Page 67 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 67
8 @ MIERCURI, 23 IANUARIE 1980 i-ug. 3
Pe drumul profilului „U“ Manifestări
dedicate
Laminorul de profile mij*. îl întreb spontan, după ce num.dă nr. 11 ne întîmpină cu
locii şi benzi din vastul Com dăm mîna. toate comenzile sale complexe
coală
rusă binat siderurgic Hunedoara —- Totul — răspunde Cos pe care manevrantul Dumitră
orulul îşi relua, după schimbarea tescu. Generaţia noastră are Ismailciuc le execută irepro aniversării a 121'
cajelor, procesul obişnuit de multe de învăţat — fiecare şabil. Aici se face o ultimă © Simpozion. „Teze, idei, concepte noi in opera secre
jude* tarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu'
laminare. însoţit dc tehnicia profil ce sc laminează are operaţie — îndreptarea pro-
Un opc- nul normator al secţiei, Ion secretele safe. Şi-apoi, noi f ilelor cu ajutorul celor 9 a fost tema unui simpozion, desfăşurat la liceul „Decebal", de ani de la
Preda, şi de coordonatorul laminăm multe profile pen role ale maşinii — îmi rela în prezenţa a peste 150 de profesori de ştiinţe sociale. Prin
ice ideile de mare valoare educativă subliniate, simpozionul —•
oexpres schimbului A, Nicolae Cuida, tru intern şi pentru export. tează acesta, în timp ce, pri Unirea
pornesc pe fluxul de lamina Pe calea cu role, „U“-uriilei vind în oglinda din dreapta organizat de Cabinetul judeţean pentru activitate politico-
re a profilului „U“ de 100 de 100 mm vin în serie, lă- sa, dirija unul după altul ideologică, în colaborare cu Inspectoratul şcolar judeţean
mm. Din cuptorul de pro sînd după ele aburi născuţi „U"-urile între rolele maşinii. — s-a bucurat de larg ecou în rîndul participanţilor.
: pregă- Principatelor
r do la pulsie, ţaglele cad cu zgomot din stropii jucăuşi de apă ce Pe secretarul comitetului @ La Galeriile de artă ale fondului plastic este des
pe calea cu role, urmîudu-şi sfîrîie deasupra profilului. de partid al secţiei, Ion Mun chisă expoziţia de pictură şi grafică a artistului devean
apoi drumul spre primele ea-: Postul de comandă 20, cu tean, Ü găsim în ajustaj. Ne
. Ciclul Mircea Bîtcă. Autorul expune 8 picturi şi 10 lucrări de
ranului“. je de degroşare, sub ale că trei pupitre, le reflectă cu informează despre activitatea grafică, iar expoziţia rămîne deschisă pînă Ia sfîrşitul lunii. Rămâne
?remieră ror cilindri configuraţia „Ud fidelitate forma incandescen bună desfăşurată de lamina-
a stu- © Consiliul de conducere al casei de ajutor reciproc
ezo ului se naşte treptat. tă, ca o oglindă veritabilă, torii schimbului A, despre
Primul interlocutor întîilnit imensă şi mută. îndeplinirea angajamentului a pensionarilor pregăteşte în- aceste zile darea de seamă ® „Ideea de unitate* ş£
în faţa cajelor : loan Gyorfi Dincolo de trenul II, urd anual al scoţiei dc profile asupra activităţii desfăşurate în trimestrul IV al anului tre continuitate în istoria po
— luminator la trenul nr. 3. împreună cu Preda scările mijlocii şi benzi, de 6 000 to cut. Prime constatări : numărul membrilor C.A.R.P. a cres porului român“ este tema
—Eu sînt .laminator la postului nr. S. Degetele ma ne laminare peste plan. cut în această perioadă cu 59 pensionari, ajungînd la simpozionului ce se desfă
benzi din 1966 şi-mi place nevratului Ionel Muntean ...în liniştea unui birou 3 241 membri. şoară astăzi, la Haţeg. Or
meseria — ne spune el- O cuplează butoanele pupitrului. simplu, decorat de ficusul nu ® Magazinul „Adam“ de pe B-duf Dr. Petru Groza a ganizat de Consiliul orăşe
