Page 69 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 69
Bi&lieîcca Jud. ¡¡unei ffcv*
SALA CE LECTURA •
D E C R E T
PROLETARI DIN TOATE TARILE, ÜN17Î-VÂ 1
privind stabilirea datei alegerilor
pentru Marea Adunare Naţională
şi consiliile populare
în temeiul art, 46, alin. 1, şi art. 63, pct. 1 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
Articol unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţio
nală — Legislatura a V!ll-a — precum şi pentru consiliile populare vor
avea loc la data de 9 mariie 1980.
NICOLAE CEAUŞESCU
Preşedintele Republicii Socialiste România
Şl Al COM SILIM LUI POP ULAH JUDEŢEAH
Unirea de la 24 ianuarie 1859 — pagină
Anul XXXII, nr. 6 909 Joi, 24 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani luminoasă în istoria poporului român
te în cealaltă, solicitate
„Unirea Moldovei cu Ţara Românească — fiind de nevoile de toate
AGENDĂ ELECTORALĂ rod al luptei duse de masele populare, de zilele ale locuitorilor mun
cărturarii patrioţi ai timpului, eveniment teni, moldoveni şi transil
văneni. în acest secol se
aplaudat cu simpatie de opinia publică inter cunosc 12 tratate de alian
Legea electorală - cadru juridic democratic naţională înaintată — a marcat un moment ţă încheiate între cele trei
ţări. Cu ocazia acestor tra
istoric de importanţă crucială în viaţa popo
tate, aliaţii se angajează să
rului român, punctul de plecare în formarea fie „prieteni prietenilor şi
care asigură exercitarea dreptului la vot statului naţional unitar". neprieteni neprietenilor“, să
NICOLAE CEAUŞESCU se ajute toată viaţa, îşi fă
S-a dat publicităţii De ment de însemnătate deose tul este universal, egal, di găduiau prietenie şi bună
cretul Consiliului de bită în viaţa social-politică rect şi secret. O faptă de cea mai ma cereşle independenţa ţării vecinătate, stabileau căi li
Stat care stabileşte ziua de a ţării, în dezvoltarea de Modificările aduse legii re importanţă istorică, de- sale, acesta aduce sub ace bere pentru negoţ etc.
9 martie a.c. ca dată de mocraţiei noastre socialiste, electorale prin Legea 20/14 săvîrşită sub constelaţiile eaşi conducere şi Transil Cărţile (manuscrise şi ti
desfăşurare a alegerilor de puternică manifestare a u- decembrie 1970- stabilesc un vania, în toamna anului părite) constituie un nou
deputaţi în M.A.N. şi con nitâţii şi coeziunii întregu sistem mai larg de repre patriei, a fost Unirea. Cînd 1599, şi apoi Moldova, a- liant ce conferă o şi mai
s-a ivit pentru prima dată
siliile populare. Alegerile lui popor în . jurul partidu zentare a cetăţenilor în or vînd ca sinteză în propriul mare trăinicie legăturilor
actuale au loc la puţin lui şi al secretarului său ganele puterii de stat şi de gindul Unirii tuturor româ său sigiliu însemnele celor dintre românii din cele trei
timp de la Congresul al general, tovarăşul Nicolae exercitare a drepturilor nilor într-o singură ţară, trei ţări româneşti. ţări.
