Page 75 - Drumul_socialismului_1980_01

© VINERI, 25 IANUARIE 1980 Fag. 3

Conlucrarea cu mase e • CINTAREA ROMÂNIEI

chezăşie a reuşitei Cea de a 7-a artă—subordonată

acţiunilor gospodăreşti
limba exigenţelor calitative aie educaţiei

înfăptuirea măreţelor sar­ realizarea lucrărilor din con­ deosebită amplasării platfor­
cini stabilite de Congresul al tribuţia bănească şi în mun­ mei industriale (uzina de pre­ Realizarea unei noi cali­ intermediul filmelor, direc­ re. — cerinţelor calitative
Xll-lca al P.C.R. cu privire că, la executarea unor lucrări parare), a exploatării minie­ tăţi în conducerea şi desfă­ tivele Congresului al XII- pe care le aşteaptă noua e-
pregft- la perfecţionarea continuă a edilitar-gospodăreşti şi de în­ re din satul Certeju de Sus şurarea muncii politico-e- lea al P.C.R.“, „File din tapă a întrecerii. Aceste
de la activităţii consiliilor popu­ frumuseţare a comunei. Prin şi pentru exploatarea zăcă- ducative — obiectiv de ma­ cartea marilor realizări ale manifestări vor fi comple­
lare, a democraţiei socialiste, antrenarea cetăţenilor comu­ mînlului Coranda-Hondol. joră răspundere pus în fa­ României socialiste“, ci­ tate cu filme artistice aflate
ra mea asigură participarea tot mai nei noastre de către organis­ Pe linie cultural-sportivă ţa naţiunii ’de documentele cluri de filme înscrise în şi­ în preajma premierei. Ne
activă la viaţa social-pplitkă mele amintite s-a reuşit ca în s-a terminat amenajarea tere­ celui de al XlI-lea Congres rul manifestărilor politice referim la filmele „Bleste­
VI trei- a tuturor cetăţenilor patriei. anul trecut să se termine lu­ nului de fotbal „Aurul", la al partidului — înseamnă şi dedicate alegerilor de de­ mul pămîntului“ şi „Bleste­
•remic- înfiinţarea în întreaga ţa­ crarea de extindere a cămi­ care atît organizaţiile U.T.C. pentru colectivul întreprin­ putaţi în Marea Adunaré mul iubirii“, realizate de
:ţie a ră a Organizaţiilor Democra­ nului cultural Nojag, ridica­ comitetul sindicatului de la derii noastre o sarcină prio­ Naţională şi în consiliile Titus Popovici după roma­
ene ţiei şi Unităţii Socialiste, pe rea în roşu a căminului cul­ exploatarea minieră, cit şi ce­ ritară. populare, altele premergă­ nul „Ion“ de Liviu Re-
baza propunerilor tovarăşului tăţenii satului Certeju dc Sus Cele 29 de cinematografe toare unor aniversări şi breanu (şi unde rolul titu­
Nicolae Ceauşescu a dus^ la şi-au adus contribuţia. Este de tip urban şi 180 de uni­ sărbători şi grupaje de rea­ lar este interpretat de ac­
perfecţionarea organizatorică de evidenţiat faptul că prin tăţi din comune şi sate s-au lizări cinematografice des­ torul petroşănean Şerban
a acestui cadru. în comuna acţiunile de muncă patriotică bucurat în 1979 de prezenţa tinate activităţii de educa­ Ionescu), „Ioanide“ după
Gerteju de Sus, sub conduce­ s-au realizat în anul trecut a peste 6 milioane spectatori ţie socialistă în rîndurile romanul „Bietul Ioanide“
rea organelor şi organizaţii­ luorări în valoare de 2 850 000 cu aproape 150 000 mai diferitelor grupuri socio- şi „Scrinul negru“ de Geor-
00 Ră­ lor de partid, au luat fiinţă lei. mulţi decît în anul prece­ profesionale. ge Călinescu, în regia lui
ii; 7,00 14 Organizaţii ale Democra­ dent. Relevant este faptul Studioul „Alexandru Sti­ Dan Pita, „întoarcerea lui
Revista Consiliul popular al comu­ că mai mult de două mi­ hia“ va fi şi în acest an Vodă Lăpuşneanu“ (cu sec­
melo- ţiei şi Unităţii Socialiste, în nei Certeju de Sus, biroul
Hri; care au fost primiţi pînă a- său executiv, vor acţiona şi lioane şi jumătate de per­ colaboratorul nostru de va­ venţe de la Castelul Corvi-
şum 410 cetăţeni. în continuare pentru sporirea soane de toate vîrstele au loare, contribuind la am­ neştiior, şi multe altele). Pe ■
