Page 74 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Invăţămintului politico-ideologic — ' MINERI Telei
conţinut bogat, stilus legat ie înfăptuirea LA ©planului tehnice 1G,U0 Telex
©dotării
Aimnrtmi
mvELUl ®í a|t ¡ calificări
n e ÎS,05 Teleşcoal;
1C,30Emisiune
sarcinilor economico-sociale 18,25Tragerea
german fi
Dotaţia tehnică modernă — 18,35La volan
18,501001 de s
Activitatea politico-ideo- al XII-lea al partidului, gătură cu sarcinile practice 19,00Tel ej urna
logicâ, propaganda de care constituie obiect de pe care' le are de înfăptuit 19,20In actua
parna. trebuie să marcheze studiu pentru comunişti şi fiecare colectiv, punînd în utilizată la parametri superiori tirea ale
un sait calitativ, „...sarcina pentru toţi oamenii muncii evidenţă în acelaşi timp î) martie
centrată n partidului pen — caiete cu planşe privind căile prin care poate con (Urmare din pag. 1) ţeran, care a continuat la neşti cu caracteristici superi 19,30 Călătorie
tru perioada următoare — dezvoltarea economico-so- tribui fiecare la realizarea locurile de folosire a utilaje oare. Şi aici am aplicat prin — Dobro
se arată în Raportul pre cială a României în cinci planului economic în pro omului, în cazul nostru uti lor _ respective. cipiul „utilaj adecvat con 19,55Film arti
zentat de tovarăşul Nicolae nalul 1981—1985 şi orientă fil teritorial al comunei. O lajul este un mijloc prin care — 'Ţinînd seama dc impor diţiilor de zăcămînt“, după lea jurat
Ceauşescu la Congresul al rile de perspectivă pînă în activitate la fel 'de bună minerul poate obţine o pro tantele creşteri de producţie care ne-am orientat în întrea ră TV.
XII-lea al partidului — 1990, precum şi date pri are şi cursul de la Liceul ducţie mai mare, cu randa prevăzute, ca şi de amploa ga activitate de mecanizare. studiouri;
este ridicarea întregii munci vind prevederile pianului e- agroindustrial Ilia, condus mente sporite, în condiţiile rea mecanizării, ce v-api pro Repet, prin exigenţa recepţiei 21,45Telejumi
de propagandă la nivelul conohiico-social in profil de Traian Crişan. Acum ur unor eforturi fizice mai u- pus să faceţi în anul I9S0 am căutat să ridicăm ştache
marilor realizări obţinute teritorial al comunei pe mează studierea şi dezba şoare. Deci, discutînd de o pentru folosirea tot mai de ta calităţii utilajelor româ
în opera tic construcţie so 1980 şi în cincinalul viitor. terea temei a Il-a : „Parti- tehnică modernă, principalul plină şi eficientă a dolaliei neşti la nivelul celor din im KADI
cialistă, transformarea în- Totodată, ne-am îngrijit ca ■ dul Comunist Român — este ca cei care o manipu tehnice ? port şi chiar deasupra lor, Bfca—dPBM
tr-o măsură şi mai mare fiecare propagandist să cu centru vital al întregii' na lează să ştie cum s-o utili — Sîntem conştienţi că re diminuînd prin aceasta can
a ideologiei noastre revolu noască sarcinile ce revin u- ţiuni. Creşterea rolului zeze cit mai eficient, s-o cu zultatele obţinute nu consti titatea de utilaje importate. BUCUREŞTI
ţionare, a muncii educative nităţilor economice şi socia partidului în conducerea o- noască, s-o stăpînească temei tuie o limită, că în acest do Colectivele de specialişti ai clioprogramul
intr-o puternică forţă de le pentru ca să poată asi perei de transformare revo nic. Se poate spune că la noi, meniu dispunem de rezerve minei, atît din rîndul cadre Radiojurnal;