fac cu conştiinciozitate, pen Răspunde scurt la microfon, prea înalt de lîngă fereastră, fost închis pentru renovare. In această perioadă, articolele nesc de educaţie politică şi
tru că aici nu poate fi vorba în timp ce ochii aleargă a- inginerul Ilie Marcu, şeful de lenjerie, tricotaje şi galanterie pentru bărbaţi pot fi cultură socialistă, simpozio
de altceva. Cel mai simplu tenţi după profilul ce capătă secţiei, îşi ridică ochii de pe cumpărate de la „Ulpia", sau raioanele similare ale ce nul, la care participă cadre
lucru este să-ţi faci treaba aici forma definitivă. Cajele hîrtiile din faţă. Surprins de lorlalte magazine din oraş.' dc specialitate în proble
ţţşbrect şi fără rebuturi. 12, 13 şi 14 din faţa noastră intenţia mea de a scrie un mele istoriei, este dedicat
Avea dreptate loan Gy6rfi. pocnesc la trecerea metalului reportaj despre activitatea Rubrică realizată de aniversării a 121 ani de la
;
Mi-a confirmat aceeaşi păre roşu, alungind pînă la 70 m secţiei sale, îmi dă un argu DOINA COJOCAftU, Unirea Principatelor Ro
re şi laminatorul şef Octa profilul frămîntat de cilindri. ment semnificativ despre oa cu sprijinul corespondenţilor voluntari mâne.
vian Gostian, un om scund, Şi chiar dacă de 16 ani Ionel menii de la benzi.
vioi, care de 20 de ani dă Muntean coordonează aceas —Au trecut anii aceia —«: © „Unire în cuget şi-n
forme oţelului Hunedoarei şi tă operaţie şi o face şi a- îmi spune el cu melancolie ■— simţire“ — sub acest gene
pentru care calitatea este şi cum, îi citesc pe chip aceeaşi cînd aşezam după-amieziJe şi ric formaţiile artistice ale
va rămîne o problemă dc ac pasiune ca la început. nopţile alături de orele o- Recolta anului 1980 şoimilor patriei şi pionieri
tualitate. Trecem în zona paturilor bişnuite de muncă pentru ca lor din oraşul Vulcan pre
Se apropie de noi un tînăr de răcire imense, cu trans acest laminor să meargă aşa zintă astăzi, la clubul sindi
laminator, pe nume Costescu. portoare păşitoare, ce alinia cum trebuie. Dar a rămas de pregătită temeinic catelor din localitate, un
Are un zîmbet pe chip sau ză profilele, care treptat, atunci un semn al acelei dă spectacol omagial.
poate că c o reflectare a mul treptat cedoază lumina din ruiri pe care am avut-o toţi (Urmare din pag. 1) rii lor, în cadrul învăţămîn-
ţumirii interioare. ele întunericului. Dincolo dc pentru laminoare. în zilele tu'lui agrozootehnic de masă, © Simpozion. La Liceul
—Ce poate fi mai inte paturi, suspendat, cu o geo fierbinţi, cînd se face mult tru semănatul vorzei timpu punînd un accent mai mare industrial nr. 2 Deva se
resant pentru tineri, aici ? —- metrie curioasă, postul dc co- export şi ajustajul este soli rii în răsadniţe. în aceste zile pe efectuarea lucrărilor prac desfăşoară, tnîine, simpozio-
citat peste capacitate, lucrea nul cu tema „Unirea Prin-
ză mai puţini oameni pe cele eforturile sînt concentrate la tice. cipatelor Române — mo
lalte sectoare şi se formează finalizarea reparării tocurilor Toate acţiunile pe care ment important în istoria
şi lamei or de răsadniţe, a-
„Şcoaia noastră — casa noastră echipe care fac recepţii şi a- vînd stabilit să asigurăm din le-am întreprins şi le vom în poporului român". Manifes
jută la expediere. Poate că producţie proprie întreg ne treprinde sînt subordonate în tarea, la care participă elevi
nu e prea mult, dar sensul cesarul de răsaduri. deplinirii exemplare a sarci şi cadre didactice din li
0 întrecere cu reale adevăratei omenii se regăseş Paralel cu pregătirile ce Ie jamentului pe care-1 va a- fesorii este organizată de pro
ni lur economice şi a anga
ceu,
te aici. Şi llic Marcu avea
facem în cîmp, ne preocupăm
de
de
la
catedra
dreptate.
