rag. J . DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

i * A
IP COMUNIST“ iTelţu
Br~ 5«BS8EBa

16,00Telex
10,05 Colocviile
16.30 Cura de 1
conştiinţa minerilor 17.00Antologia
contonipor
17.20 Corcspond
ţeni trans
17,35 Arii şi sci
re române
Din iniţiativa Secţiei de propagandă a Comitetului ju­ nician, capabil să-şi însuşească şî să stăpînească utilajele la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—7 17,55Itinerare t
deţean de partid, a Comitetului municipal de partid Pe­ moderne ce au intrat , şi vor intra în aceşti ani în dotarea septembrie 1979. 18.20Tragerea
troşani, a comitetelor orăşeneşti, în Valea Jiului — la în­ unităţilor miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului, a In timpul dezbaterilor, numeroşi şefi de brigadă, ana- 18.30 Căsuţa po
18,501001 de se
treprinderile miniere Lupeni şi Vulcan — au avut loc, re­ minerului-cetăţean cu o înaltă conştiinţă socialistă, cu ţi­ lizînd cu luciditate şi maturitate comunistă rezultatele ob­ 19.00 Telejurnal
cent, dezbateri cu activul de partid, în cadrul cărora a nută morală şi conduită etică desâvîrşite. ţinute pînâ în prezent, climatul sănătos de muncă şi viaţă 19,20In actuali
fost analizată activitatea desfăşurată de către organizaţiile Tot acum a fost relevată preocuparea existentă în rîn- statornicit de mai mult timp în cadrul formaţiilor lor, s-au tirea aleg
9 martie
de partid, sindicat şî U.T.C. de la cele două mine, în dul celor două colective de mineri pentru conceperea şi angajat ca împreună cu ortacii să îmbrăţişeze şi să ampli­ 19,35Noi, feme
' vederea ridicării calitative a muncii politico-educative de folosirea unor noi forme de acţiune, mai perfecţionate, cu fice iniţiativa lansată la I.M. Petrila de şeful de brigadă 20,05Telecinemj
„Dosarele
formare a omului nou, de eliminare cu desăvîrşire a orică­ ajutorul cărora să se realizeze în cel mai scurt timp obi­ Eugen Voicu, să devină colective model, care trăiesc şi
„Dueliştii“
ror forme de rebut uman. ectivele de muncă şi educaţie comunistă — obiective iz- muncesc în chip comunist. Aducem în faţa dumneavoastră TV. Proci
In timpul dezbaterilor au fost evidenţiate rezultatele vorîte din Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae pe cîţiva dintre cei care au preluat această iniţiativă, îm­ dio urilor
bune obţinute în activitatea de formare a minerului-teh- Ceauşescu la Congresul al Xll-lea, din cuvîntarea rostită preună cu opiniile şi argumentele lor. 21,45Telejurnal.
TEODOR BONCALO, GHEORGHE BUŢĂ, VALENTIN TOFANĂ,
şef de brigadă, şef de brigadă, şef de brigadă, BUCUREŞTI
I.M. Lupeni : I. M. Vulcan : I. M. Lupeni : dioprogramul d
Radiojurnal; :
OAMENI NOI, BRIGADA — ESTE FIRESC CA presei; 8,10 Cu
diilor; 9,00 Buh
GÎNDIRE NOUĂ, O EXIGENTĂ NOI TINERII 9.05 Râs nur-’"
rilor- ’
PE MĂSURA ŞCOALĂ SĂ NE AFLĂM 10.05 De ia doi
la cin tecul c<
REALITĂŢILOR A MUNCII ŞI PRINTRE CEI DIN 10,30 Din ţările
TEHNICE DIN EDUCAŢIEI FRUNTE 11.00 Buletin di
Microfonul pioi
ABATAJELE „Cum văd eu împlinirea Avanpremieră
NOASTRE acestei hotărîri a noastre de „Sînt unul dintre cei mai 12.00 Buletin di
Din
comoara
a munci şi trăi în chip co­ tineri şefi de brigadă din nostru ; 12,45 t
„Sînt conştient — şi îm­ munist ? în primul rînd Valea Jiului. Cum şi orta­ lui — program
cii mei sînt tot tineri, îm­
13.00 De la 1 1
preună cu ortacii mei am trebuie să muncim în aşa preună formăm o brigadă se pregăteşte
discutat această problemă — fel îneît să ne depăşim lună de tineret. Deşi nu toţi geri ; 15,00 CIu
că iniţiativa lansată de Eu­ de lună sarcinile de plan. membrii formaţiei au o ma­ lor ; 16,00 Rădic
Cîntcce de Gec
gen Voicu la Petrila este Pentru asta este neapărat re experienţă în minerit, nu 16,25 Coordonaţi
de mare actualitate, dar, în tru aceasta trebuie să for­ nevoie să ai în brigadă or­ nii în brigadă, să devenim cunosc tainele meseriei ca din brigadă ştiu să stăpî­ 16,40 Şlagărul rc