presei; 8,10
mobilizare şi dinamizare a gura dezbaterea temelor în luţionară a societăţii româ pe măsură ce a sporit gra importante, care pot fi ma lor tehnico-inginereşti, cit şi diilor; D,0 r i
energiilor creatoare ale în neşti“. dul de mecanizare şi s-au terializate atît intr-un număr al muncitorilor specialişti au 9.05 ipund
rilo 0,00 Bl
tregului nostru popor". La baza întregii munci modernizat tehnologiile de sporit de tone de cărbune cit pus toată pasiunea în această 10.05 i. tlas fo
poiitico-ideologice punem
Pentru a răspunde aces lucru, au crescut nivelul de şi în reducerea costului pe u- muncă şi au urmărit ca ceea Ştiinţa şi via
tor cerinţe şi exigenţe puse VIAŢA DE PARTID studiul individual, dezbate pregătire, răspunderea şi con nitatca de produs. Sînt de pă ce au gîndit şi executat, să-şi mente folk c
gărcanu şi B<
de secretarul general al rile aprofundate în strînsă ştiinţa oamenilor. Ocupîn- rere că prin folosirea dota? aducă eficienţa în producţie. eu ; 11,00 Bul
partidului în faţa organelor legătură cu viaţa, cu sarci-. du-ne de extinderea mecani ţiei conform tehnologiilar pre — hicepind cu această lună 11,20 Avanpn
şi organizaţiilor de partid în nile concrete pe care le a- zării am acordat o atenţie văzute şi întreţinerea cores am intrat în anul decisiv al tv. ; 12,00 Bu
12.05 Din con:
vem de înfăptuit. Avem în
desfăşurarea muncii de pro strînsă legătură cu obiecti vedere înlăturarea forma deosebită formării, perfecţio punzătoare din partea brigă cincinalului. Ce preocupări lui nostru; 12
pagandă, comitetul comunal vele şi sarcinile ce le revin lismului, a superficialităţii nării şi specializării persona zilor, prin respectarea cicluri deosebite aveţi pe W80 în prezentaţi Vă
13.00 Dc la 1
de partid, consiliul comunal şi pe care trebuie să le în pentru a asigura o legare lului necesar. Ca un prim ţel lor de revizii şi reparaţii se domeniul mecanizării ? sc pregăteşte
de educaţie politică şi cul făptuiască fiecare la locul mai strînsă a propagandei, am urmărit la toţi compo poate prelungi durata de — în lumina importantelor geri ; 15,00
tură socialistă Ilia, a luat său de muncă. a conţinutului învăţămîntu- nenţii formaţiei de lucru să funcţionare a complexelor pî obiective stabilite dc Congre 10.00 Radiojur
ecoi
ordonate
măsuri pentru buna organi La toate cursurile a fost lui politico-ideologic, a ac cunoască bine utilajele cu nă la dublarea ei. sul al XII-lea aii. partidului Şlagărul romi
zare şi desfăşurare a învă- dezbătută tema : „Obiecti tivităţii politico-educative care lucrează, ţelul următor — Am dori să cunoaştem privind dezvoltarea bazei e- eonii ; 17,00 B
ţămîntului politico-ideolo vul fundamental şi liniile in general, de sarcinile ac pe care 1-ain vizat fiind spe principalele măsuri întreprin nergetice şi creşterea ponderii 17.05 Melodii -
directoare ale dezvoltării e- cializarea lor corespunzător se în acest scris ? Nicuşor Pred
gic în cadrul organizaţii tuale ce decurg din docu cerinţelor noi apărute odată producţiei de cărbune cocsi- gore Kiazim
lor de partid, de tineret şi conomico-sociale a Româ mentele Congresului al cu modernizarea dotării. — Dispunem de un pro ficabil în Valea Jiului, a o- patrie : 17,50 <
colac Cosiin ;