30,30 Ţinînd seama de faptul că aportului maselor la conduce­ participat la spectacole cu plificarea activităţii de pro­ şantierele creaţiei se află
15 Mo- atribuţiile consiliilor popu­ rea şi rezolvarea treburilor de filme româneşti de diverse pagare a cunoştinţelor des­ un film de mare valoare
Ca lu- lare în toate sferele vieţii e- genuri, prezentate în con­ pre natură şi societate. istorică „Fierul şi aurul“
Popes- stat şi obşteşti, orientînd ac­ textul unor manifestări so- înscrisă în noua etapă a (Burebista) ale căror exte­
ştiri ; eonomico-sociale sporesc în tivităţile spre mobilizarea lar­
radio- aceste condiţii, biroul execu­ gă a locuitorilor satelor co­ cial-politice devenite tradi­ Festivalului naţional „Cîn- rioare vor fi cetăţile dacice
; ştiri; tiv al consiliului popular al ţionale în judeţul nostru. tarea României“, cea de a din Munţii Orăştiei.
►lcloru- munei noastre la înfăptuirea Aşadar, am pornit în 7-a artă va răspunde— prin Promitem iubitorilor ce­
ica re­ comunei Certeju de Sus acor­ politicii Partidului Comu­ noul an cu o bază trainică, organizarea unor proiecţii lei de a 7-a arte premiere
ni atei ; dă o deosebită importanţă tural Vărmaga, repararea şi nist Român dc ridicare con­
i Ţara participării tuturor cetăţeni­ şi avem pentru perioada ce cu filme de informare po­ de gală, seri de cultură ci­
u ale- întreţinerea drumurilor co­ tinuă a nivelului urbanistic şi ne aşteaptă manifestări cu litică, de ştiinţă populariza­ nematografică, întîlniri cu
t-club ; lor la conducerea treburilor munale pe 23 km. Cu spriji­ a gradului de civilizaţie în tă, producţii tehnico-profe-
,20 Co- de stat şi obşteşti; Astfel, prin nul organizaţiilor de masă şi toate localităţile ţării. reală valoare educativă. în personalităţi de seamă, aş-
10,40 activitatea continuă a birou­ cadrul unui program selec­ sionale la locul de muncă, teptîndu-i ca de fiecare da­
“in. cle- lui executiv şi a deputaţilor obşteşti şi comisiei locale de CONSTANTIN COTAR tiv, elaborat pe primul se­ în sălile de apel ale între­ tă, cu bucurie.
e ştiri; sistematizare, s-a acordat o prinderilor miniere, în fa­
mte cu consiliului popular comunal, deosebită atenţie lucrărilor dc preşedintele mestru al anului, am pre­
i Gri- a consiliului comunal al gospodărire şi înfrumuseţare biroului executiv văzut spectacole cu filme brici, uzine, pe şantierele Prof. HOROVITZ EMERIC
Pentru F.D.U.S., a delegaţilor săteşti al Consiliului popular al documentare grupate pe te­ de construcţii, în unităţile directorul întreprinderii
de Ni- a comunei, în special în sa­ agricole, în instituţii şcola- cinematografice judeţene
Orele şi a comitetelor de cetăţeni, tul Certeju de Sus — centrul comunei Certeju de Sus me ca : „Să cunoaştem prin
reţi ai s-a reuşit ca în anul trecut dc comună — localitate pro­
15 Sea-
'adenţe pladul economie în profil te­ pusă să devină centru urban.
intr-o ritorial să fie realizat în bu­ In anul trecut, au continuat Cum se proiectează,
muzi- ne condiţiuni. S-a reuşit ca, lucrările dc construcţie a două
a stop prin contractări şi achiziţii blocuri dc locuinţe cu 72 a-
de produse de la gospodăriile partamente, din care unui, cu cum se realizează
Aetna- populaţiei, să se predea la 40 apartamente,. a fost dat dc
lagărul fondul de stat : 220 tone car­ curînd în folosinţă. Dc ase­
cetăţe-
egida ne, 579 hi lapte de vacă, 15 menea, au fost date în folo­ şi exploatează unele
răni că HI lapte de oaie, 1 370 kg sinţă alte două obiective so­
toţii in lînă. Rezultate bune au fost ciale şi anume, Cantină ~şi
,*espon-
tamenii obţinute şi în ce priveşte rea­ grupul social de ia exploa­
mărilor lizarea veniturilor bugetare. tarea minieră. instalaţii de termoticare ?
