Page 78 - Drumul_socialismului_1980_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Partidul Comunist Român - centrul

1'fEi
vi întregii noas 10.00 Teleşc
10.20 Curs
mană
(Urinare din pag. 1) organizate congrese pe do­ semnate personalităţi ale 10.50 Curs <
lă
menii şi ramuri de activi­ vieţii internaţionale, secre­ 11.20 Komai:
munismului. Exemplu de tate politico-socială, consfă­ tarul general al partidului (Urmare din pag. 1) tesc, asistenţei medicale. De le a satelor Vaidei şi tav cc
revoluţionar activ, de mili­ tuirile ce au loc periodic la a făcut larg cunoscute în asemenea, a rezultat că se Pişchinţi, pentru dezvoltarea rea ei
tant înflăcărat, de dăruire C.C. al P.C.R. cu specialiştii lume succesele obţinute de ale politicii externe ale parti­ impune o mai bună prezen­ comunei Romos, conform pre­ 1.2,15 Concci
ÎS,00 De la
şi pasiune în slujba Româ­ din diferitele domenii de poporul nostru în edifica­ dului şi statului nostru). ţă la lucru a membrilor coo­ vederilor planului în profil 17.20 Ilinera
niei, a progresului ei, secre­ activitate, numeroase alte rea socialismului şi comu­ Au luat cuvmtul şi au pus peratori pentru realizarea de teritorial pe 1980 şi în vii­ in Ind
tarul general al partidului momente de referinţă din nismului, multe popoare întrebări în cadrul adunării producţii superioare şi pen­ torul cincinal. 17750 Săptăn
18,05 Clubul
are un imens rol în elabo­ istoria recentă a patriei. E- îndrepiîndu-şi spre Româ­ cetăţenii Vasilc Neagu, Eu­ tru a se întruni, pe această De asemenea, s-a subliniat 18.50 1001 cli
rarea politicii făuririi noii senţial a fost rolul tovară­ nia şi preşedintele ei pri­ genia Bota, Ioan Pascu, Ioan cale, condiţiile statutare pen­ îiotărîrea locuitorilor satelor 111.00 Telejui
societăţi. De fapt, toate do­ şului Nicolae Ceauşescu — viri pline de admiraţie şi Borza, Ileana Nistor, Ioan tru acordarea loturilor în fo­ comunei de a folosi prilejul 19.20 Timp
sociali:
cumentele de partid elabo­ cum unanim a apreciat ma­ consideraţie. Secaş, Vasile Sihoi, Ghcor- losinţă personală. campaniei electorale pentru a ® Mai
rate în ultimul deceniu şi rele forum al comuniştilor Oamenii muncii din ju­ ghe Crăciun, Ion Troi, Ioan Dialogul util, rodnic şi obţine noi succese în toate nute <
jumătate emană de la to­ din noiembrie 1979 — în deţul nostru — români, ma­ Popa, Gheorghe Uiasă, Aurel fructuos, din cadrul adunării domeniile de activitate, cin­ mân i:
mul ui
varăşul Nicolae Ceauşescu. elaborarea documentelor ghiari, germani şi de alte Nistor, Ioan Lascu, Saveta publice a contribuit la mai stind astfel acest important parlidi
Gîndirea originală a secre­ Congresului al XII-lea al naţionalităţi — mobilizaţi Bîldea, Dionlsie Dănilaş. buna cunoaştere de către ce­ eveniment politic din viaţa lui să
tarului nostru general — partidului, care jalonează de organele şi organizaţiile în cadrul adunării a fost- tăţeni a hotărîrilor şi legilor ţării noastre. răşul î>
■ contribuţie de mare preţ la drumul pe care-1 va stră­ de partid — sînt angajaţi subliniată necesitatea perfec­ ţării, la clarificarea unor pro­ în încheierea adunării a © Spei
zical-ci
îmbogăţirea socialismului bate ţara noastră în perioa­ plenar în marele efort al ţionării serviciilor către bleme, la găsirea unor soluţii avut Ioc un frumos program 20.50 Seară
ştiinţific — porneşte de la da 1981—1985 şi în per­ poporului nostru pentru a populaţia satelor în domeniile şi măsuri pentru perfecţiona­ artistic susţinut de formaţiile 21,10 Film :
Comps
cunoaşterea deplină a ce­ spectivă. Tovarăşul Nicolae încheia cu succese cît mai transportului, comerţului să­ rea vieţii economice şi socia­ Şcolii generale Romos. wing.