de ridicarea pregătirii politi proba adunarea generală a ştiinţe sociale.
valori educative VIRGIL VOIŞAN ce şi profesionale a coopera cooperatorilor în întrecerea ® Spectacol. Ieri, elevi ai
ptum • Hunedoara torilor, de ridicarea califică socialistă pe acest an.
Dacă vei Şcolii generale din oraşul
NEDOA- Dorinţa permanentă de sar procesului de învăţă- Uricani au fost oaspeţi ai
panterei
;asă sub autodepăşire, interesul pen mînt, a experimentat meto minerilor întreprinderii din
(Aria) ; tru educarea elevilor în spi de şi procedee active la cla-,
3 (Con- ritul dragostei faţă de mun se, a influenţat pozitiv ac localitate. Jn sala dc apel
iOŞANI : a minei, micii artişti au
— seriile că şi al atitudinii socialiste ţiunile de educaţie igienico-
AV-York, faţă de bunul obştesc, al sanitară, de estetizare a prezentat un spectacol de
e I-II (7 cultivării gustului ' pentru spaţiilor şcolare şi de auto-
îloanelor cîntece, versuri şi dansuri
II: Moar- frumos şi pentru formarea • gospodărire a localurilor şi intitulat „Hora -Unirii“.
ultural) ; deprinderilor igienico-sani- a internatelor. „Şcoala
Mimcito- tare au dat celei de-a treia noastră — casa noastră“ a . •?? ■p'Ş'
lub luna *
Horesc) ; ediţii a întrecerii „Şcoala cuprins în întrecere şi acti
1 împuş- noastră — casa noastră“ vitatea artistică din cadrul 1!¡¡S ; La recentul Festival hu-
Uinerul); valori deosebite. Această celei de a doua ediţii a nedoreau al ■ obiceiurilor
trepte * laice de iarnă, dubaşii din ,
NOASA: competiţie, iniţiată de In Festivalului naţional „Cîn-
utoresc); spectoratul şcolar judeţean, tarea României“; în care Gurasada nu şi-au dezmin
,ul vine a fost stimulată în ultimul elevii hunedoreni au cuce ţit bunui renume.
- seriile rit 23 de locuri fruntaşe pe
: BRAD: an şi de mobilizatoarele Foto : VIRGIL ONOIU
i rege chemări la întrecere ale co ţară şi tot atîtea titluri de
RABAR- lectivelor şcolilor generale laureat.
(Mine- nr. 6 Petroşani şi Dobra, Cea de a treia ediţie a în-'
Prietenii
Patria) ; ale căror obiective concrete trecerii a ridicat pe locuia
acăra) ; au făcut să sporească exi fruntaşe 37 de unităţi de
•ati con- genţa şi participarea la rea învăţămînt din judeţ — de La „uipjq“ Cînd calitatea servirii
ultu"ă) ;
1 lizarea lor. Măsurile între-; la cele preşcolare la licee
Pe cio- prinse de conducerile şcoli — cărora le-au fost acor
3 capul; date valoroase premii în a-
(Casa de lor şi organizaţiile de copii nu-i pe măsura renumelui
: Revan- şi tineret au mobilizat co paratură didactică. Iată re
i : Ulti- lectivele unităţilor de învă-' zultatele- întrecerii : GRĂ
; ŢE- DINIŢE : premiul I — gră
mă (Mi- ţămînt, materializarea lor „Ulpia“ este o emblemă cu toarele Aneta Balbuzan. şi Iri-: explică : „Nu sîntem stabi nici cu disciplina. Iată cc
înscriind rezultate mai bune diniţele I.M. Hunedoara şi noscută în întregul judeţ. na Szckey, care stăteau cu lite aici. în fiecare zi ne consemnează un cetăţean din
la învăţătură, la creşterea Brănişca ; II — nr. 1 Sitne- Prin magazinul cu acest nume spatele la cumpărători, răs schimbăm — în sală, La mar Micro 15, bloc 84, ap. 36, în
numărului de laboratoare, ria şi Gura Apei ; III — se perindă zilnic sute de ce pundeau în doi peri întrebă fă, la casă...“. Aşa o fi ? „Jurnalul cumpărătorului“ :
cabinete şi ateliere, la do Baia de Criş şi Casa de co tăţeni — din Deva şi din rilor acestora. Şi oricît de N-am prea înţeles. „Atitudinea şi modul dc a
tarea acestora şi — ceea ce pii preşcolari Orăştie. Men alte părţi — pentru cumpă mult ar sta cineva vizavi de Casiera de la obiecte pen vorbi al vînzătoarei G. Sime-
e mai relevant — a sporit ţiuni : Grădiniţa cuplată cu rături. Gusturile şi preferin ele, gurile lor nu rostesc ace
1 pentru tru „nou-născuţi" arc o dublă ria — total necuviincioase.
