Page 71 - Drumul_socialismului_1980_01

fi 909 m JOI, 24 IANUARIE 1980 Gag. 3

Unirea de la 24 ianuarie 1859 EXPLORATORI Al NOULUI, PROMOTORI Al PROGRESULUI

{Urmare din pag. îs mat oficial domn al Prin­ Unirea Principatelor Ro­
cipatelor Unite, la aflarea mâne a avut ample şi pro­ Lamina românească, produs de mare
care este peste putinţă a cărei veşti entuziasmul funde consecinţe de ordin
al : „Paul
reluarea e- dobîndi fără libertate din­ mulţimii a fost fără mar­ politic, economic şi social,
I şl 5 afară, libertatea de sub do­ gini. Presa 'vremii relata : dar în primul rînd a pus performanţă, se fabrică ia Orăştie !
minaţia străină, ci va cere „Poporul cu muzica... cu fa­ bazele statului naţional ro­
¡H'ogi'anau-
libertatea naţională“. E- cle aprinse s-au purtat pe mân modern, centralizat,
poca paşoptistă a contri­ toate uliţele... jucînd Hora cu un guvern unic şi o a- Cele două invenţii se nu­ mie, pentru cercetare ? Vă industria farmaceutică, în te- 4
buit nu numai la trezirea Unirii pe la toate răspântii­ dunare legislativă unică, eu mesc astfel : „Procedeu şi in­ întreb, deoarece am aflat că rapeutică, cosmetică, agrlcul- 5
tmbă fran- stalaţie de obţinere a lano- sînteţi autorul mai multor tură şi în numeroase alte
şi formarea naţiunilor, ci şi le“. Aceştia erau în pri­ o singură administraţie’ şi o
istrsillene la dezvoltarea ideii de res­ mul rînd zecile de mii de singură armată. Ea a con­ li-nei din apele reziduale pro­ invenţii. domenii.
rală pect şi convieţuire între cetăţeni care în zbuciuma­ stituit o adevărată premisă venite din spălarea pieilor — Mi-a plăcut chimia încă Cele două procedee se a- j
naţionalităţi. tele zile de 22, 23 şi 24 ia­ în lupta poporului pentru ■dc ovine“ ; „Procedeu şi in- - din copilărie. Prin clasa a. plică deja aici la noi (a I
ite : prc-gâ- împrejurările istorice au nuarie, cînd la Bucureşti câştigarea independenţei în stalaţie de purificare a lano- Vil-a mi-am încropit un „la­ scară „pilot", pe o instalaţie \
dlor tle la determinat ca unirea celor au avut loc dezbaterile A- 1877 şi pentru unirea Tran­ linei şi de obţinere a lanoli- borator“ acasă şi împreună construită prin autoutilare.
Ca urmare a rezultatelor bu­
ea din 1839 trei ţări-să nu se poată în­ dunării Elective, au ţinut silvaniei cu România în nei anhidre“. Deţin locul I cu prietenul şi colegul meu, ne, avem, în curs de realiza­
pe ţară, la prima ediţie a
Traian Cădariu (astăzi tot
mitate de făptui concomitent, ca o împresurată zile şi nopţi 1918, cînd s-a făurit statul
-ului popor primă etapă a acestui pro­ Adunarea Deputaţilor de la naţional unitar român. Festivalului naţional „Cînta- chimist, tot în Orăştie, la re, o investiţie nouă — sec­
iocumentar rea României" şi locul I la „Plafar“) făceam felurite ex­ ţia de extracţie şi purificare
oraşul Uni« ces înscriindu-se unirea Dealul Mitropoliei, avînd Treptat, însă, clasele ex­ „Salonul naţional de inven­ perienţe. în urma lor ne a- a lanolinei — cu o capacita­
Moldovei cu Ţara Româ­ prin combativitatea lor un ploatatoare au pus aceste
cugot şi-n nească. Datorită voinţei ma­ rol hotărîtor în alegerea lui ţii", în cea de a doua ediţie legeam deseori cu „muştru­ te de 1 000 toile pe an, ceea
- spectacol victorii în slujba intereselor a festivalului. Brevetate în luieli“ de la gazda noastră, o ce înseamnă practic, elimina­
selor largi, patriotismului Alexandru Ioan Cuza ca lor, asigurîndu-şi dominaţia
ului înflăcărat şi înaltului simţ singur domn al celor două economică şi politică, pe s România, Franţa, Elveţia şi femeie tare cumsecade, dar rea totală a importului şi po­
politic al celor mai înain­ principate. plan intern, iar prin înfeu- în curs de brevetare în An­ care se speria de „vulcanii“ sibilităţi de export.
