Page 77 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 77
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNiŢi-VÂ ! J J ¿ f j ¡
„Să facem totul ca
pregătirea şi desfăşu
Un om în care demn stă un popor rarea alegerilor de
şi licărul izvcrurilor toate
în vorba-i lină — aspră-i bunătate deputaţi în Marea
şi dor de pacea noastră, acum şi-n viitor. Adunare Naţională şi
în el sint luminişuri din străbune, in consiliile populare
Vizionare drumuri de eroi
în el respiră holde, vise, ploi, să marcheze o şi mai
şi (ara adevărurile-şi spune... puternică afirmare a
Un om ca o idee tutelară înaltei răspunderi pa
O matcă dînd întregii curgeri sens
Cînd ţara-n sine vrea să fie ţară triotice a fiecărui ce
Sub cerul libertăţii pur şi dens.
tăţean în munca şi
Un om prin care noi vorbim veciei lupta pentru înfăptui
şi-a cărui frunte-n stemă se arată
Astru curat pe brazii României rea hotărîrilor Con
Răsăritor mai viu ca niciodată !
gresului al XII-lea al
Ne auzim în glasul răspicat
Ne recunoaştem vatra firii noastre partidului, pentru
Sub flamuri roşii, galbene şi-albastre progresul şi înflori
în cutezanţa-acestui prim-Bărbat.
rea României socia
AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN De-accea-i stăm alături în furtună liste !"
şi-n calmul vremii, una fiind cu ţara !
Gîndind prin fapt şi cuget Primăvara
şi Gloria ce-n cintec ferm răsună !
Nicolae Ceauşescu
Anul XXXII, nr. 6 911 Simbâtă, 26 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani EUGEN EVU
!
Partidul Comunist Român - centrul 0 nouă şi valoroasă institutos
a democraţiei noastre socialiste
vital al întregii noastre naţiuni iniţiată de tovarăşul
Măreţele succese obţinute cerinţele ce se ridică în fie strategia partidului sint bi cetată a rolului partidului NIÛ0LÂE CEAUŞESCU
de poporul nostru în gran care compartiment al vie ne gîndite, căile dezvoltării pe măsură ce înaintăm spre
dioasa operă de făurire a ţii, partidul elaborează tac bine alese, aşa' se explică comunism. Aceasta este, de
societăţii socialiste multila tica şi strategia solicitată succesele ce le înregistrăm fapt, o cerinţă iegică a pro
teral dezvoltate şi a comu de o dezvoltare ştiinţifică an de an şi cincinal de cin cesului făuririi noii socie
nismului îşi au originea în şi, în acelaşi timp, rapidă cinal, succese care ne um tăţi, pe care partidul nostru
faptul că în fruntea aces a tuturor domeniilor de plu inimile de mîndrie şi o realizează cu consecven
tui multilateral şi profund activitate, trasează căile au un larg ecou pe plan ţă. De rolul partidului, de
proces se află Partidul Co optime pe care trebuie mondial, stîrnind admiraţia felu.1 cum el conduce cu
munist Român, conducător să păşim spre viitorul la popoarelor. tot mai mare competenţă Ca rezultat al aplicării în viaţă a propunerilor secreta
înţelept şi încercat care a- care tindem. Şi ne-am con Viaţa de fiecare zi de destinele naţiunii, eforturi rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
plică în mod creator învă vins cu toţii că tactica şi monstrează creşterea neîn le întregului popor îndrep cu privire la creşterea rolului Frontului Democraţiei şi Uni
ţăturile materialismului dia tate în scopul propăşirii tăţii Socialiste în viaţa social-politică a ţării — aprobate
lectic şi istoric, socialismu patriei, depinde mersul nos cu deplin şi unanim entuziasm de către recentul Congres
lui ştiinţific la condiţiile tru înainte, ritmul progre al F.D.U.S. — s-a creat o nouă şi valoroasă instituţie a
concrete din România. „Esic sului. „Fără îndoială — se democraţiei noastre socialiste, iniţiată de secretarul gene
limpede pentru oricine — arăta în Raportul prezentat ral al partidului, intitulată sugestiv „Tribuna democraţiei".