(ă ori- Activitatea consiliului popu­ Biroul executiv al consiliu­
•dilitar-
îalităţi- lar comunal a cunoscut o îm­ lui popular comunal, împreu­ Cetăţenii Simenei, care lo­ S.G.C.L. Simeria — să ex­
eputâţi bunătăţire continuă prin par­ nă cu comisia comunală de cuiesc în blocurile cu încăl­ ploateze acel cazan provizo­
ple re­ ticiparea comitetelor de cetă­ sistematizare au în vedere
ci emo- ţeni din cele 19 circumscrip­ zire centrală au avut şi au riu, nc-am convins într-o vi­
iaiiste ; respectarea schiţelor şi deta­ încă probleme cu prestaţia de zită la centrală. Greu şi după
i ; 20,30 ţii electorale şi a comitete­ liilor de sistematizare apro­ încălzire. Problemele lor s-au mult timp şi consum dc com­
10—21,30 lor dc cetăţeni alese pentru bate, aco.rdîndu-se o atenţie numit — şi unele încă se nu­ bustibil ridică el temperatu­
mesc — întîrzieri în furniza­ ra la plecare la 70°C. Lingă
® „Sentimentul şi ideea de rea căldurii la căderea ano­ ci, pâcurina scursă bălteşte şi
unitate naţională — flacără timpului rece, funcţionarea nimeni nu poate garanta că
nestinsă a istoriei“ a fost te­ acesteia pc bază de provi­ scurgerile acestea nu fac de-,
ma unor apreciate seri lite­ zorate prea mult prelungite pozite periculoase în corpul
rare, organizate, miercuri de cazanului. Randamentul scon­
ne tre- şi, în fine, un cost ridicat al
ick-out colectivul Bibliotecii judeţene Cenaclul scriitorilor „Flacă­ prestaţiei respective, cost ca­ tat se realizează aproximativ
V: Raz­ în mijlocul lucrătorilor de la ra“, formaţia de dans Ierna­ jumătate. Din încetineala be­
ii (Fla- 1 ribunalul judeţean şi de la tic, grupul folk „Canon“ şi re este „rodul" nedorit al u-
de ca- nei soluţii tehnice nu din neficiarului s-a pierdut timpul
python Grupul de pompieri Deva. cvartetul de coarde ale Casei de garanţie în care mai pu­
nstruc- de cultură din Hunedoara. cele mai bune, sau a exploa­
; Pie- ® Ieri seara, clubul „Si- ® Cabinetul de istoric de tării necorespunzătoarc a in­ tea fi tras la răspundere fur­
iile I-II derurgisLul" din Hunedoara a stalaţiei. Despre acestea am nizorul utilajului. între timp,
(„7 No- găzduit un recital liriţ-muzi- la Şcoala generală nr. 10 Hu­ reprezentanţi ai proiectantu­
luziilor nedoara a găzduit dezbaterea dori să tratăm în- cele ce ur­
blica) ; cal-coregrafic organizai de „De la unirea din 1859 — mează. lui, I.P.H., dau soluţii nu în­
y •'-»are consiliat municipal de educa­ deajuns dc verificate pentru
la marea unire de azi a în­ Centrala termică nr. 1 a
c ..vkuu ţie politică şi cultură socia­ mărirea randamentului, solu­
LCAN : listă, sub genericul „Uniţi tregului popor“, dezbatere în­ I.M. O răsti e, atelierul sculărie. Comunistul Damian Oproiu los-t. supusă unor lucrări dc
;oresc) ; în cheiată cu montajul literar lucrează la o maşină (le prelucrat în coordonate Ut care exe­ extindere şi modernizare, ast­ ţii care nu se dovedesc apli­
unui orice vreme“. Şi-au dat con­ cută lucrări dc foarte bună calitate. cabile pentru că ele fac do­
TRILA: muzical „Unire-n cuget şi-n Foto : VIRG1L, ONOIU fel ca să poată prelua în
or esc) ; cursul un grup de poeţi de la simţiri“. final încă 800 dc aparta­ vada necunoaşterii utilajului.