F.D.U.S., a întregii munci niei, stabilite de Congresul XII-lea al partidului pentru — Puicii 4 să împărtăşiţi gram complex de măsuri, din rientărilor şi indicaţiilor date serii ; 20,00
politice şi cultural-educa al XII-lea al P.C.R. pentru fiecare domeniu. mai pc larg experienţa în a- tre care mă limitez doar la de t o v a r ă ş u l Nioolae muzicii popul
tive. cincinalul 1981—1985 şi în Prin tot ceea ce facem cîteva. Pentru a reduce vo Ceauşescu, secretarul general ră de iarnă ;
perspectivă. Şarcihile orga cest domeniu ? lumul de vehiculare a utila al partidului, cu ocazia vizi sonore : 22,0'
In comuna noastră au nelor şi organizaţiilor de urmărim să asigurăm învă- — De exemplu, odată cu oră ; 23,00 B
fost organizate şi îşi des partid în înfăptuirea pla ţămîntuiui politico-ideologic introducerea complexelor de jelor pentru reparaţii din sub telor de lucru făcute în Va calc ; 23,30—3
făşoară activitatea 24 de nului de dezvoltare econo— un bogat conţinut de idei, susţinere mecanizată a apă teran la suprafaţă şi vice lea Jiului, în anul 1980 ne muzical nocti
versa, am soluţionat repara
cursuri ale invăţămintului mico-socială a patriei“. In o înaltă eficienţă exprimată rut necesitatea specializării u- ţia acestora în ateliere spe revin sarcini deosebite pri TIMIŞOARA
de partid, care cuprind dezbaterile ce au avut loc în forţa sa de unire şi mo nor oameni pe noţiuni de hi vind creşterea capacităţilor dc litatea radio;
peste 1 000 de cursanţi, din la cursurile de la brigăzile bilizare a maselor la înfăp draulică, electronică, gresare cial amenajate în .subteran, producţie prin punerea în zilei; : 20,15
nesc
Acţiu
care 846 membri de partid, din Brîznic, Săcâmaş şi tuirea Programului partidu şi altele, care nu se cereau pentru care s-au asigurat spa funcţiune a încă 6 abataje F.D.U.S. — d
8 cursuri ale U.T.C: şi 8 ale brigada I ale C.A.P. Ilia, lui, a istoricelor hotărîri a- în condiţiile mecanizării aşa- ţii, dotare şi personal specia frontale cu susţinere meca sintem implic
lizat. Prin aplicarea acestei
nizată, adaptarea fiecărui u-
F.D.U.S. La filiala universi s-au evidenţiat în mod con doptate de Congresul al zise clasice. Pe de altă parte, măsuri s-a asigurat repune tilaj la condiţiile specifice de destinele ţări
sabi
lítate
u
tăţii politice şi de conduce cret prevederile planului XII-lea, în rezultatele prac- nu ne-am limitat cu această rea în fluxul tehnologic a zăcămînt, demontarea şi re muncii răspu
re din Deva, sînt înscrişi şi comunei şi ale C.A.P. pe ’ tiee ce se obţin de către specializare la nivelul munci susţinerilor mecanizate într-o montarea a 4 complexe afla la întrecerea
dczvol
vind
urmează anul II 26 de to 1980, contribuţia pe care fiecare colectiv în îndepli torilor, ci am . cuprins întrea perioadă cu două treimi mai te în funcţiune, ce urmează gospodărească
varăşi. Toţi propagandiştii trebuie să şi-o aducă orga nirea planului şi angaja ga filieră ierarhică — ingi scurtă dccît în cazul în care să fie recondiţionate la mină. lor; Alegerii <
au urmat cursurile de in nizaţiile de partid, comu mentelor asumate în între ner, subinginer, tehnician, reparaţiile respective s-ar fi Urmărim, de asemenea, cu — un monien
struire, iar pregătirea lor niştii, toţi lucrătorii ogoa cere, în dezvoltarea econo- maistru, muncitor. Aş mai executat la suprafaţă, a con atenţie sporirea vitezelor de zonanţe in s.