Xll-lea al partidului — constituţionale de a alege cred că nu ne poate spune Idealul unicii a constituit
Ceauşescu, a hotărârii de a nici un istoric. Acest gînd Cu toate că ''-vrăjmaşii
marele forum al comunişti înfăptui neabătut politica şi de a fi ales. Potrivit noi vine dintr-un răsărit de is dinlăuntru şi dinafară au un ţel al revoluţiei din
lor români —, care a jalo partidului şi statului de e- lor reglementări a fost mă reuşit să zădărnicească ines 1848, găsindu-şi o clară ex
nat direcţiile dezvoltării dificare a socialismului şi rit numărul de deputaţi în torie ce a intrat în legen timabila înfăptuire din primare în programele re
dă. Conştiinţa originii co
viitoare a ţării în toate do M.A.N. şi consiliile popu 1599—1600, aceasta a con voluţionarilor moldoveni. în
comunismului în ţara noas mune a poporului şi a lim strădania sa de a menţine
meniile vieţii economice şi tră. lare, asigurîndu-se un ca bii române a trăit vie în stituit o pildă pentru ge
sociale, obiectivele care tre Legea electorală a Repu dru mai judicios de repre inima şi mintea poporului neraţiile viitoare, alimen- vie flacăra luptei pentru bi
buie realizate pentru depă zentare a tuturor categorii nostru de-a lungul veacu tînd din plin patriotismul nele poporului, Nicolae Răl-
blicii Socialiste România — cescu aprecia profetic că
şirea stadiului de ţară în î.n conformitate cu preve lor de cetăţeni. Aşa de rilor. poporului, dovedind că a- revoluţia viitoare a româ
curs de dezvoltare şi de exemplu, s-a stabilit ca Tendinţele şi ideea de u- tunci cînd inima lui se a-
derile Constituţiei — asi prinde de ideea redeştep nilor „nu se va mărgini a
intrare a României în rîn- gură cadrul legal de natură unul din vicepreşedinţii nire devin realitate pentru cere libertate dinlăuntrul,
dul statelor cu • nivel me consiliului popular să fie prima dată prin mintea cu tării naţionale, nici o pu
să traducă pe plan juridic un reprezentant al organi- tere nu e în stare să o ză Prof. ION FRAŢI LA
diu de dezvoltare, pen principiul politic al adînci- tezătoare şi sabia biruitoare dărnicească. directorul Filialei
tru asigurarea mersului vi rii continue a democra (Continuare in pag. a 2-a) a voievodului român Mi- în întreg veacul al XVII- Arhivelor Statului
guros înainte pe drumul ţiei socialiste. Dreptul de hai Viteazul. După ce cu- lea, produsele materiale şi din judeţul Hunedoara
făuririi societăţii socialiste vot ii au toţi cetăţenii spirituale treceau njunţii
multilateral dezvoltate. De români care au împlinit fără contenire, dintr-o par- (Continuare in pag. a 3-a)
asemenea, alegerile au fost vârsta de 18 ani, iar de a
precedate de Congresul al fi aleşi cei care au împli -----
II-lea al-. F.D.U.S., eveni nit vîrsta de 23 de ani. Vo r i
£ scris pe tricolor unire
\
Stabilirea normei de reprezentare Text adaptat S
Muzica : Oignon Poruinbescu \
şi a circumscripţiilor M.A.N. E scris pe tricolor unire, s
Pe roşul steag liberator
Confirmarea comisiilor electorale Prin luptă, sub a lor umbrire,
Spre comunism urcăm în zbor.
Acel ce-n luptă grea se teme,
Consiliul dc Stat a stabilit vulescu, membru în Comite Nu stă între învingători
norma dc reprezentare pen tul executiv al Asociaţiei ju Dar noi, uniţi în orice vreme.
tru alegerea deputaţilor în riştilor. Am fost, vom fi biruitori.
Marea Adunare Naţională, Membri Maria Bobu. vi-
circumscripţiile electorale şi copreşedinte al Consiliului Viteji, străbunii apărară.
a conlirmat Comisia electo Naţional al Femeilor ; Floa- De veacuri, românesc meleag.
rală centrală şi comisiile e- rea Barbu, viceprcşedinte al Noi nu răbdăm duşmani in ţară,
lectorale judeţene şi a mu Uniunii Naţionale a Coope Primim prietenii cu drag.
nicipiului Bucureşti. rativelor Agricole de Produc în cartea comunistă scrie '
In vederea alegerilor dc ţie ; Nicu Ceauşescu, secretar Că asuprirea va pieri ;
deputaţi în Marca Adunare al Comitetului Central al U- Prin noi, iubita Românie
Naţională şi în consiliile niunii Tineretului Comunist ; Liberă-n veci va înflori.
populare, ce vor avea loc la general-locotenent Gheorghc
data de 9 martie 1980, prin Gomoiu, secretar al Consiliu Stăpîn pe-al său destin, poporul,
Decretul nr. lti din 22 ia lui Politic Superior al Arma Dc viaţă dreaptă făurar,
nuarie 19S0 a fost stabilită tei ; l.orincz Ladislau, vice Clădeşte falnic viitorul
norma de reprezentare pentru preşedinte al Consiliului oa Urmînd partidul, unic far.
alegerile de deputaţi în Ma menilor muncii de naţiona Tu, Românie socialistă,
rea Adunare Naţională de un litate maghiară ; Ernest Brci- în lume, mîndră, vei sui...
deputat la ()0 000 locuitori. tenstein, vicepreşedinte al în era nouă, comunistă,
Prin Decretul nr. 19 din 23 Consiliului oamenilor muncii Etern, etern, vei dăinui.
