Page 70 - Drumul_socialismului_1980_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ?

Organizaţia orăşenească de partid Haţeg angajată Legea electorală -

puternic în îndeplinirea sarcinilor economice cadru juridic democratic 10.00 Telesc
(Urmare din pag. 1) daţilor cu alegătorii ş.a. A- 11.00 Film'
Haţegul — ca şi celelalte mentele de partid, în cuvân­ unităţile economice am în­ faptul că, în prima jumăta­ sigurînd cadrul juridic de Gaugt
pisoac
localităţi ale judeţului nostru tările tovarăşului Nicolae scris, printre obiectivele te a lunii ianuarie, pianul e- zaţiei locale a democraţiei manifestare a democraţiei 12.40 Telex
— este puternic ancorat în Ceauşescu, evidenţiată şi de esenţiale, îndeplinirea sar­ conomic al oraşului a fost şi 'unităţii socialiste. Tot­ socialiste, Legea electorală 12.50 închid
Iui
amplul şi complexul proces marele forum al comuniştilor cinilor economice. Pe a- îndeplinit, n-arn înregistrat c- odată s-a mărit . numărul creează un cîmp larg de 16.00 Telex
de făurire a societăţii socia­ din luna noiembrie 1979, po­ ceastă idee este axată pro­ venimente neplăcute în buna circumscripţiilor electorale manifestare a voinţei şi 16,03 Teleşc
liste multilateral dezvoltate trivit căreia în întreaga acti­ paganda vizuală de la desfăşurare a activităţii pro­ în care vor fi depuse mai aspiraţiilor poporului, a op­ 10,30 Curs
ţi a comunismului j>e pămîn- vitate, deci şi în munca po- Secţia de industrializare a ductive. Aceasta dovedeşte multe candidaturi. La cele ţiunilor sale privind dez­ 17.00 Secvei
tul românesc, înaintînd cu litico-organizatorică, trebuie cărnii, Fabrica de bere, Auto­ seriozitatea cu care organele pentru consiliile populare voltarea economico-socială 17.20 Viaţa
paşi fermi pe drumul pro­ să se facă eforturi pentru a baza de transport şi alte u- şi organizaţiile de partid din comunale, procentul cir­ a ţării, a fiecărei localităţi. 18.50 3001 ti
gresului economico-social. hi se trece la o nouă calitate, nităţi, propagandă ce a fost oraşul nostru au abordat, în cumscripţiilor în care se Aceste aspiraţii şi opţiuni 19.00 Tcleju
19.20 In ac
străvechiul oraş au fost con--, în activitatea ce o desfăşu­ recent împrospătată cu pre­ acest ultim an al cincinalu­ depun 2 şi 3 candidaturi a- ale naţiunii sînt întruchipa­ iirea
struite, în anii socialismului, răm, mai ales după alegerile vederi din documentele Con­ lui actual, traducerea în via­ junge pînă la 95 la sută. te în Programul partidului, 9 mar
dar mai ales în ultimul de­ din anul trecut, ţinem seama gresului al Xll-lea al parti- ţă a obiectivelor economice, De asemenea, va creşte şi în documentele Congresului 19,35 Re la
la ma
ceniu şi jumătate, numeroa­ de faptul că — deşi au fost dului, cu sarciniile şi angaja- însufleţirea cu care — în numărul deputaţilor în al Xll-lea al P.C.R., şi ho- azi a
tărîrile Congresului al II-
româi
se obiective industriale, atmosfera de puternică anga­ M.A.N. care vor fi aleşi lea al F.D.U.S., în unitatea 18.50 Foc şal
dintre mai mulţi candidaţi.