e : Vre- funcţionalitatea lor. creşă Petrila, cu program ţele dor sînt în general satis le muit-aşteptate „ce doriţi ?,“ misiune : să încaseze şi să Dacă nii-mi convine, mă pot
n conti- La şcolile generale nr. 6 prelungit Brad, cu program făcute pentru că un fond de sau „cu ce să vă servim ?“. dea unele indicaţii celor care adresa oricui — îmi zice“.
bil, mai Petrila, 2, 4, 7 Petroşani, normal nr. 8 Deva, nr. 6 marfă divers şi bogat le stă
interva- Exact aceeaşi situaţie la! le ccr. Aceasta, pentru că lu Exemple de felul acestora
ir cădea 3, 4, 5 Deva, 1, 7, 8, 10 Hu Lupeni, Livadia şi Beriu, la dispoziţie. Aprovizionării sectorul decoraţiuni interioa- crătoarele dc aici — Florica ar mai putea continua. Păcat
b formă nedoara, 2 Orăştie, Blăjenj, ŞCOLI PRIMARE : pre nu-i putem aduce reproşuri. re-ţesături. Indiferenţa faţă Dubaru, Elena Dănilă şi Ro- că ele umbresc munca corectă
are. Izo- Bucureşci, După Piatră, miul I — Tîrnava de Criş ; Servirea a cunoscut şi ea îm de cei ce se perindă prin faţa di-ca Aron — sînt ocupate, a altor tovarăşe conştiincioa
care va
moderat Brazi, la liceele industriale II — Unirea ; III — Zlaşti ; bunătăţiri calitative, dar nu / se care lucrează în această u-
:ale din nr. 1, 3, 4 Deva, 2, 3 Hu Menţiuni : Teiu, Vîlcele este încă pe măsura preten nitate comercială, care au o
n sudul nedoara, Petroşani, emula (Bretea Română), Pricaz. ţiilor mereu în creştere ale
intui va ŞCOLI GENERALE CU atitudine corectă şi demnă în
iri pină ţia pe care a produs-o oamenilor muncii. Recent, am relaţiile cu publicul, cum ai*
tai pen- „Şcoala noastră — casa CLASELE I—VIII : premiul primit la redacţie o sorisoare 3(7^1 n-m ;.*(<•(.) a u,r fi : Tincuţa Rotaru, de la con
■Severin. noastră“ a dus la organiza 1 — şcolile generale nr. 6 semnată de Mihail Tuilai din
ne între Petrila şi Blăjeni ; II — nr. fecţii bărbaţi, vînzătoarele de
iperaturi rea şi amenajarea unor la Deva, în care se spune : „Am rafturilor a vînzătoarelor Dia- într-uri colţ, cu descărcarea la pălării-umbrole Ana Mă-
6 grade, boratoare şi cabinete cu efi 10 Hunedoara şi Bucureşci; cumpărat o bicicletă care, nă Munteanu şi Maria Fur- unui cărucior cu marfă. De gheruşan şi Viorica Bîro, cele
lea Mu- cienţă didactică, iar la li III — nr. 4 Deva şi După cum mi-am dat seama mai a- de Ia mercerie.