acelaşi timp, de mare răs­ măm " oameni cu o gîndire taci unul şi unul. Adică mi­ o mare familie. Sîntem u- minerii mai vîrstnici, cu ve­ nească complexele mecani­ decenii ; 17,00
ştiri ; 17,05 Odi
pundere. De mare actuali­ nouă, de mare răspundere, neri harnici, disciplinaţi şi măr lîngă umăr, atît în sub­ chime în subteran, ei au zate, le îngrijesc şi, cînd mâne ; 17,25 Vo
tate, deoarece este firesc ca deoarece sîntem oonştienţi pricepuţi. în formarea unor teran cît şi în afara lui. Am compensat acest lucru prin este cazul, le şi repară. Dar muzicii popular
odată cu introducerea inten­ că preluarea unei asemenea asemenea oameni, un mare reuşit să realizăm această dăruire totală în muncă, ortacii din formaţia noastră rul „Gaudeamu
să a progresului tehnic în iniţiative înseamnă ca fie­ rol îl au în brigadă comu­ coeziune prin exemplul per­ prin puterea de adaptare sînt cunoscuţi nu numai rele serii ; 20,1
ai muzicii pop
minele noastre — reprezen­ care membru al brigăzii să niştii, şeful acesteia. Nouă, sonal al celor mai buni din­ rapidă la cerinţele impuse prin faptele lor de muncă, România — soci
tat prin mecanizarea lucră­ devină un destoinic miner, în primul rînd, nu trebuie tre noi şi printr-o susţinută de mecanizare. Se cunosc ci şi prin felul în care se cii libere, a i
poartă în societate, în fami­
rilor, prin folosirea comple­ un cetăţean model, cu o să ne fie indiferent ce fac muncă politico-educativă. rezultatele bune obţinute de lie, prin modul specific ti­ socialist ; 20,45
nore ; 22,00 O z:
xelor de marc randament — conduită exemplară atît la tovarăşii noştri în afara Astfel, noii veniţi, după o brigada noastră şi nu vreau neresc în care partioipă la 23,00 Bijuterii t
trebuie să formăm şi acei locul de muncă, cît şi în porţilor minei. Poate să fie vreme, s-au modelat după să insist asupra lor. Dar, opere ; 23,30—5,1
oameni noi, bine pregătiţi societate, în familie. Noi un om oricît de bun în şut, chipul şi asemănarea între­ doresc să subliniez că aces­ toate acţiunile organizate în muzical nocturi
profesional şi politic, oa­ am reuşit încă din anii tre­ să dea tone de cărbune pe­ gii formaţii. Este un mare te rezultate au fost posi­ întreprindere, în oraşul Lu­
meni cu o înaltă conştiinţă, cuţi să devenim un colectiv ste plan, dacă odată ieşit avantaj pentru noi şi pre­ bile şi datorită faptului că peni. Şi atunci mă întreb : HUNE»
capabili să le stăpînească, unit, harnic, ale cărui re­ din curtea minei îşi schim­ luăm iniţiativa lui Eugen
să aducă la suprafaţă, cu zultate în muncă — peste bă faţa şi pătează ntjmele Voicu, avînd convingerea că ne cunoaştem foarte bine cine alţii dacă nu noi, mi­
ajutorul lor mii de tone de 20 000 tone date peste plan de comunist, de miner, în­ acest lucru va avea urmări unul pe altul, ne ştim pu­ nerii mai tineri, trebuie să DEVA : Post
— au fost posibile datorită seamnă că noi, brigada, nu dintre cele mai bune asupra terile fiecăruia dintre noi fim printre cei dintîi care Degeţica (Patrii
cărbune, dar să le şi în­ bunei pregătiri politice a ne-am făcut datoria ca lu­ realizărilor noastre în pro­ pleca (Arta);
grijească, să le prelungeas­ membrilor brigăzii, datorită mea. Gîndind astfel, am ducţie, deci asupra vieţii şi prin asta ale întregii bri­ să preia iniţiativa celor ca­ RA : Răzbunar
roz (Flacăra);
că cît mai mult viaţa. Pen­ cinstei şi omeniei fiecăruia“. reuşit să Stabilizăm oame­ noastre“. găzi.. Majoritatea minerilor re merg în frunte ?“. soarele fierbint
Vreau să .vă
structorul) ; P
Piedone african
IOAN KACSO, ILIE CHIRON, MIHAI NEŞTEAN, I-n (Unirea) ;
New-York — s<
şef de brigadă, şef de brigadă, şef de brigadă, Noiembrie); Lei
I.M. Lupeni : I. M. Vulcan : 1. M. Vulcan : (Republica) ; LUI
tea unui ghid
TONELE DE O ADEVĂRATĂ FIECARE DINTRE Furtuni de var
resc); VULCAN
CĂRBUNE DATE ÎNTRECERE NOI ŞI TOŢI răsturnată (M
ÎN PLUS SÎNT, ÎMPREUNĂ VOM LONEA : De ce
MINEREASCĂ căm pe profeso
ÍNTR-UN ’ FEL, ARĂTA PETRILA : 39
(Muncitoresc) ; .