cei realizam prin combinaţii
taţi fii ai poporului, în si­ O vie impresie a produs darea unei părţi a bogăţii­ glia, R.F.G., Suedia şi Aus­ — V-aş ruga să nc rele­
tuaţia cinci Conferinţa pu­ Unirea Principatelor în lor ţării străinătăţii, au dus tralia. Ambele procedee sînt chimice... vaţi, spre ştiinţa noastră, a ^
— Să revenim mai aproa­
terilor europene ce a avut rîndul românilor din Tran­ ţara într-o stare de depen­ absolut originale şi prezintă pe, mai bine zis la perioada tuturor, ce avantaje prezintă i
loc la Paris în vara anului silvania, care se aflau încă denţă faţă de marile puteri o noutate pe plari mondial, cînd, aici la „Vidra“ fiind, aplicarea acestor invenţii |
U 6,00 r.a- 1858 nu a ţinut seama de sub dominaţie străină. Ne­ capitaliste. atît din punct de vedere al aţi început căutările, au în­ româneşti, în comparaţie ai
7.00 dorinţa de unire a români­ numărate au fost localităţi­ tehnicii de obţinere, a insta­ altele utilizate în lume ?
,00 Pi.Uta. lor, aceasta se realizează le de dincoace de Carpaţi Adevărata libertate so­ laţiilor, cît şi din punct de mugurit primii germeni ai — Principalul avantaj con-
;
•ierul nielo- cială şi naţională pentru vedere al randamentului — celor două Invenţii. stă în randamentul net supe- !
tin de ştiri; prin alegerea ca domn al în care entuziasmul faţă de
î ascultâto- Moldovei şi apoi al Ţării Unirea Moldovei cu Ţara care au luptat strămoşii net superior faţă dc tot ce — Prin 1973, la doi ani rior tuturor procedeelor uti­
fcin de ştiri; Româneşti a lui Alexandru Românească, aşa după cum noştri a devenit o realitate se cunoaşte pînă acum în lu­ după venirea mea la „Vidra", lizate pe plan mondial la
ginul femei- abia în zilele noastre, cînd, me. Au fost concepute şi rea­ perioadă în care in-am aco­ ora actuală. Noi extragem 95
folcloric ; Ioan Cuza. Odată cu ale­ spunea Al. Papiu Ilarian,
ştiri ; 11,05 gerea sa ca domn al Ţării „era mai mare decît în aşa cum arăta tovarăşul lizate în judeţul nostru, la modat şi... la sută lanolină, faţă de
soarelui in Româneşti, el a fost procla­ Nicolae Ceauşescu : „Socie­ întreprinderea „Vidra“ din —... în care aţi realizat, maxim 60 la sută cît se ob­
:i — einte- principate“. tatea socialistă a creat co­ Orăştie. Autorul lor, un tinăr între timp, o primă invenţie ţine prin alte metode. Facem i
remieră ra-
Ituielin de munitatea reală de interese comunist, inginerul chimist — „Aparatul pentru încerca­ acest lucru cu o instalaţie''
singur iei, î\ a tuturor cetăţenilor, fără Ioan Cdorean. rea picilor la contracţie“ — mult mai simplă, mai ieftină,
i — einteco U N I R E A deosebire de naţionalitate ce se aplică cu mult folos în cu un- consum redus de ma­
De la i la — Dc fapt, cine sînteţi
univers 20 ; sau rasă, le-a asigurat drep­ dumneavoastră, tovarăşe Co- întreprinderi din ţară şi a teriale. în comparaţie cu alte
nai ; 10,15 Nu mai era loe de scris pe scoarţa arborilor turi şi posibilităţi egale de crean ? dus ia eliminarea importuri­ procedee (în care se folosesc
;
iducc ; 16,25 ne încrustam numele direct pe rădăcină, afirmare şi dezvoltare. în lor acestui gen de aparate... numai solvenţi inflamabili).'
aiaare in a- — Sînt un om al acestor
D Una este să fim acolo cînd vor veni vînturile cele mari strînsă unitate frăţească, meleaguri. M-am născut şi —... a început să mă pre­ noi utilizăm materiale nc-
lor contein- spuneam, poporul român şi naţionali­ am copilărit în satul Tămă- ocupe recuperarea lanolinei iuflamabile.