arăta tovarăşul NICOLAE în faţa forumului comuniş Sub această denumire se vor desfăşura, lunar, adunări
CEAUŞESCU în Raportul tilor din noiembrie 1979 — publice, in cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socia
prezentat la Congresul al că hotărîrile Congresului al liste, in cadrul cărora cetăţenii sa vor întilni cu cadre de
XII-lea al P.C.R. — că ma XII-lea vor duce la creşte partid şi de stat, cu deputaţi, cu cadre din economie şi
rile succese obţinute de rea şi mai puternică a ro din alte domenii de activitate, in care se vor dezbate, în
România socialistă sint ne lului conducător al partidu mod organizat, probleme alevieţii economice, sociale şi
mijlocit legate de uriaşa ac lui în societate, la dezvolta politice a ţârii.
tivitate politică şi organi rea continuă a democraţiei
zatorică desfăşurată de socialiste, la întărirea legă
*
partidul nostru, care îşi în turii partidului cu masele, DREPTUL SI DEMNITATEA
deplineşte cu cinste misiu aceasta constituind cheză
nea istorică de forţă poli şia victoriei construcţiei so
tică conducătoare a socie cialiste şi comuniste în de a conlucra ia fericirea patriei,
tăţii“. România, a ridicării bună
Consecvent misiunii Sale stării şi fericirii întregului de a dezbate problemele vieţii
de a conduce naţiunea nostru popor .
11
noastră spre comunism, Ultimul deceniu şi jumă economice şi sociale ale localităţilor
identiîicîndu-se cu gîndu- tate din istoria contempo
rile şi aspiraţiile unui po rană a României a fost pe
por harnic, înflăcărat, Parti rioada cea mai bogată in IERI A AVUT LOC PRIMA ADUNARE PUBLICĂ DIN JU
dul Comunist Român, care izbînzi şi înfăptuiri. Iri cei DEŢ, ¡N CADRUL „TRIBUNEI DEMOCRAŢIEI", ÎN SATUL
cuprinde în rîndurile sale cincisprezece ani de cînd. VAIDEI, DIN COMUNA ROMOS
pe cei mai buni cetăţeni, în fruntea partidului se
militează pentru creşterea află tovarăşul Nicolae
continuă a rolului său în Ceauşescu, revoluţionar con Ieri, la Vaidei, un sat în în continuare, au dat răs
societate, pentru sporirea secvent, patriot înflăcărat, floritor din comuna Romos, a punsuri da întrebările cetăţe
capacităţii sale mobiliza cel mai iubit fiu al po avut loc prima adunare pu nilor tovarăşii Ion Mitrofam,
toare, ca o chezăşie a în porului român, personalita blică din judeţ, în cadrul procuror şef al Procuraturii
floririi continue şi multila te de imens prestigiu inter „Tribunei democraţiei", insti locale Deva (despre semnifi
terale a patriei. Partidul naţional — poporul nostru tuţie nou creată, ca urmare caţia Legii electorale), Viori
este nucleul în jurul căruia a păşit ferm, neabătut din a propunerii . tovarăşului ca Văleanu, juristă (despre
se adună priceperea şi ca victorie în victorie. Tovară Nicolae Ceauşescu. adoptată activitatea cooperativelor a-
pacitatea clasei muncitoare, şul Nicolae Ceauşescu — la cel de-al 11-lea Congres gricolc, drepturile şi obliga
ţărănimii, intelectualităţii, ne-am convins deplin şi al Frontului Democraţiei şi ţiile membrilor cooperatori),
tuturor categoriilor de oa definitiv de acest adevăr Unităţii Socialiste. La adu Mircea Băgăianu, director
meni ai muncii, într-un u- — s-a identificat total cu nare au fost prezenţi nume adjunct la l.T.A. Deva şi
nic şi nobil ţel, scump visurile şi aspiraţiile parti roşi locuitori ai satelor Vai Ghebrghe Sefer, directorul
nouă tuturor : progresul dului, ale naţiunii noastre, dei şi Pişcliinţi, mobilizaţi de Direcţiei judeţene de drumuri
continuu al României socia şi-a pus întreaga capacita organizaţiile săteşti ale De şi poduri (despre circulaţia
liste. te de gîndire în slujba con mocraţiei şi Unităţii Socia autobuzelor şi starea drumu
Studiind atent imperati struirii socialismului şi co- liste. rilor din zonă), dr. loau
vele etapelor ce le străbate Adunarea publică a fost Ivaşcu, directoruţ Spitalului
poporul nostru în drumul Tovarâşul Nicolae Ceauşescu In mijlocul minerilor Vilii deschisă de tovarăşul Octa Orăştic (despre asistenţa me
său glorios spre comunism, Jiului. (Continuare în pag. a 2-a) vian Mireştean, şeful secţiei dicală acordată sătenilor).