ROABELE MUNCII „Aş putea spune că în CE-NSEAMNĂ Frate şi soră (M
CU OMLJL brigada noastră există deja A FI URICANI : Ura
de la Navarom
o tradiţie în formarea oa­ MINER-COMUNIST I-II (7 Noiembri
„In brigada mea lucrăm menilor, atît din punct de In numele P
împreună români şi ma­ vedere profesional, cît şi „Cînd am auzit despre (Steaua roşie);
ghiari. Ne înţelegem bine şi, din punct de vedere politi- iniţiativa lui Eugen Voicu, ZA : Harababu
rul) ; OfţAŞTIE
pentru că vorbim doar o co-educativ. Datorită acestui m-am gîndit că şi în bri­ copilăriei mele
singură limbă — limba lucru, în prezent sîntem un gada noastră există con­ Substituirea
muncii —, am reuşit să dăm colectiv închegat, puternic, diţii să o aplicăm. Conduc GEOAGIU-BĂI ;
fundat (Cao'a d'
în amil trecut 31 000 tone ai cărui membri dau dova­ o formaţie omogenă şi mem­ tiv'mineresc model, care să HAŢEG : Păn
de cărbune peste plan. Re­ bine unul pe altul, că sîn­ dă de disciplină, responsabi­ de partid al minei, pentru brii ei se numără printre muncească şi să trăiască în (Popular) ; BhA
zultatele obţinute în muncă tem împreună şi la bine şi litate, spirit de întrajutora­ ca să se ştie că şi la noi cei mai conştiincioşi, nţai de chip comunist, fiecare din­ cănitoare n-o d
la rău. Dacă unul calcă pe
CĂLAN : Acuare
sînt importante. Dacă mun­ . alături, brigada intervine re la locul de muncă şi în avem brigăzi întregi forma­ ispravă mineri. Aflîndu-mă tre noi şi toţi împreună tre­ cultură) ; SIMER
ca în abataje o putem mă­ prompt şi îi judecă mine­ afara lui. Este de la sine te din mineri vrednici, dis­ în fruntea ei, am căutat să buie să ne purtăm în aşa şa (Mureşul) ; ’
sura în tone, cea cu omul, înţeles că o brigadă forma­ ciplinaţi, cinstiţi şi inimoşi, cunosc cît mai bine pe fie­ fel îneît să ne atingem sco­ mul vals (Lumi
pentru formarea unui nou reşte. Dar demult nu am tă din asemenea ortaci ob­ care sînt capabile să preia care om în parte, să ştiu pul propus. Toţi au fost de LIUC : Oraşul f£
nerul).