blocuri de locuinţe, spaţii jare politică generată de rii, X2
comerciale etc., Haţegul în- Viaţa de partid Congresul al Xll-lea al parti­ Legea electorală prevede poporului în jurul partidu­ 20,10 „TJniri
scriindu-se în metamorfoza dului — s-au mobilizat la în­ modul de organizare şi des­ lui şi în hotărîrea fermă de simţir
festiv
profundă şi de mare ampli­ făptuirea sarcinilor ce le re­ făşurare a alegerilor de de- a-şi mobiliza toate forţele, 20.50 Ora t
tudine ce caracterizează via­ unităţi care au raportat rea­ mentele asumate de colecti­ vin. Muncind în spiritul înal­ putuţi şi asigură, prin mo­ de a folosi întreaga capaci­ 21.40 Telejt)
ţa judeţului Hunedoara, a ţă­ lizări însemnate, cum ar fi vele de muncă pentru anul telor exigenţe stabilite de fo­ dificările şi îmbunătăţirile tate şi putere de muncă
rii în general. întreprinderea agricolă de 1980. Acţiunea de adecvare a rumul comuniştilor din no­ aduse, o mai bună infor­ pentru traducerea în viaţă
stat, S.G.C.L., cooperativele propagandei vizuale la sarci­ iembrie 1979, considerăm că mare a cetăţenilor şi parti­ a politicii interne şi exter­
în acest context, organizaţia „Retezatul" şi „Haţegăna“ — nile economice curente şi dc avem toate condiţiile să în­ ne a partidului şi statului,
orăşenească de partid militează în anul 1979 oraşul Haţeg nu perspectivă este în plină des­ cheiem cu bine anul 1980 şi ciparea largă a acestora la de a făuri o Românie mo­
cu consecvenţă pentru a creş­ şi-a îndeplinit planul la in­ făşurare şi ne propunem ca să pregătim cu toată grija desfăşurarea campaniei, e- dernă, prosperă şi înflori­ BUCUR 17
te ■ continuu rolul ei de con­ dicatorii economici, atît din în cel mai scurt timp s-o în­ trecerea la înfăptuirea cinci­ lectorale, la toate acţiunile toare. diurn r>i-
ducător al vieţii localităţii, care preced alegerile — it, ... jurna
cauze obiective, cit şi din cheiem. în paralel, am trecut nalului următor. în acest constituirea comisiilor elec­ NICOLAE STlNEA presei; 8,1'
pentru a-şi îndeplini cu cinste pricini ce ţin de organizarea la organizarea unor puncte de scop vom mobiliza întreaga torale, desemnarea candi­ vicepreşedinte cililor; 9,00
înaltele îndatoriri ce. le in­ muncii, disciplina tehnologică documentare model. Pe tema capacitate de muncă, vom daţilor şi depunerea candi­ al Tribunalului judeţean 9,95 Râspi
cumbă mobilizarea energiilor şi de producţie etc. Tocmai propagandei vizuale şi a perfecţiona mereu stilul, şi daturilor, înlîlnirile candi- Hunedoara iilor; 10,00
10,05 Radio
la traducerea în viaţă a pre­ de aceea obiectivul principal punctelor dc documentare am metodele folosite, organizaţia lor; 10,35
vederilor actualului cincinal pe carc-1 urmărim este mo­ organizat recent schimburi de orăşenească de partid Haţeg 31.00 Bulet
şi crearea condiţiilor pentru bilizarea comuniştilor, a tutu­ experienţă ia care au parti­ implicîndu-se tot mai puter­ Htmedoara — prosperă, Uniţi pe i
secol de-n
trecerea la înfăptuirea isto­ ror oamenilor muncii la rea­ cipat toţi secretarii, organiza­ nic şi deplin în înfăptuirea ce ; 31,20 /
ricelor holărîri elaborate de lizarea ritmică, şi în bune ţiilor de bază, întreg acti­ măreţelor sarcini ale perioa­ dio-tv. ;
Congresul al Xll-lea al parti­ condiţiuni a sarcinilor dc vul de partid din oraş. dei actuale şi ale perspec­ mereu tînără ştiri ; 12,4t
o singură
dului. Deşi a trecut puţină vreme tivei. patriotice :
plan. în acest sens, atît în siduă, dar şi bucuria împli­
în realizarea acestui dezi­ programele de activitate ale de cînd am intrat în anul în MARIA MEDREA Fie zi sau noapte, fie vre­ 3; 15,00 C Rai
16.00
derat de mare importanţă ac­ curs putem aprecia că am secretar al Comitetului me rea sau bună, la interva­ nirilor. Multe biografii dc Partidul n
tuală am pornit de la ideea comitotului orăşenesc, cît şi păşit bine în 1980 şi consi­ orăşenesc Haţeg le ce se succed cu regulari­ oameni, de oţeluri, furnalişti, Tehnică' şi
subliniată adeseori în doeu- ale organelor dc partid din der astfel bazîndu-mă pe al P.C.R. tate în cartea timpului, nişte luminători sau constructori gricultură :
zgomote aparte sparg liniştea se identifică cu biografia o- România -
Hunedoarei. Ecoul lor stră­ raşului, cu Hunedoara. poran ; 1
ştiri; 17,05
bate ca un mesaj atmosfera Unul dintre aceşti oameni liei; 17,30 ,
asigurîndu-i specificul hune- este şi inginerul comunist ¡lie vom fi ;
steagul cla
dorean. E un semn cu uria­ Marinesca, şeful secţiei ale­
