Page 73 - Drumul_socialismului_1980_01

<p hi n, ~

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !

[iÜDEIUlHUMOOm]

lyiineri de U» sectorul IV al minei Petriia.
Foto : M. OLTEANU

A&M$mÁ ELE0TÓBAÍLÁ

$ E fl L COIUSILIULUÏ POPULilR J U D ETEComponenţa comisiei vicepreşedinte: Eleonora din numărul total al mem­
AM
brilor şi iau hotărîri cu
al
Oprea,
vicepreşedinte
U.J.C.M. ; . secretar : Ionel majoritatea membrilor lor.
e’edora e judeţene Toma, preşedintele Tribu­ Lucrările şi hotăririle . co­
nalului judeţean ; membri : misiilor electorale se con­
Anul XXXII, nr. 6 910 Vineri, 25 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani
Prin Decretul Consiliului Florian Giurcă, vicepreşe­ semnează în procese-verba-
de Stat nr. 22 din 23 ia­ dinte al Consiliului jude­ le semnate de membrii lor.
Aceste comisii au următoa­
ţean al sindicatelor, mais­
mmamaxA&isgssmisim ssgambMmmiaMgenisssra nuarie 1980 a fost confir­ tru oţelar la C.S. Hunedoa­ rele atribuţii : urmăresc a-
mată comisia electorală ju­
deţeană în următoarea com­ ra ; Ioan Fulea, vicepreşe­ plicarea dispoziţiilor legale
ponenţă : dinte al U.J.C.A.P., preşe­ privitoare la alegeri şi dau
© plam-sluii Preşedinte : Lazâr David, dintele C.A.P. Boşorod ; îndrumări asupra tuturor
©dotării tehnice activist al Comitetului ju­ Herman Dezideriu, vicepre­ problemelor referitoare ia
MíVELUL ©înaltei calificări deţean Hunedoara al P.C.B.; şedinte al U.J.C.C. ; Doina aplicarea lor, potrivit com­
mmseammauBaïuam Tebieş, secretar al Comite­ petenţei lor teritoriale ; ve­
tului judeţean' Hunedoara ghează la întocmirea în
al U.T.C. : Eleonora Ştefa- termen a listelor de alegă-
Dotatîa tehnică modernă — novici, director al I.C.R.M. tori şi la aducerea lor la
cunoştinţa generală, precum
Hunedoara-Deva ;. Ioan Di-
. ’ J --9 . neş, director adjunct al şi la formarea la timp a
utilizată la parametri superiori Centralei minereurilor De­ secţiilor de votare ; rezol­
vă' contestaţiile cu privire
va, Ana Solojy, ţesătoare,
Ţesători a de mătase Deva ; la operaţiunile comisiilor
întreprinderea minieră Lu- fi fost posibilă altfel decît Liviu Tod, maistru miner, electorale de circumscripţii
peni, virtuală cîştigătoare a Convorbire cu prin folosirea mai deplină a Exploatarea minieră Deva. şi întîmpihârile date în
întrecerii socialiste pe amil mg. TITUS COSTACHE, potenţialului tehnic. . competenţa lor ; verifică şi
1979 între unităţile Combina­ director — Cum apreciaţi acest ni­ înregistrează rezultatele a-
tului minier Valea Jiului, şi, tehnic adjunct mecanic, vel tehnic atins in prezent de Atrib îtiile legerilor pe. circumscripţii
în acelaşi timp, una dintre întreprinderea miniera Lupeni mina Lupeni f eiectoj’ale ; se îngrijesc de
minele cclc mai mari şi me­ — Cred că este relevant comisiilor „ electorale confecţionarea buletinelor
canizate din importantul ba­ pentru aprecierea gradului dc de vot, a imprimatelor şi
zin carbonifer hunedorean, a pus eforturi susţinute pentru utilizare a dotaţiei tehnice teritoriale ştampilelor de control, du­
acumulat o bogată experien­ introducerea şi adaptarea la faptul că în anul 1979 am pă modelul stabilit de Con­
ţă în extinderea şi folosirea condiţiile specifice de zără- menţinut permanent în func­ in conformitate cu pre­ siliul de Stat,
intensivă a dotaţiei tehnice. mînt şi pentru folosirea cît ţiune 6 clin cele 7 complexe vederile Legii electorale, co­ Comisiile electorale teri­
Din aceste considerente, în mai deplină şi eficientă a uti­ de susţinere mecanizată exis­ misiile electorale teritoriale toriale predau dosarele a-
acţiunea întreprinsă în scopul lajelor din dotare. Sîntcm tente în dotare, precum s» 11 — judeţene, municipale, o- legerilor comitetelor sau bi­
dezbaterii problemelor majo­ profund recunoscători condu­ combine de abataj, 5 combi­ răşeneşti şi comunale — rourilor executive ale con­
re ale creşterii producţiei de cerii partidului, tovarăşului ne de înaintare şi 11 maşini lucrează în prezenţa"a cel siliilor populare pentru ca­