miner, a unui colectiv mo­ mai avut asemenea proble­ ţine şi rezultate bune în iniţiativa ortacului Eugen cum se descurcă atît în sub­ acord că de acum înainte
me. Cred- că aşa am reu­
del, s-ar zice că nu arc uni­ şit să devenim un colectiv producţie. Noi, de exemplu, Voicu din Petrila. El a lan­ teran cît şi în afara minei, va trebui să eliminăm din
tate de măsură. Dar toc­ anul trecut am depăşit pla­ sat-o, noi o preluăm din să aflu ce probleme arc, ce sânul brigăzii orice manifes­
mai rezultatele obţinute în unit, disciplinat, cu rezul­ gînduri îl frămîntă. Toţi tare de indisciplină, să ne
producţie sînt, într-un fel, tate care ne fac cinste ’ — nul cu peste 1 300 mc. Dar mers, cum s-ar zice, şi vom sînt tovarăşi de nădejde. organizăm în aşa fel mun­
Timpul prob
roadele activităţii politico- ■ atît în muncă, cît şi în so­ nu sîntem singurii. în sec­ începe o adevărată întrece­ Iar rezultatele bune ne stau ca îneît să obţinem rezul­ ziua de 23 iani
educative. Cum am ajuns cietate, în familie — un co­ torul nostru mai sînt şi alte re minerească cu celelalte mărturie. De curînd, m-am tate tot mai bune. în ace­ mea se va încăl
noi la asemenea rezultate ? lectiv care şi-a propus ca brigăzi la fel de bune ca a brigăzi, cu cei din Petrila sfătuit cu ortacii. Au înţe­ laşi timp, prin comportarea nuare. Cer v;
Printr-o bună organizare a de azi înainte să muncească şi din Lupeni, pentru tra­ les că odată cu preluarea noastră în societate, în fa­ noros spre sfîrş:
lului, cind loca]
muncii în cadrul formaţiei, şi să trăiască în chip comu­ mea. Am arătat toate aces­ iniţiativei prin care ne an­ milie, să dovedim că sîntem precipitaţii slabe
prin faptul că ne cunoaştem nist“. te lucruri în faţa activului ducerea ei în viaţă“. gajăm să formăm un colec­ adevăraţi mincri-comunişti. de lapoviţă şi nj
lat posibil ploa
depune polei. V
cu intensificări
Dezbaterile au demonstrat maturitatea politică a acti­ suşirea de către toţi comuniştii a principiilor de bază ale sud-est şi su<
vului de partid, a tuturor comuniştilor din cele două uni­ politicii partidului şi statului nostru. Un rol mare ¡1 are în- Banatului, loca;
prezenta , intens
tăţi miniere şi, in acelaşi timp, au evidenţiat principalele vâţămintul politico-ideologic care trebuie să se desfăşoa­ la 90 km/oră ;
direcţii în care trebuie să acţioneze în viitor organizaţiile re la un înalt nivel calitativ, să asigure studierea aprofun­ tru judeţul C£
de partid, comuniştii, toţi oamenii muncii, pentru a tradu­ dată a documentelor Congresului al Xll-lea, să lege prin­ Temperaturi rr
—4 şi 1 grad,
ce ¡n viaţă importantele sarcini ce stau in faţa minerilor cipalele idei teoretice de realităţile concrete de la fiecare maxime între 1
din bazinul carbonifer al Văii Jiului — realizarea in 1980 loc de muncă. Local ceaţă pe
reşului.
a unei producţii de peste 11 milioane tone de cărbune şi © Activitatea organizaţiilor de partid trebuie să se
pregătirea celor mai bune condiţii ca în anul 1985 aceas­ axeze insistent asupra educării materialist-ştiinţifice, pa­
ta să crească la cel puţin 15—16 milioane tone — sarcini triotice şi revoluţionare a oamenilor, în spiritui muncii DE LA CE
izvorîte din documentele Congresului al Xil-lea, din întîl- creatoare, al creşterii responsabilităţii fiecăruia faţă de DE FIZ
nirile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­ soarta producţiei, faţă de modul în care trăieşte în socie­ A PAMÎN
neral ai partidului, le-a avut cil minerii. tate şi familie. ŞI SEISMC
© Principala îndatorire a organizaţiilor de partid, în ziua de 2
@ întronarea fermă in rîndul colectivelor de mineri a
U.T.C., sindicat şi ale F.D.U.S. este aceea de a acţiona principiului întrajutorării tovărăşeşti, principiu care trebuie 1980, la ora 8,21
prin toate formele şi mijloacele muncii politico-educative secunde, s-a pi
să domine în viaţa şi activitatea comuniştilor, a tuturor oa­ gitmea Vrancea
pentru a se sublinia importanţa şi semnificaţia introducerii menilor muncii. Comuniştii sînt cei chemaţi să militeze cu mea de 135 kn
masive a mecanizării în Valea Jiului, perspectivele lumi­ mur cu magn
perseverenţă pentru instaurarea unei atmosfere armonioa­
noase pe care acest proces îl deschide în munca şi' viaţa (seara Richter).
se, de respect reciproc, de colaborare fructuoasă la toate Intensitatea
minerilor. In acest sens este necesară o îmbinare mai bună în zona epicen
a activităţii productive cu cea politică, în scopul formării nivelurile, pentru respectarea de către toţi a normelor de IV grade
Minerii Văii Jiului se integrează activ in viaţa politică a minerilor-tehnicieni capabili să minuiască modernele eticii şi echităţii socialiste. caii).
Cutremurul
judeţului, a întregii ţări. Dovadă sînt şi recentele dezbateri complexe mecanizate, a unor oameni de o nouă calitate,
Simţit Ia Bucu
de la minele Lupeni şi Vulcan pe terna „Să muncim şi cu o concepţie superioară despre muncă şi viaţă. Pagină realizată de MIRCEA LEPĂDATU Nu s-au pro
să trăim in chip comunist“. © Organizaţiile de partid sînt chemate să asigure în­ Fotografii: A. LICIU fol de pagube