cîntece ; 1
şele agregate siderurgice lu­ laría electrică nr. 1, din ca­ 20.00 Con
crează la parametrii normali. drul combinatului siderurgic, populară
ţinut de
omul care de ani de zile con­
cum
îmi
un
spunea
După
Planul de producţie îndeplinit ritmic- veteran al acestei citadele de duce cu pricepere, dăruire şi Sofia Vieo
ghin, tuci
foc, comunistul Corneliu Du- ataşament muncitoresc un co- tru Zamfii
llmpului ;
mUraşcoiu, pentru un hune- coleciiv de al cărui nume se Uvu pentn
energia electrică folosită economic dorean ar fi greu să trăiască leagă naşterea a zeci de ietln de
în altă parte, i-ar lipsi în mărci de oţeluri speciale, in­ dioul de
azi, de le)
permanenţă ceva, căci nimeni trate în nomenclatura side­
22.00 O zi
* La l.M.M.R. Simcria, rid VI — mecanic cisterne : tinderea matriţării pieselor de nu trece prin Hunedoara fă­ rurgiei româneşti. La între­ Melovltm
1979 s-a încheiat exemplar: subinginerul luliu Bogdan, schimb pentru vagoane de la ră ca să rămînă cu amintiri barea, cum a găsit metodele, de ştiri ; (
muzieal n<
149,3 la sută osii montate, maiştrii de pe schimburi şi 60, la 85. la sută, în vederea ce-l îndeamnă să revină. E cum a reuşit să descătuşeze
147 MWh energie electrică, şefii de partidă sînt investiţi reducerii adaosului de prelu­ un oraş al metalului, dar şi energiile creatoare - la scara
850 000 metri cubi gaze na­ cu răspunderea folosirii eco­ crare cu pînă la 7 mm ; in­ un oraş cu mulţi trandafiri! întregului colectiv, a răspuns
turale, 1(1 ton;j motorină, nomice a energiei electrice. terzicerea folosirii simultane Construcţiile semeţe, pur­ simplu:
două tone ¿Benzină econo­ Decadal se raportează redu­ a podurilor rulante, transfor­ tând amprenta noului. a osii­ — M-au ajutat oamenii!
DEVA:i
misite * !}»?.naraj bun şi în cerea consumurilor planificate matoarelor şi aparatelor de lor socialismului plini de lu­ Oamenii, acest cuvînl ma­ bule (Paf
acest nou a« de miincă © dc energie electrică cantita­ mină, incintă privirea vizita­ re, exprimat atît de frumos, (Arta); HI
S-au stabilit responsabilii tiv pc total şi pe produse. ridicat; interzicerea folosirii torilor, umplu de mîndria poale fi generalizat la nivel bunarea j
simultane a comprcsoarelor.
eu folosirea energiei electri­ Atelierul mecano-energelic muncitorească inimile celor de oraş, pentru că numai cu căra) ; La
ce pe ateliere, secţii, sec­ cisterne: maistrul electrician Folosirea raţională a ener­ ce muncesc şi trăiesc aici. oamenii şi prin oameni sc să (Arta)
357 — seri
toare, locuri de muncă, dar Nicolae Iriaiie coordonează giei electrice, economisirea a- Mici n-ar putea fi altfel, puteau obţine aceste colosale torul); r-'i
in acţiunea dc economisire colectivul numit pe locuri de cesteia a devenit o cauză ge­ pentru că din barăcile de realizări. done afric
(Unirea)
este cuprins întregul perso­ muncă pentru buna folosire a nerală a comuniştilor, a în­ odinioară, în care trăiau fa­ lată că şi acest început de lembric) ; ;
nal muncitor. energiei electrice de forţă şi tregului colectiv muncitoresc miliile muncitorilor, n-a mai an, cînd oamenii muncii Ini- • — seriile
iluminat. A trecut multă vre­ de la l.M.M.R. Simeria. Este rămas nici o urmă. Locul lor nedoreni raportează conduce­ LUPBNI :
(Cultural)
Sub conducere'â şi în­ me de tind nu s-au mai în­ o experienţă valoroasă dobîn- a fost luat de blocuri seme­ rii partidului primele reali­ luna răsti
drumarea permanentă a co­ registrat depăşiri la consumul dită aici, prin faptul că fie­ ţe, de cartiere întregi, la ca­ zări importante lu depăşirea rose) ; LC
mitetului de partid, în între­ planificat de energie. Secţia care om în parte şi toţi lao­ re cu numai cîtva timp în ur­ indicatorilor de plan, vine să impuşcăin
încălţăminte
Fabrica
prinderea noastră s-au stabi­ a Il-a — vagoane: Aici se Hunedoara, de secţia croit mă ar fi fost greu să ne ghi­ amplifice mersul ascendent ncrul) ;
lit măsuri ferme, hotărîte şi înregistrează cele mai însem­ laltă au conştiinţa că sînt schimbul A. Muncitoarea di m. spre un mîine cît mai înflori­ trepte (M
eficiente în direcţia preveni­ nate economii. Aceasta pen­ chemaţi să finalizeze întoc­ Maria Koreji lucrează Ia Dar, odată cu Hunedoara tor, spre o Hunedoara mereu NOASA :
(Muncitori
rii risipei de energie electri­ tru că inginerul Liviu Bă- mai acest obiectiv primordial maşina dc ştanţat feţe în­ se înalţă şi oamenii ei. In tînără şi prosperă, asemenea Uragar‘"i
remarcă
călţăminte.