Bidctin de să nu ne clatine alcătuirea noastră pământeană. clin. apele reziduale dc la spă­ — Tovarăşe inginer, am j
ersul fami- tăţile conlocuitoare, alcă­ şasa din comuna Mărtineşti.
m fost, aici Cu uşurinţă puteau fi citite pe pojghiţa aerului tuind marea familie a Şcoala generală şi liceul larea pieilor. Mi-am dat sea­ remarcat că oamenii din fa­
Uniţi sub semnele zodiei noastre străbune — le-am făcut la Orăştie. Era _ ma că odată cu. acestea a- brică vă apreciază activita- ■
uucitoare — cum să ne rupem de ordinul ei, României socialiste, mun­ runcam la canal o importan­ tea, modul în care vă achi­
Orele serii ; cesc umăr la umăr, însu­ normal deci, ca după termi­
le muzică de matca aceasta eternă ? fleţiţi de patriotism fier­ narea facultăţii să mă întorc tă sursă de materii prime, taţi dc sarcinile de produc­
leascil, sus- Trei ramuri surori ţîşnite din trunchiul binte, pentru înflorirea pa­ acasă. care avea doar „rolul“ de ţie, felul în care colaboraţi I
« Bradu, aceluiaşi copac stelar — deasupra cerul puternic agent poluant. Ini­ cu ei, vă respectă şi au mare
a, Irina l.o- triei comune“. — Şi pasiunea pentru chi-
jc şi Dumi- încuviinţînd creşterea lor. ţial, scopul cercetărilor a încredere- în dumneavoastră. ,
30 Reflexele E timpul acum să nc-ncepem lucrarea fost recuperarea acestei ma­ O dovadă este şi faptul că I
Clntec mîn- de meşteri zidari, de tîmplari şi păstori terii prime utile, in vederea aţi fost ales secretar al orga­
. ; 21,00 Bu- .....
ll.OS Stu- „Unire-n cuget şi-n simţiri“, iată porunca eliminării importului şi a re­ nizaţiei de partid TESA. La
s ; 21,45 De de care însetate-s toate cuvintele meie. ■Sil ducerii poluării apelor. cei 33 de ani sînteţi, totuşi,
totdeauna; — Dar la noi nu sc pro­ tinăr. Aveţi o familie, copil.
t oră ; 22,00 IOAN EVU
1,00 Iluieiin duce lanollnă ? Cercetarea, sarcinile de pro­
00 îion stop — Ba da, se produce pe ducţie şi cele pe linie poli­
baza unei licenţe cumpărate tică cer o mare putere de
Manifestări dedicate aniversării Unirii din străinătate pentru indus­ muncă şi, bineînţeles, irnrft :
tria linii. Dar randamentele
timp. Cum reuşiţi să vă 5
sînt' scăzute (sub 20 la sută) descurcaţi ?
S „Idcea de unitate şi in­ literar „Uniţi in cuget şi-n şi sc obţine doar lanolină — Nici eu nu ştiu cum,
dependenţă naţională în o- simţiri“.
care ne tre- tehnică, a cărei sferă de uti­ dar uite eă se poate! Aţi
Knock-out pera secretarului general ® Speeta-col-evocare. As­ lizare este limitată. spus că sînt tinăr. Poate.;
OARA: Raz­ al partidului, tovarăşul tăzi, Casa de cultură din
ii roz (Fia- Nicoiac Ceauşescu". Sub a- Petroşani găzduieşte un — Cum aţi ajuns Ia re­ tocmai acesta-i secretul. Cînd
zile ele aca- zolvarea problemei ? să-ţi pui toată energia, în­
Jiee python cest generic s-a desfăşurat spectacol-evocare susţinui — După doi ani dc muncă treaga capacitate şi putere de
î (Construc- ieri, şi continuă azi, in toa­ de formaţiile artistice ale
ANI : Pie- te liceele din ¡udei, dezba­ casei pionierilor şi şoimi­ intensă, de căutări, timp în muncă în slujba unor idei,'
- seriile I-II care am fost încurajat şi a- în folosul societăţii în care i
nţa („7 No- teri în cadrul unui simpo­ lor patriei din localitate. jutat efectiv de conducerea trăieşti, dacă nu atunci cînd-
jul iluziilor zion de larg interes. La Spectacole dedicate momen­
Republica) ; reuşita simpozionului, bii- tului aniversar de la 24 ia­ întreprinderii, de tovarăşii eşti tinăr, cînd poţi să „func­
ol ce) mare mei dir. imnuri, am înregistrat ţionezi cu motoarele în
■CAN : Sub lial de Inspectoratul şcolar nuarie au loc astăzi şi in primele rezultate palpabile. plin“ ?.