noas
craţiei
periodică se face în mod relor la înfăptuirea lor. mico-socială a localităţilor. sublinia şi lin alt aspect şi dus la dezafectarea căilor dc avansare la lucrările de Dialog cu ase
unitar la nivel de comună. Propagandiştii a c e s t o r anume că am început această rulare care ar fi fost blocate pregătiri şi deschideri prin Muzică uşoa
Am asigurat pentru toţi cursuri: Aron Dobrotă, Par- ANA MARIA TICUŞAN, acţiune de specializare cu cu transportul lor şi la e- folosirea intensivă a combi întilnire cu
propagandiştii şi pentru tenie Vasiu şi respectiv secretar adjunct cu personalul atelierului de la conomisirea unui însemnat nelor şi maşinilor de încăr
cursanţi materialul biblio Teofil Popa, au reuşit să a- probleme de propagandă suprafaţă unde dealtfel s-a volum de muncă şi dc bani. cat, soluţionarea transportului
grafic necesar — documen sigure dezbaterilor un con al Comitetului comunal făcut şi prima fază a specia — Ce puicii spune despre pe verticală, reducerea volu g]lME
tele adoptate de Congresul ţinut bogat şi o strînsă le de partid Ilia lizării personalului din sub- contribuţia adusă de colecti mului de muncă folosită la
vul minei ta îmbunătăţirea activitatea de transport ma DEVA: Om
caracteristicilor utilajului mi teriale şi utilaje prin extin buie (Patria)
derea monoraîelor şi a dispo
În fiecare unitate agricolă cooperatistă nier de fabricaţie româneas zitivelor de mică inecanizarc, bunarea pani
(Arta) ; HUNI
că?
— Am introdus şi pus în in special de ridicat. Acţio căra) ; La cin
să (Arta) ;
Preocupare susţinuta pentru îndeplinirea funcţiune utilaje de mare că năm pentru degrevarea acti- 357 — seriile
torul) ; PETR
pacitate de construcţie româ-“ vităţii întreprinderii dc uti
clone
africani
-neascâ, ca de exemplu com laj minier şi I.R.I.U.M.P. de (Unirea) ; Sp
ritmica a planului în fermele zootehnice plexul SMA-2, transportorul anumite sarcini pc care lc iembrie) ; (
— seriile 1-1
TR-6 şi altele. Prin exigenţa
putem prelua noi prin dezvol
recepţionării şi prin modifi tarea atelierului mecaniV şi LUPENI : " '
(Cultura*, , ..
Conferinţa organizaţiei ju- • ducţiei de lapte planificată. din efective s-au înregistrat scopul îndeplinirii ritmice a cările conccptive. realizate de pentru depăşirea stadiului (Muncitoresc)
deţene de partid a jalonat o Preocuparea nesaţ is făcătoare la C.A.P. Burjuc, Şerel, Po sarcinilor de livrare a produ specialiştii minei, care au actual în domeniul pregătirii, Frate şi soră R
LONEA :
serie de măsuri în scopul a şefilor dc ferme şi a cadre peşti, Gurasada, Lăsau, Tur- selor la fondul de stat. Pe fost însuşite de constructori perfecţionării şi specializării ghid (Minerii
dezvoltării sectorului zooteh lor tehnice de la circumscrip daş, Geoagiu, Unirea, Şălaşu lingă preocuparea de a asi şi de proiectant s-a reuşit să personalului, ţinînd cont de 39 de trepte :
ANINOASA
nic. astfel incit în anul 1985 ţiile veterinare pentru buna de Sus, Dineu Mic — să a- gura şi permanentiza ca în sc realizeze în producţia de dotarea tehnică, de nivelul şi Bagdad (Mim
să deţină o pondere de 58. la organizare şi conducerea pro mintim doar cîteva unităţi. grijitori în ferm.e cooperatori serie utilaje miniere româ- diversificarea acesteia. CANT : Tn vil
sută din producţia agricolă cesului de reproducţie se re Indicatorul care reflectă e- localnici la toate loturile de T-II (7 Noien
Carter
Nick
globală a judeţului. Materia găseşte în indicele scăzut de licienţa activităţii fermelor animale, este necesar ca o a- (Steaua roi
lizarea acestui obiectiv este natalitate obţinut la o serie zootehnice este producţia de tenţie deosebită să fie acor TIE : Ultirr
condiţionată de modul cum dc cooperative agricole. Spre lapte marfă. La cooperativele dată gospodăririi cu maximă morţii (Patri.