1 din mente. Povestea ei se poate Repetăm, tipul cazanului pro­
); URI- vizoriu este acelaşi cu cel
seriile rezuma în cîteva cuvinte. Tre­
BRAD: în covîrşitoarca lor majo­ Miha.i Petru la un an şi res­ buia să încălzească aparta­ prevăzut ca soluţie definitivă
detectiv ritate, oamenii muncii, cetă­ Fapte din instanţă pectiv doi ani închisoare, cu în proiect. Teoretic acest tip
ORAŞ- obligarea ia muncă corecţio- mentele puse în funcţiune la dc cazan are un randament
tieră a ţenii patriei noastre, dove­ sfîrşitul anului 1978 şi în anul
poli se desc înalte calităţi dc com­ nailă. La rîndul lor, Liviu 1979, dar cazanelc pentru ea de ardere superior cu circa
GEOA- portament civic şi moral, se măr), pc care apoi le-a dis­ Faptele pentru caic cei şase Sferdean, Ioan Sîngcrean şi 20 la sută celor deja exis­
asa de trus. au fost condamnaţi dc către au putut fi contractate dc tente în centrală, numai că,
ronţ. în achită cu deplină responsa­ Cezan Gălan, au primit drept G.I.G.C.L. abia pentru tri­
seriile bilitate de îndatoririle ce le S-a constatat, în acelaşi Judectăoria Hunedoara sînt pedeapsă între un an şi un mestrul I al anului 1980 şi ceea ce se cîştigă la pod sc
;RAZI : au faţă de Societate, dc co­ timp, că gestionarei ^a fost grave. în ianuarie 1972, Ni- an şi jumătate închisoare, cu pierde la punte şi încă mai
seriile facilitată delapidarea şi ca colac Grădinar a furat ţeava obligarea la muncă corecţio- aceasta, după cîte ni se spu­
îea A- lectivitatea în care muncesc de pe şantierul din Gălan, pe ne, prin bunăvoinţa furnizo­ mult. în vreme ce 4 cazane
iltură) ; şi trăiesc. Există însă şi unele urmare a faptului că acesteia nala, recursurile tuturora consumă într-o lună circă
SIME- elemente — numărul lor este nu i-au fost făcute lunar care Constantin Licurici a fiind respinse. rului. Soluţia pentru încălzi­ 2 000 kWh energic elec­
de la tot mai mic —, care neso­ controale inopinate, aşa cum transportat-o cu autoturismul Am aminti în aceste cazuri rea acestor apartamente rămî- trică, în 10 zile cazanul de
I-TI ce-1 avea în primire Ia lo­
xpreşul cotesc legislaţia, dcdîndu-se prevăd dispoziţiunile art. 46 totala lipsă de răspundere a ncau provizoratele. S-a re­ tip nou a consumat. 3 000
; TE- la acte pentru care nu nu­ din Decretul 209/1976. Dc cuinţa lui Petru Miliai, că­ paznicilor din unităţile res­ curs la ajutorul I.M.M.R., ca­ kWh ! Judece oricine dacă
enia a- mai instanţa, ci întreaga so­ acest fapt s-a făcut vinovat ruia i-a vîndut-o cu o sumă pective, care, ncîndeplinindu-şi re, atît cit a putut a furni­ soluţia de proiectare aleasă,
GHE- importantă. Acelaşi inculpat
revoltă cietate îi condamnă, în primul rînd contabilul şef sarcinile ce le revin,-au-’dat zat aburi pentru termoficare. care economiseşte ceva com­
j In rînduriilc de mai jos, al unităţii, Ioan Ciolea. a încărcat dc la balastiera posibilitatea celor amintiţi să între timp se punea la punct bustibil special dar consumă
redăm cîteva cazuri de ase­ Anterior, Astalos Irena a Strei o maşină cu balast pc păgubească avutul obştesc. un alt... provizorat : confec­ de 5 ori mai mult curent e-
menea natură. fost condamnată tot pentru care, de asemenea, a valori­ Poate că n-ar fi' fost rău să ţionarea şi instalarea unui loctric este o soluţie econo­
Astalos Irena, din Luoeni, infracţiunea dc delapidare, ficat-o. La foarte scurt timp, fie şi ei obligaţi la nişte... cazan automat pe bază de mică, în conformitate cu poli­
a fost condamnată la mai dar pedeapsa i-a fost graţia­ a sustras de la acelaşi şan­ despăgubiri. combustibil special, după tipul tica noastră energetică.