se
Ea
întregii Românii socialiste.
că, economisirii acesteia la dilă, primul responsabil, ca şi al reducerii consumurilor. prin hărnicie şl conştiincio­ limbaj hunedorean, a te înăl­ v atone —
iemln-ie) ;
listare punct dc lucru — ne ceilalţi 11 muncitori şi maiş­ zitate. ţa înseamnă a te perfecţiona CONSTANTIN GRECU mele Pape
spunea tovarăşul Florian Uri- tri nominalizaţi pe locuri de GH I. NEGREA continuu, înseamnă muncă a- maistru oţelar şic) ; GUI
babura <»
can, tehnician principal ener­ muncă, dovedesc răspundere TXE : U
getic la l.M.M.R. Simeria. şi mult simţ gospodăresc rin Adunări generale ale oamenilor muncii morţii (P
folosirea energiei electrice revoltă (1
— Să numim concret cîte- GIU-bAi :
va dintre aceste măsuri, e- repartizate. Secţia a W-a (Casa de
fectele aplicării lor. —rolăric: maiştrii losif ŢEG ; Păi
Oancea, Voicu Lugojan, Mir- Toţi cooperatorii sâ pună umărul la Iar) ; BR,
— Cantitatea de energic e- cea Andrciaş şi Lazăr Andrei toare n-o
lectrică repartizată pe cele sînt supraveghetorii direcţi ai LAN : a
două sectoare distincte dc consumului de energie electri­ consolidarea economico-financiarâ a C.Â.P. S cultură) ;
producţie — cisterne şi va­ nie) ; Si
(Mureşul)
goane — este defalcată pc că, sprijiniţi de alţi 9 munci­ Dezbătând, iii lumina ho- parte din cauzele obiective îu bune condiţii lucrările de în atenţia organizaţiilor de vals (Luri
zile, consumul se urmăreşte tori dc la principalele locuri târîrrlor adoptate de Con­ (au existat însă şi numeroase întreţinere. Fiind nesuprave­ partid şi a consiliului dc Napoli se
tot zilnic, intervenindu-se o-' dc muncă. Economiile sînt gresul al Xll-lea al parti­ cauze subiective) care au in­ gheaţi, unii mecanizatori e- conducere al C.A.P. Dispunem resc).
constante şi aici. Mecano-
perativ acolo unde se constată encrgetic vagoane : conducă­ dului, modul cum cooperativa fluenţat negativ rezultatele e- xccută arături ele slabă cali­ de condiţii ca în acest an
depăşiri. Prin aplicarea acestor torii procesului de producţie, agricolă din Rişca este im­ conomico-financiare. tate. să îndeplinim integral planul
măsuri şi a altora, în 1979 maiştrii, şefii de schimb poar­ plicată în procesul dc înfăp­ Completînd tabloul • defi­ — Avem terenuri bune pen­ şi angajamentul asumat în
am economisit 1-17 MWh e- tă răspunderea utilizării ra­ tuire a unei profunde revo­ cienţelor de ordin tehnic şi tru legumicultura, dar nu ne întrecerea socialistă.
nergie electrică, cantitate cu luţii agrare, cooperatorii au organizatoric, care au deter­ preocupăm să le valorificăm Propuneri judicioase au Rezultat
ţionale a energiei electrice, e- făcut, de asemenea, coope­ Ianuarie
care procesul de producţie al videnţiindu-se pentru modul evidenţiat însemnate rezerve minat diminuarea producţii­ întreg potenţialul — spunea Extr. I
întregii întreprinderi se poa­ în care îşi fac datoria Viorel de creştere a producţiei a- lor şi. veniturilor unităţii, Zaharia Belei. Facem cură­ ratorii Mariţa Negriu, Gheor- 41, 43.