ianuarie 1980 au fost deli dc naţionalitate germană ; /
mitate cele 369 dc circum Ioachim Moga, prim-adjunct imnul frontului democraţiei si unităţii socia
C.S.H.,
scripţii electorale pentru ale dc şef de secţie la Comitetul remarcă in atelierul mecanică 1. Comunistul petru Legea se liste ADOPTAT DE CONGRESUL AL II-LEA ÂL F.D.U.S.
prin înalta calitate a lucrărilor exe-
permanenţă
gerea deputaţilor în Marea Central al Partidului Comu cutate. Folo : VIRGIL O.NOIU j
Adunare Naţională. nist Român : Gcorgc Bă-
De asemenea, prin Decre lăiţă, secretar al Uniunii
tul nr. 20 din 23 ianuarie scriitorilor ; Mariana Bcli.ş, vic al comunei cu acelaşi nu pentru combinele autopro
19cS0 a fost stabilit numărul vicepreşedinte al Comitetului me — a fost construit, prin pulsate C 12. în prima eta O INIŢIATIVA
circumscripţiilor electorale Central al Organizaţiilor De contribuţia în bani • şi in pă, aceste operaţii se reali lAudabilA
muncă
locuitorilor,
a
un
pentru alegerea deputaţilor în mocraţiei şi Unităţii Socialis modern şi frumos dispensar zează la 60 de motoare. în VaJea Jiului a fost lan
consiliile populare judeţene te ; Cornel Onescu, prim- medical uman. Dat in folo EXTINDEREA sată o nouă iniţiativă lăuda
şi al municipiului Bucureşti. vicepreşedinte al Comitetului DEZBATERE sinţă in aceste zile, dispensa SERVICIILOR bilă. De această dată ea a-
Pentru alegerile dc deputaţi pentru Problemele Consiliilor rul dispune de cabinet dc CĂTRE POPULAŢIE parţine purtătorilor cravate
cu
tricolor
şi
se
lor
roşii
în Marea Adunare Naţională, Populare ; Octavian Palcr, „Comuna Ghelari pe coor medicină generală şi stoma desfăşoară deja sub denumi
tologie, precum şi de locuin
spi
in
modernizării
prin Decretul nr. 21 din 23 preşedintele Consiliului U- donatele documentelor Congresu ţă pentru medic. Dotarea cu *> Cooperativa „Haţegana“ rea „Omagiu muncii“. Este
ritul
ianuarie 1980 a fost confir niunii Ziariştilor ; Ileana Ia- lui al XIl-lea u s-a intitulat aparatură medicală este în din Haţeg îşi lărgeşte con genericul spectacolelor pe
care pionierii din toate aşe
curs.
secţiilor
de
mată Comisia electorală cen cobescu, vicepreşedinte ai dezbaterea, organizată în sa tinuu numărul oferite popu zările miniere ale VăiL> Jiului
prestări
servicii
trală în următoarea compo Consiliului Asociaţiilor Stu la căminului de cultural din PROBE ŞI VERIFICĂRI laţiei. Astfel, recent s-a des le susţin, săptămînal, in să
satul
de
Ruda,
consiliul
întreprinde
nenţă : denţilor Comunişti din Româ educaţie politică şi cultură chis, in cadrul complexului lile de în apel ale păruiţilor lor
faţa
rilor,
din Piaţa Unirii, o secţie de
Preşedinte : Ioan Ceterchi, nia. socialistă în colaborare cu LA MOTOARELE marochinărie. în noua secţie — minerii.
preşedintele Consiliului Legis Totodată, prin Decretul nr. consiliul popular al comunei. DE COMBINE muncesc şase oameni con
lativ : vicepreşedinte : Ghcor- 22 din 23 ianuarie 1980, DISPENSAU duşi de priceputul meseriaş
în noua hală construită Ia
ghe Pctrcscu, vicepreşedinte Consiliul de Stat a confir MEDICAL UMAN centrul dc reparaţii al S.M.A. Gheorghe Paşti u, iar produ
sele sale pot fi văzute într-o
al Consiliului Central al U- mat comisiile electorale jrldc- Deva au . început probele şi vitrină amplasată în centrul
niunii Generale a Sindicate ţenc şi a municipiului Bucu La Densuş — în centrul ci verificările la motoarele oraşului.
lor ; secretar : Ghcorghe Chi- reşti.