cărbune, am considerat util Nicolae Ceauşescu, pentru a- de încărcat, obţinând la indi­ puţin jumătate plus unu re au avut loc alegerile.
să împărtăşim cîteva din tenţia deosebită acordată in­ cii de utilizare depăşiri me­
preocupările colectivului mi­ tensificării mecanizării lucră­ dii între 12 şi 15 la sută,
nier fruntaş, avîndu-l ca in­ rilor miniere, şi îmbunătăţirii ceea ce a contribuit in mod
terlocutor pe tovarăşul ingi­ condiţiilor de muncă ale lu­ hotărîtor la obţinerea unor
ner Titus Coşta.che, directo­ crătorilor din subteran, de productivităţi mult. sporite şi Din cronica 'întrecerii socialiste
rul tehnic adjunct mecanic al care s-a interesat îndeaproa­ la creşterea eficienţei econo­
inine.i Lupeni. pe şi in abatajele minei noas­ mice pe întreprindere.- DOLOMITA Şi TALC plus fiind în continuare la
— Ce rol atribuiţi extinde­ tre. Acestei atenţii nu putem — Se cunoaşte că utila fele dolomită — aproape 1 000
să-i răspundem altfel decît care intră în dotarea unităţii PESTE PLAN
rii mecanizării lucrărilor mi­ tone şi talc. (Aron Căta,
printr-o valorificare cît mai pentru mecanizarea lucrărilor
niere şi folosirii mai depline corespondent).
eficientă a dotaţiei tehnice, din subterbn se caracterizea­ Colectivul muncitoresc fie
a dotaţiei tehnice in obţinerea la raionul Grăciuncasa, din
succeselor care au ridicat în scopul creşterii producţiei ză prinlr-un nivel tehnic lot Munţii Poiana Ruscăi, a în­ LA I.M. ORAŞÎTE —
mina Lupeni pe podiumul de cărbune cocsificăbil, com- mai avansat. Cum se acţio­ cheiat anul 1979 cu reali­ UN NOU PRODUS
fruntaşilor ? pensînd în măsură pc cît po­ nează la mina Lupeni pentru zări deosebite în muncă :
— Conştienţi de faptul că sibil mai mare eforturile fă­ atingerea parametrilor prevă­ I.a întreprinderea meca­
sporurile de producţie şi creş­ cute de partid şi de stat în zuţi pentru fiecare din aceste 33 750 dolomiită au livrat în nică Orăştic se remarcă o
terile indicatorului de pro­ scopul transformării muncii utilaje ? plus sidevurgîştrltfr dc la preocupare constantă pen­
ductivitate a muncii tot mai din subteran într-o activita­ — în întreaga noastră ac­ Hunedoara şi 00 700 tone tru înnoirea şi diversifica­
înalte de la un an la altul, te de înalt nivel tehnic. tivitate ne conducem după celor de la Galaţi. T.a ralc, rea producţiei. Recent au
uşurarea eforturilor fizice şi —Cum aţi debutat în a- ideea că toate valorile mate­ plusul s-a ridicat la 7 "00 fost asimilate şi s-a trecut
creşterea gradului de secu­ cesl an f riale sînt create de oameni, Fabric# ii tt incălţă3n.uite tone. Concomitent cu obţi­ la producţia de seric a ali­
ritate a muncii în subteran — Fără îndoială, realiza­ că totul depinde dc om. Ma­ Hunedoara., ¿ttciieru] III A nerea acestor realizări mi­ mentatoarelor pentru unge­
Mari«
cusut.
Muncitoarea
nu pot fi obţinute decît pe rea în luna ianuarie, pînă în şina este numai un ajutor ai Tlncu. depăşeşte lună <iv nerii au economisit 9 300 re'destinate liniilor de la­
bucăţi dc capse. 1 700 kg
calea extinderii folosirii mij­ prezent, a unei producţii su­ lună sarcinile tir plan şi minare. Pe lingă faptul că
loacelor tehnice moderne, co­ plimentare de 11 500 tone de C. MAGDAL1N coase feţe încălţăminte de nici. 18 000 kg explozivi. execuţia în ţară a acestor
bună cJiHtate.
lectivul minei, în frunte cu cărbune, în condiţiile planu­ Folo: VIRG1L ONOIU Luna ianuarie minerii din produse contribuie la redu­
organizaţia dc partid, a de- • lui sporit din acest an, nu ar - (Continuare în pag. a 2-a) raionul Cvuehmeasa, au în­ cerea efortului valutari se
ceput-o foarte bine. Toţi
asigură, în acelaşi timp, tot
indicatorii dc bază au în necesarul de astfel de dis­
decolta Lucrări apărute în dreptul lor înifrise cantităţi pozitive pentru industria si­
viitoare suplimentare, cel mai inare- derurgică.
Editura Politică:'
• Vechea zicală — 0- ţiri funciare şi proiectări în
mul sfinţeşte locul —, iz- construcţii agricole Deva se % NICOLAE CEAUŞESCU : „Cuvîntare la ÎN INTERIORUL ZIARULUI