(Munci to- judeţean, colaborează pro­ oraşele Petrila şi Brad, la A fost pus la punct proce­ Intr-adevăr, cheia succese­
De ce să-l fesori de ştiinţe sociale din care vor colabora purtători deul şi instalaţia de obţinere
•ot’esor (Mi- unităţile liceale. ai cravatelor roşii cu tri­ lor este permanenta conştiin-;
!LA : 39 de a lanolinei din apele rezidua­ ţă dc a-ţi face datoria, nu!
esc) ; ANI- color. le şi apoi cel de purificare oricum, ci cinstit, -cu pasiu­
din Bagdad *> „Prin girul şi faptă © „Unirea face puterea'". al acesteia. Vă imaginaţi ce ne, cu dăruire. Este con-'
URICAOT ; cinstim Unirea" este titlul La Şcoala generală nr. 4
de la., Na- manifestării organizate azi, Deva se desfăşoară astăzi satisfacţie am avut cînd pc ştienta „racordare“ la cerin­
I-II (7 No- robinetul instalaţiei au înce­ ţele vieţii, muncii, la exigen­
la Grădiniţa cu program medalionul literar ,,Unirea
D : In nu- put să curgă primele picături ţele societăţii noastre .socia­
(Steaua ro- prelungit a l.M. Hunedoa­ face puterea“, organizat in de lanolină pură — care liste.
:ZA : Hara- ra. O scurtă evocare a mo­ colaborare cu biblioteca u- Apus ile soare pe Hiu Mare. poate fi folosită cu succes în MIRCEA LEPADAÎU
) ; ORAŞ- nităţii. 'Lot astăzi, aici, o Foto; VIRGIL, ONOIU
frontieră a mentului aniversar, drama­ I
Naooii se tizarea povestirii „Moş Ion nouă manifestare dedicată
); GKOA- zilei de 24 ianuarie poartă
i confundat Roată şi Unirea“ vor fi ur­ titlul „Unire în cuget şi-n Trieri
dialog cu cititorii • dialog cu cititorii
ră) ; HA- simţiri“. ■:vr. ,s rn:'p * : i
(P .»pu­ mate de montajul muzical-
pe fclocăni-
capul, CA- alimentării cu căldură şi apă Gheorghe Trif din Hunedoa­
e (Casa de SBiZĂRi-RASPimSURi
roz (11 Iu- caldă menajeră. ra, privind repararea unui ra­
i ; Revanşa * Pe marginea scrisorii lui ve, nu se ajungea la recla­ dioreceptor „Milcov“, Uniu­
. : Ultimul ® Ca-răspuns la scrisoarea nea judeţeană a cooperative-,
CHELARI: Ion Gongeanu din Sîntămăria maţii. I s-a atras atenţia ca, cetăţeanului Radu V.iorel din
i (Muneito- de Piatră,- comitetul de partid pe viitor, să fie mai operativ satul Rapolţel, Consiliul popu­ lor meşteşugăreşti comunică :
al LV. Călan ne informează în lansarea comenzilor". lar al comunei Rapollu Ma­ „în urma insistenţelor şi de­
că serviciul personal-învăţă- rc, ţinînd seama de motivele mersurilor făcute, s-a reuşit
rnînt şi retribuirea muncii dc * l.C.S.A.P. Hunedoara : pe care lc invocă acesta, este să se procure piesa de schimb
XPRES @ Colectivul de ingineri şi tehnicieni de la la întreprindere a luat mă­ „Aspectele semnalate de Con­ necesară, respectiv transfor­
sub coordonarea Inginerei Mclcmia Şovarschi, în colabo­ stantin Hurmuz se confirmă, de acord să nu presteze efec­ matorul de frecvenţă inter­
rare cu un grup de specialişti de !a I.P.C.M.C. Bucureşti, suri ca tovarăşul să intre în tiv pază obştească, ci să-şi mediară, astfel că aparatul a
drepturi înccpîud eu chenzina în sensul că numita« Eva Bi-
gerii din 32 a realizat un procedeu de folosire a exotermiei cimentului descu, personal muncitor la aducă un înlocuitor, pentru putut fi reparat şi pus în
prin izolare perfectă a tiparelor, în scopul reducerii tra­ a doua a lunii decembrie.