ce fac toate acelaşi lucru,
ceele „Decebal“, nr. 3, 5 Piatră ; Menţiuni : nr. 2 Si- poi, avea dinamul defect, dea nu se putea pune în nici le-am întrebat, în timp ce Considerăm că aceste exem
un eaz pe seama aglomera
Deva, Petroşani, Vulcan, 1 meria, 1 Brad, 2 Orăştie, I-am spus acest lucru tovară ţiei. între orele 9—11 dimi ple bune vor trebui să influ
RUL Orăştie, 1, 3 Hunedoara, pa Brazi, Răchitova, Aninoasa. şei Elena Lăzurcă, responsa neaţa, în 10 ianuarie, nu pu vînzătoarea de la jucării a în enţeze mult munca dc aici.
L ralel cu dotarea s-a asigu LICEE : premiul I — Li bila raionului sport-camping, tea fi vorba de aşa ceva. Ele locuit-o minute în şir pe ca ■Pentru că stînd cu spatele la
LUI rat un fond documentar şi ceul industrial nr. 4 (con care mi-a zis că nu se poate erau ocupate de continuarea sieră şi deci tejgheaua a ră cumpărători, răspunzîndu-Ie
mas fără stăpîn ? „Nu pro^.
GIE de informare pe liniă pre strucţii) Deva ; industriale schimba şi mi-a întors spa dialogului început... Ce să mai cedăm de obicei aşa ; aţi abia auzit, şi celui foarte lio-
gătirii politice şi de specia nr. 1 Deva şi 1 Petroşani tele. Dealtfel, scrie M.T., şi
ianuarie zicem despre atitudinea Ele prins acum acest moment“ — iărît să cumpere îi piere
inute, 33 litate a cadrelor didactice (ambele cu profil minier) ; alte vînzătoare dc la „Ulpia“ nei Raţiu, dc la tejgheaua sc scuză. cheful şi-şi zice : „mai sînt
s in re- şi a elevilor, ceea ce a con III — nr. 3 -Hunedoara ; vorbesc urî.t, servesc parcă
adîn ci din dreapta intrării, care, Se plimba pe Ia diverse c- şi alte magazine". Nu-i sufi
li cutre- dus la o largă circulaţie a Menţiuni : nr. 3 Deva şi nr. în silă“. preocupată de o discuţie pe taje Viorica Moţoc, dc la ali cient că rafturile sînt tixite
mea 4,4 cărţii politice şi tehnice, la 2 Hunedoara. Pornind pe firul aspectelor teme de familie cu o cunoş de mărfuri. Ele trebuie ofe
creşterea interesului pentru Cea de-a patra ediţie a mentara situată Ia subsolul a- rite. Şi nu oricum. Buna a-
.'murului semnalate de autorul scrisorii, tinţă, nu sc sinchiseşte de celuiaşi imobil. Oare nu avea
t a fost lectură. întrecerii „Şcoala noastră — am constatat că ele se con dorinţa nimănui. altceva de făcut ? Ultima provizionare trebuie însoţită
ra Mcr- întrecerea interşcolară a casa noastră“ porneşte, a-; firmă în bună măsură. N-am de o servire plină de atenţie,
stimulat munca de creaţie, şadar, de pe o bază traini La raionul încălţăminte — oară dialoga cu Cccilia Simc- solicitudine şi' politeţe, de res
a fost găsit-o pe Elena Lăzurcă în absenţă totală a vînzăţoaroi. ria dc la cosmcticc-parfumc-
a valorificat experienţa bu că. Iar locurile fruntaşe o- pectarea celor mai exigente
nici un nă a multor colective în bligă ! ziua raidului nostru. Dar par Cumpărătorii n-au răbdare să ric, sustrăgînd-o de Ia tre cerinţe ale unui comerţ civi
terialc. conceperea şi realizarea că împrumutaseră dc la ca aştepte şi ies... Apare, în sfîr- buri. Dar nici cea din urmă lizat.
materialului didactic nece LUCIA LIC1U aceeaşi oomportare şi vînză- şit, Dorina Băluţă, care ne nu se prăpădea cu munca. ŞL E. SiNA