multe pedepse, unmînd să e- tă. Prin hotărîrea dată de tier, calorifere şi radiatoare color din proiectul iniţial. S-a
pentru xccute în total 8 ani dc în­ Judecătoria din Petroşani, nu­ pe care le-a vîndut inculpa­ “k Credem că „experienţa“ dc
: Vre- chisoare pentru că în calitate tului Liviu Sferdean, iar în Mircea Căldărar, va exe­ realizat cazanul, s-a instalat la Simeria trebuie să con­
cu cc- mitei i s-a revocat beneficiul aprilie 1979, cu o autobascu­ (cu oarecare întindere faţă stituie un serios motiv dc re­
it. Vor de gestionară a sustras din graţierii, astfel incit acum e-* cuta pedeapsa de 2 ani, 5 de ceea ce se stabilise iniţial flecţie atît pentru beneficia­
li loca- garanţiile materiale şi alt nu­ lantă furată, a sustras din luni şi 7 zile închisoare de­ între G.I.G.C.L., T.C.H. şi
oaie şi merar ce-1 mînuia, suma de xecută în întregime pedepse­ microraionul 7 Hunedoara, oarece, deşi era obligat la rul G.I.G.C.L. cit şi pentru
îtul va le, recursurile declarate fiind 250 corpuri de calorifer, cu plata unei sume de 500 lei Consiliul popular Simeria) şi proiectanţii unor asemenea-
tntensi- 32 335 lei, iar din gestiunea respinse de Tribunalul jude­ acum patru cazane vechi şi
•vest şi lozurilor în plic, 36 179 lei. cîte 10 elemente fiecare, pe drept pensie de întreţinere instalaţii, în cazul dc faţă
3i inimă Completul Judecătoriei din ţean. care le-a dus la acelaşi com­ pentru cei trei minori ai săi, unul provizoriu încălzesc a-
—3 şi ~k plice, contra sumei dc 7 500 s-a sustras cu rea credinţă partamentoie racordate pînă I.P.LI. Cit despre construc­
a între Petroşani a stabilit că pen­ lei. A mai sustras diferite în prezent 'la această cen­ tor — să sperăm că roadele
nineaţa tru a putea delapida, incul­ Constantin Licurici, Nicolae de la această obligaţie. Pc
lolei. pata a comis numeroase fal­ Grădinar, Petru M-ihai, Ioan materiale de la G.S.H. şi de bună dreptate, recursul său trală. „fuşcraiului“ vor fi neîntîr-
i gene- la alte unităţi pe caic apoi a fost respins de Tribunalul P-rin urinare, căldură este ; ziat înlăturate, în folosul si­
loperit. suri în tabelele dc depuneri Sîngeran, Liviu Sferdean şi
tii sub a garanţiilor. în unele n-a Cezar Gălan, au fost condam­ le-a valorificat. Instanţa l-a judeţean. nu la un nivel mulţumitor, guranţei de exploatare a in­
?i nin- trecut toată suma încasată, a naţi la pedepse între 6 luni ÎOSIF POP
rezenta condamnat pe Constantin Li­ procuror dar nu sc poate spune că stalaţiei, cit şi în folosul lo­
) km/h mărit fictiv soldul, s-a dedat şi 2 ani pentru abuz în ser­ curici la 2 ani închisoare, iar cineva locuieşte în frig. Cum
la întocmirea de fişe ireale viciu şi furt în paguba avu­ la Procuratura judeţeană catarilor.
pentru gestionari (17 la nu- tului obştesc. pe Nicolae Grădinarii şi pe V. PÂŢAN este nevoit beneficiarul —• I. CIOCLEI