ghe Popovici, Viorel Vasiu,
Exil', a
te desfăşura aproape o ju­ Cimpoeş, Cornel Morar şi gricole şi de sporire a con­ participanţii la dezbateri s-au ţatul păşunilor, dar unii coo­ Petru Ivaşca, Liana Pri- 31, 29. li
peratori lucrează de mîntu-
mătate de lună. alţii. tribuţiei la fondul dc stat, referit concret la lipsurile ială. Să înţelegem că trebuie oochi şi alţii. Fond i
Rodul aplicării şi respec­ — Deşi am obţinut rezul­ acestea fiind cerinţe esenţiale manifestate în activitatea Răspunzând chemării la 1 093 290 1
consiliului de conducere şi au să punem cu toţii umărul
pentru aplicarea noului me­
tării întocmai a măsurilor sta­ tate bune pe linia economisi­ pentru a redresa situaţia co­ întrecerea socialistă pe a-
bilite se vede la fiecare loc rii energiei electrice, a com­ canism economico-financiar şi făcut o scrie de propuneri, operativei agricole. cest an, cooperatorii din
care, înfăptuite, sînt menite
realizarea programului dc re­
de muncă. Secţia 1 — cis­ bustibililor şi gazelor natu­ dresare. Analiza îndeplinirii să contribuie la realizarea in­ — Avem două cuptoare de Rişca s-au angajat să depă­
terne : maistrul Liviu Irinca rale, rezervele sînt însemnate indicatorilor de plan pe a- dicatorilor de plan şi a anga­ var, pe care trebuie să le puneau şească producţiile medii la
răspunde de utilizarea ener­ la toate locurile de muncă *— nul trecut a evidenţiat fap­ jamentelor asumate în între­ neîntârziat în funcţiune pen­ hectar cu 200 kg grîu, 100 Timpul
giei electrice pe secţie, iar pe sublinia tovarăşul Emil Mo- tul că producţiile la cul­ cerea socialistă pe acest an. tru a obţine însemnate veni­ kg porumb, 200 kg orz şi ziua de 1
mea cont
locuri de muncă şi schimburi guţ, şeful atelierului mccano- turile de grîu, porumb, orz şi — An de an întîmpinăm turi băneşti şi din activită­ 300 kg fin, iar efectivele de zească. C
sînt nominalizaţi alţi şapte energctic. M-aş referi la cî- cartofi s-au situat cu 30—50 mari greutăţi cu transportul ţile anexe — relata Ion animale — cu 20 capete bo­ înnourări
muncitori dintre cei mai des­ teva : reducerea • programului sau chiar mai multe procente gunoiului de grajd, deoarece Negriu. Să ne mobilizăm pen­ vine şi 50 capete ovine. Pe cădea pr<
mă de ni
toinici şi conştiincioşi. Zi de de funcţionare a compresoa- sub prevederi,. în sectorul zo­ nu avem amenajată o plat­ tru a extinde şi lucrările de această bază, unitatea va şl izolat :
zi aici se reduc cotele de relor la strictul necesar, ştiut otehnic s-au înregistrat res­ formă care să permită ac­ îmbunătăţiri funciare, în livra suplimentar la fondul re de pol
moderat
consum planificate, prin pro­ fiind că acestea sînt mari tanţe apreciabile la producţia cesul tractoarelor la adăpos­ scopul combaterii excesului dc stat 44 tone cereale, 120 temporare
movarea utilizării raţionale a consumatoare de energie e- de lapte şi lînă, iar indicele turile de animale — afirma de umiditate şi prevenirea bl lapte şi 2 tone carne, ceea din etid-v
energiei electrice. Experienţa lectrică ; interzicerea comple­ de natalitate la bovine şi o- cooperatorul Aurel Hărăguş. revărsării pe culturi a ape­ ce va permite ca şi venitu­ peratura
prinsă înl
bună a unor echipe şi for­ tă a mersului în gol sau cu vine a fost total ncsatisfăcă- Dc asemenea, greşit să pro­ lor Crişului. Stabilim pla­ rile băneşti să sporească cu iar cea m
maţii de lucru este operativ sarcină redusă a motoarelor, tor. Darea de seamă prezen­ cedează că nu ni sc reparti­ nuri bune de măsuri, dar peste 125 000 lei faţă de 4 grade,
popularizată, abaterile prompt transformatoarei or electrice, tată în faţa adunării generale zează din timp culturile în şi ducerea lor la îndeplini­ prevederile plapnlui. in sud.
eritkatţ şi înlăturate. Aiclie- generatoarelor dc sudură; ex~ ii, cooperatorilor a reliefat o acord global pentru a executa re trebuie să stea permanent N. TiRCOB