organizaţiile de partid de la exemplu, la C.A.P. Strei, 0- agricole clin Sălaş, Mărti- eficienţă a resurselor furaje revoltă (Flac
GIU-BAl : C*
sate, consiliile unice agroin colişu Mic, Căstău. Geoagiu, neşti,' Jeledinţi, Pui, Brad, re.. In această privinţă există cultură); HA'
dustriale şi conducerile unită Aurel Vlaicu, Serei, Rişca, Bobîlna şi altele, datorită unităţi unde, deşi furajele nu spatele fron
ţilor agricole cooperatiste se Rîu Alb, Ţebea şi Vaidei, în preocupării susţinute a şeii- prisosesc, nu s-au luat încă I-JI (Popula
Lanţul am ini.
preocupă de creşterea efecti măsuri dc evitare a risipei, ® Instruirea preşedinţilor C.A.P. incepînd de azi, timp i-ii : cAlar
velor şi a producţiei, de mo __________ de valorificare integrală în de 10 zile, la Casa agronomului din Mintia are loc in tlantidei (Cas
KIHOTHM___
dernizarea activităţii în ferme hrana animalelor, prin prepa struirea preşedinţilor C.A.P. Cu acest prilej, pe lingă ex Visul roz (11
RTA : Uragar
şi dc asigurarea unei puter rare, a sortimentelor de gro punerile programate pe teme privind sarcinile din docu Navarone —
nice baze furajere. De acţiu siere. Asemenea situaţii există mentele Congresului al Xli-lea al partidului, au loc dez (Mureşul) ; 1
nile ce se întreprind în aceas la C.A.P. Nădăştia de Sus, bateri in legătură cu stilul şi metodele de muncă, apli de Buftea (i
LIUC : Ulzan
tă perioadă în fermele zoo anul trecut nu s-a realizat lor de ferme şi conducerilor Bretea Strei ului, Pişchinţi, carea noului mecanism economico-financiar şi alte pro paşilor (Min
tehnice depinde în mare mă planul la viţei .cu cîte 80— de unităţi pentru îmbunătă Rîu Alb, Peşteana şi altele. bleme ale muncii practice de conducere a activităţii uni LARI : Napo
sură soarta îndeplinirii sarci 160 capete. De asemenea, la ţirea condiţiilor de îngrijire Rău este că deşi au cunos tăţilor agricole cooperatiste. (Muncitoresc)
nilor din programul judeţean C.A.P. Dobra, Răduleşti, O- şi furajare a animalelor, s-au cut din vreme situaţia ba ® Ieri seara, la Casa de cultură din Deva a avut loc
dc dezvoltare a zootehniei. haba şi lloşcani sînt menţi depăşit în mod simţitor li lanţei furajere, care este de un simpozion dedicat aniversării a 121 de ani de la Uni
Preocupîndu-sc de valorifi nute în electiv numeroase vrările de lapte la fondul de ficitară, conducerile C.A.P. rea Principatelor Române. Au prezentat comunicări profe
carea în condiţii tot mai bune vaci slab productive, cu pro stat. Există însă şi ferme cu Birtin, Cărăstău, Bretea Ro sorii Mihaela Tarnovschi şi Viorel Manolescu. In continua
a potenţialului zootehnic, corn ducţii nesatisfăcătoare de însemnate restanţe la produc mână, Pricaz, Căstău, Rădu re a avut loc spectacolul literar muzical „Unirea — naţiu Timpul pro