-de propagandă a Comitetului Aurel Bulgărea, preşedintele
judeţean de partid, secreta Uniunii judeţene a coopera
La G.S. Hunedoara ÎN INTERIORUL ZIARULUI : rul Consiliului judeţean al tivelor de consum (despre
Frontului Democraţiei şi Uni prestările de servicii la sate),
® Investiţiile — la termen, economice, de calitate. Ce tăţii Socialiste, care a vorbit Mihai Cimbru, director ad
Suplimentar “ 1(18 tene etes trebuie întreprins pentru impulsionarea lucrărilor pe sătenilor despre semnificaţia junct al D.J.P.Tc. (despre
serviciile poştale şi telefoni
platforma siderurgică de la Călan
celui de-al 11-lea Congres al
® Recolta anului 1980 pregătită temeinic. în toate sec Frontului Democraţiei şi Uni ce în sat), Ionel Codrcanu,
„Producţii sporite de tâte asigură furnallştilor toarele unice horticole — să fie intensificate lucră tăţii Socialiste şi instituirea activist al Comitetului jude
cocs de bună calitate“ — posibilitatea obţinerii unei rile de sezon ! „Tribunei democraţiei“, ca ţean dc partid (pe probleme
iată genericul sub care îşi producţii suplimentare de O Hunedoara. Actualităţile să 'tăminii expresie a adîncirii democra TIBERIU 1STRATE
desfăşoară activitatea co fontă de 1 500 tone. © Cartea — scena — ecranul tismului societăţii noastre so
lectivul de cocsari hune- Ta acest spor o contri cialisto. (Continuare în pag. a 2-a)
doreni, acum cînd cerin buţie deosebită şi-au a-
ţele de fontă, oţel şi la dus-o brigăzile conduse tîlnirea va avea loc astăzi, sa, Mihaela Ruda, Florica Bi- UN NOU ^
minate sint din ce în ce de Anton Pascu, Mihai orele 12, la sediul I.P.H.-Deva. riş şi recitatorii Alina Ba-
mai mari. Beregată şi Onose Gheor- ianţ, Cosmin Chiţa şi Danie ATELIER-ŞCOALA
Prin respectarea rigu ghe care, prin faptele lor TRECERE ÎN REVISTA la Mus laţea. (Daniela Rusu — La Şcoala generală din Te-
corespondentă).
roasă a procesului tehno deosebite de muncă se liuc a fost dat recent în fo
logic de fabricaţie, pregă află în permanenţă în SntIlnire Clubul din Gurabarza a LIVRĂRI LA FONDUL losinţă un atelier-şcoală pen
tirea corespunzătoare a fruntea întrecerii socialis CU CITITORII găzduit trecerea in revistă a DE STAT tru instruirea practică a ele
artistice
formaţiilor
pionie
şarjelor, dozarea corectă te şi întregul schimb „A“, reşti din zona Brad, in ca vilor. La construirea şi ame a
elevii
lui,
claselor
najarea
Casa
Deva
din
tehnicii
şi precisă a reţetelor şi, condus de maistrul Iosif Centrul de librării şi difuza şi drul fazei de masă a celei Pregătind din vreme baza IX-a şi a X-a au încorporat
necesară
IlI-a
o-
pentru
bineînţeles, prin asigura Crăciun, la care, de la în rea cărţii organizează o întil- de-a naţional ediţii a Festivalu materială livrărilor la fondul peste 2 000 ore de muncă pa
norarea
lui
Româ
„Cintarea
rea utilizării capacităţilor ceputul lunii, spargerile nire a publicului cititor cu niei“. O bună impresie au de stat pe acest an, gospo triotică.
de producţie la înalţi pa de piloţi se menţin la co academicianul Constantin li lăsat formaţiile corale de la dăriile populaţiei din comuna
vram şi alţi membri din co-
nr.
Brad,
rametri, cocsari i au dat ta zero. în acelaşi timp, lectivui de autori ai cărţii şcolile generale grupurile 1 vocale Bal şa au predat mai mult de
2
Crişcior,
came
de
18
tone
bovină,
peste sarcinile zilnice de la bateriile de cocsificare intitulate „Proiectarea econo de la şcolile generale nr. 2 greutatea medie fiind de
plan o cantitate de 1000 din C.S. Hunedoara n-a mică a elementelor de con Brad, 1 Crişcior, soliştii vo peste 470 kg pe cap de
tone cocs. Această canti- existat nici un rebut. strucţii din beton armat“. în- cali Nela Bîrna, Mihaela Cai animal.