vorîtă din înţelepciunea po­ preocupă cu stăruinţă, avînd
porului, îşi găseşte exptesie deschise şantiere de lucrări Congresul al ll-îea al Frontului Democra­ • Invăiăimntul politico-ideologic — conţinut bogat
concretă şi cînd este vorba chiar şi pe timp de iarnă, strins legat rle înfăptuirea sarcinilor economico-
de producţia agricolă. An să dea viaţă obiectivelor ţiei şi Unităţii Socialiste". sociale. © ¡Preocupare susţinută pentru îndeplini­
de an vedem cum, sub o- stabilite de Conferinţa or­ rea ritmică a planului in fermele zootehnice. ©
chii noştri, se materializea­ ganizaţiei judeţene de Cea tic a 1-a artă — subordonată exigenţelor ca­
ză un însemnat volum de partid. în acest domeniu, ® „Din gmdirea social-poiiticâ a preşedinte­ litative ale educaţiei. 9 Cum se proiectează, cum
lucrări care au drept scop respectiv ameliorarea fon­
lui României, NICOLAE CEAUŞESCU". se realizează şi exploatează unele instalaţii de
ridicarea capacităţii produc­ dului funciar prin lucrări de tcrmoficare ? © Carnet cultural.
tive a pămîntului. Preocupa­ desecare pe 6' 000 ba. de
rea pentru creşterea gradu­ combatere a eroziunii solu­
lui de folosire a suprafeţe­ lui pe 5 000 ha şi de redare
lor se regăseşte, evident, în în circuitul arabil a 2 ¿>00 iii bifa, Dă ci a şi Dăieşii. ţăra­ săli dc clasă .şi două labo­ resc se pot înscrie zilnic la
nii cooperatori ¿ut adresat ratoare. Noua constructiv, Oficiul judeţean de turism.
sporuri corespunzătoare de ba. Acestea sini obiective a
sintere mulţumiri ia adresa aliată acum la zidărie, se
recolta. căror realizare întăreşte activităţii foştilor preşedinţi realizează din contribuţia ce­
Pe terenurile unde s-au e- convingerea lucrătorilor o- ai acestor unităţi — Măria tăţenilor, o bună parte din UN SUCCES AI, LIRICII
feclual lucrări de îmbună­ goarclor potrivit căreia nu Corcea, Hortensia Hală laie şi. materialele necesare fiind a- HUNEÎÎORENE
tăţiri funciare — şi aces­ există pămînt slab, nepro­ EXPOZIŢIE respectiv, Petru Lungu —, ca­ sigurafe pe plan local.
re au ieşit la pensie, relici- Ia concursul inlerjusleţean
tea se ridică Ia peste 5 300 ductiv, ci gospodari şi... Peste 50 de lucrări tic artă tîndu-i, cooperatorii le-au <le poezie patriotică, desfăşu­
ha realizate numai în anul gospodari. Iată de ce apor­ plastică au fost strinse in- urat viaţă lungă şi umilă să­ EXCURSII ÎN JUDEŢ ra! recent !a Slobozia, a
tr-o inspirată expoziţie, or­
trecut, fie că este vorba de tul lucrătorilor O.I.F.P.C.A. nătate. participat şl poeta hunerto-
ganizată Ia Şcoala generată Şl ÎN ŢARA
desecări, combaterea ero­ la ameliorarea terenurilor se Cin Haţeg sal» îngrijirea ini­ rcană Nastasia Mauiu. Crea­
ziunii solului sau extinderi cere să fie susţinut siste­ mosului profesor' Gheorglir ŞCOALA NOUA ţiile sale poetice J-au adus a-
Gulie. Lucrările, realizate tic Cabanele din munţii Ile- preeierile juriului, aedrdin-
de irigaţii, producţia supli­ matic şi permanent cu efor­ elevii şcolii, ir» tempera, a- ÎN CONSTRUCŢIE . tezat, staţiunile balneare clii-i-se o menţiune a Uniunii
mentară este de ordinul su­ turi -proprii din partea uni- , cuarelă, ulei şi creion au ca Gcoagiu ,şj vaţa de Jos, Va­ Scriitorilor.
telor de tone de produse. taţilor agricole beneficiare. temă „Unirea“. Preoe.upimiu-se de înfăptui­ lea Prahovei stnt ci leva din­
Aflîndu-se permanent în Roadele conlucrării fructu­ MULŢUMIRI ADRESATE rea propunerilor cetăţenilor. tre pitoreştile locuri pentru
primele rînduri pentru ridi­ oase se vor regăsi, neîn­ DE COOPERATORI Consiliul popular costumai .vizitarea cărora ne organizea­
ză. la fiecare sfîrşit de săp-
carea potenţialului produc­ doielnic, în producţii agri­ Dalşa a organizat judicios lu­
Cu prilejul recentelor adu­ crările ia construcţia unei tămină, excursii eu durata
tiv al pămîntului, lucrătorii cole tot mai mari. nări generale de la C.A.P. noi şcoli, prevăzută cu două de două-t.rei zile. Cei ce do­
de la Oficiul de îmbunătă­ N. TiRCOB
mrr t nmw f /ttmt jf amrxJ «r jeansr r jac» -r