9, 40, 34, restaurantul „Tic-Tac“, a re­ a nu produce nemulţumiri în stare de funcţionare".
tamentului termic la unele elemente prefabricate la su­ • Consiliul popular al ora­ fuzat să-l servească pe recla­ Un răspuns asemănător şi
22, 44 , 33, prafaţă pentru hale industriale. Prin acest procedeu se şului Simeria, cercetînd sesi­ mant cu fru-cola, deşi avea rîndul cetăţenilor din sat. pentru Dumitru Buţă, tot din
obţine reducerea consumului de abur necesar cu circa zarea semnată de locatarii • în legătură cu sesizarea
î eîRtiguri : blocului TA din oraş, a con­ acest sortiment în vînzarc. Hunedoara, în legătură cu te­
10 la sută. Conducerea întreprinderii a dumneavoastră, t o v a r ă ş e levizorul'său „Diamant 153“,
& Zilele următoare vor începe să producă două noi statat că este întemeiată şi a hotărît sancţionarea ei eu
secţii ale cooperativei de consum Deva —- Şoimuş : una luat unele măsuri pentru mai mustrare, iar cazul a fost
pentru producerea de răcoritoare, la Deva (cu o capaci­ buna gospodărire a blocului prelucrat cu întreg persona- La solicitarea unor cititori,
x
tate finală de 10 000 sticle pe zi) şi alta, pentru pufuleţi, respectiv. Dc asemenea, s-a Iul unităţii în cadrul şedin­
la Bobîlna. hotărît să se acţioneze pentru ţei de grupă sindicală, în sco­ NOTARIATUL DE STAT JUDEŢEAN PRECIZEAZĂ:
ibil pentru La nou) dispensar medical uman din Vâţel se fac crearea unor spaţii de joacă
arie : Vre- pentru copii prin muncă vo- pul prevenirii unor astfel de
i se încâl- în această perioadă finisările intericăre, urmînd ca în cu- întîmplări în viitor“. Potrivit articolului 11 din mite de parte şi depuse la
a prezenta rînd să fie datjn folosinţă. Lucrarea, a cărei valoare se ri­ luntar-patriotică. Decretul nr. 377/1960, cu acea organizaţie socialistă ;
rate şi vor dică la circa 280 000 lei, a fost făcută, in mare parte, din ® O scrisoare din Vaţa de ® După cum nc comunică modificările ulterioare, în a- c) să legalizeze semnătura de­
i sub for-
şl lapoviţă contribuţia în bani şi muncă a cetăţenilor din toate sa­ Jos sesiza lipsa unor. articole I. G.C.L. Hunedoara, proble­ iară de organele competente claranţilor de pe angajamen-
iu. depune- tele comunei. de sezon Ia magazinul din mele sesizate de tovarăşul potrivit acestui decret, orga­ tplc pentru şcoală şi de pe
ul va sufla @ Le cererea publicului, ansamblul „Silvana" ol ca­ comună. I.C.R.'T.l. Deva a re­ Ioan Telibaşa au fost rezol­ nizaţiile socialiste pot înde­ declaraţiile de orice fel depu­
ntensiîicări zolvat situaţia favorabil, tri- plini următoarele operaţiuni:
9—50 km/h sei de cultură evoluează, miine, din nou in faţa spectato­ vate favorabil. Răspunsului se la organizaţiile socialiste
vest. Tiiii- rilor deveni. Dansuri, taraf, solişti şi momente vesele cu miţînd magazinului mărfurile trimis redacţiei i-a fost ane­ a) să legalizeze copii de pe respective şi necesare pentru
va fi eu- Liviu Oros — în spectacolul „Mindru etnt hunedorecm". ce lipseau. în răspunsul trimis xată şi o listă de semnături completarea dosarului şcolar,
si 2 grade, redacţiei se specifică: „...da­ înscrisurile ce emană de la militar, de pensie sau de aju­
între —1 şi Rubrică realizată de ale unor locatari din blocul acea organizaţie socialistă ;
iui ridicate că gestionarul respectiv ar fi tor familial, precum şi pen­
DOINA COJOCARU, depus comenzi la ti,mp şi ar J. l. din care rezultă că s-a !>) să certifice conformitatea tru stabilirea vechimii in.-
cu sprijinul corespondenţilor voluntari
fi solicitat articolele respecţi-. restabilit buna funcţionare a cu originalul a copiilor întoc­ muncă,