si 1 iilc unice agroindustriale şi lapte. ţia de lapte marfă, care au leşti, Cristur, Toteşti, Băcia nea a făcut-o" (libret Maria Lăsconi, regia Titus Burducea). ziua de 25
conducerile unităţilor agricole în ceea ce priveşte efecti determinat diminuarea cu cîte etc., nu s-au preocupat de a- ® Remarcam nu demult la această rubrică, iniţiativa me în genere
cooperatiste au asigurat im vul de ovine, cu cele mai 100 000—500 000 lei a veni sigurarea sortimentelor nece organizatorilor de a expune în plin centrul oraşului un rul mai mult
mai cădea pi
portante sporuri de efective mari nerealizâri — dc ordi turilor băneşti ale unităţilor sare. panou „Controlul oamenilor muncii vă informează...". le sub for mi
ia specia bovine. Unităţi cum nul sutelor de capete —, se respective. Asemenea situaţii Dezbaterea temeinică a ac Era bun şi apreciat panoul respectiv... Era, pentru că de izolat lapov
sînt C.A.P. Beriu, Jeledinţi, prezintă C.A.P. Zam, Burjuc, se întîlnesc ia C.A.P. Vîlce- tivităţii cconomico-financiare cîteva zile el nu mai există : vitrina a fost spartă (nu se sufla moden
ficări locale i
Vaţa de Jos şi altele, au Vadul Dobri, Nandru, Rişca, le, Turdaş, Plărău, Geoagiu, a fermelor zootehnice şi sta ştie de cine) iar fotografiile au dispărut. Pe cînd... re vest. Tcmpe
plusuri de cite . 50—80 cape Pişchinţi, Ocolişu Mic şi al Şoimuş, Deva, Simeria, Ra- bilirea unor măsuri eficien apariţia ? va fi cuprin:
te faţă de efectivele prevă poltu Mare, Băcia, Aurel te de înlăturare a lipsurilor ® Astăzi, începe, la Sala sporturilor, turneul diviziona 2 grade, iar
1 şi 0 gradi
zute. Există însă unele coo tele. Pe lingă procentul ridi Vlaicu, Rîu Alb şi altele. existente, inclusiv a restanţe relor la baschet juniori, cu participarea echipelor CS.Ş. ceaţă locală.
perative agricole, între care cat dc pierderi prin mortali Realizarea indicatorilor de r lor la modernizări, constituie Cluj-Napoca, C.S.Ş. Satu Mare, C.S.Ş. Oradea, C.S.Ş. La munte, i
amintim pe cele din Vaidei, tăţi sau sacrificări neecono- plan stabiliţi pentru sectorul _ una din problemele de mare „U“ Timişoara, Liceul nr. 1 Oradea, C.S.Ş. Arad şi C.S.Ş. ral caldă cu p
Vor
cădea
Peştişul Mare şi Brănişca, rnicc, la unele unităţi nu s-a zootehnic în acest an impune însemnătate care trebuie să se Deva. Meciurile vor avea loc vineri şi sîmbătă de la ore formă de la
unde s-au înregistrat minu realizat nici planul la fătări, măsuri energice şi hotăr.îte în afle pc ordinea dc zi a adu le 16, iar duminică de la 10. • soare. Vînti
suri dc cite 20—50 vaci şi ju-. astfel diminuîndu-se şi ren nărilor generale ale C.A.P., Rubrică realizată de intensificări <
din vest.
ninci, fapt ce influenţează ne tabilitatea fermelor respecti scopul întăririi ordinii şi dis care se desfăşoară în această DOINA COiOCARU,
gativ îndeosebi realizarea pro- ve. Celo mai mari pierderi ciplinei în toate fermele, în perioadă.