rinţelor dezvoltării socialis­ Ceauşescu este autorul pro­ mari cincinalul actual şi a- 21.50 Teleju
te, de la înţelegerea mari­ punerilor cu privire la creş­ sigurarea bazei pentru tre­
lor imperative ale vastului terea rolului Frontului De­ cerea la înfăptuirea cincina­ decolta anylui 1980 pregătită temeinic
proces de făurire a socia­ mocraţiei şi Unităţii Socia­ lului următor, într-o atmos­
lismului şi comunismului, liste, acest act ducînd la feră de puternică însufle­
de la înţelegerea realităţi­ lărgirea şi adîncirea siste­ ţire generată de Congresul 1rs toate sectoare!© unice horticole —
lor concrete din patria mului democratic românesc, al XII-lea al partidului. BUCUltEi
noastră, are la bază o le­ oferind un cadru favora­ Minerii, siderurgiştii, ener- dioprogram
gătură strînsă cu masele bil pentru ca fiecare om să geticienii, constructorii, oa­ sâ fie intensificate lucrările de sezon! nadiojiu'na
de comunişti, cu oamenii participe activ şi plenar Ia menii muncii din agricul­ presei; 8,l(
diilor; 9.00
muncii. Dealtfel, ţara în­ opera de dezvoltare mul­ tură, din toate domeniile de Analiza stadiului lucrărilor la fertilizarea terenurilor ca­ bilirii unor tehnologii în care 9,05 Aud iei
treagă reprezintă cabinetul tilaterală a patriei noas­ activitate urmează cu de­ de pregătire a recoltei de le­ re se vor planta cu cartofi. să fie cuprins un grad mai Buletin de
său de lucru, prin nume­ tre. plină încredere partidul şi gume şi fructe’ din acest an Serioase semne de întrebare ridicat de mecanizare. vist» litera
Cintccc şi
roasele vizite ce le face în Secretarul general al pe eminentul său conducă­ evidenţiază faptul că o serie se ridică mai ales în cazul între lucrările din pomi­ 11.00 Buleti
toate judeţele ţării. Tova­ partidului se manifestă, tot­ tor — tovarăşul Nicolae de acţiuni hotărîtoare pentru C.A.P. Bîrsău, Brănişca, Gu- cultură, la care se semnalea­ Atlas eultu.
plaiurilor r
răşul Nicolae Ceauşescu a odată, ca o personalitate de Ceauşescu. Cu prilejul ani­ soarta producţiei sînt întâr­ rasada, Ruşi, Bretea Streiu- ză serioase restanţe amintim premieră
avut un rol hotărîtor în e~ primă mărime a vieţii in­ versării zilei de naştere a ziate, ceea cc impune ca or­ lui, Unirea, Pişchinţi, Turdaş, îndeosebi tăierile în livezi şi Buletin de
laborarea Directivelor Con­ ternaţionale, avînd o con­ secretarului generai al ganizaţiile de partid de la Orăştioara de Sus, unităţi fertilizările cu îngrăşăminte compozitori
greselor al IX-lea, al X-lea, tribuţie de seamă Ia pro­ partidului, o urare sinceră sate, consiliile unice agroin­ unde acţiunea amintită nu a organice. O slabă, organizare 12,-35 Ciut
13.00 De la
al Xl-lea şi al XH-lea ale movarea ideii unei noi or­ izvorăşte din sutele de mii dustriale şi conducerile unită­ demarat pînă acum. a muncii şi o mobilizare ne­ Meridian-ci
partidului, în cristalizarea dini politice şi economice de inimi de pe meleagurile ţilor agricole să acţioneze e- în legătură cu asigurarea satisfăcătoare a cooperatorilor jurnal ; 1G,
acelui măreţ şi mobilizator internaţionale, la lărgirea hunedorene : Să ne trăiţi nergic în vederea îndeplinirii bazei materiale necesare pro­ la efectuarea tăierilor se în- tec româm
serii ; 20,00
Program de făurire a so­ colaborării dintre state, bu­ mulţi ani, iubite şi stima­ în condiţii ireproşabile a pro­ ducerii răsadului, în coopera­ tîlneşte la C.A.P. Ciula Ma­ Iară ; 20,30
cietăţii socialiste multilate­ na înţelegere între popoare, te t o v a r ă ş e Nicolae gramelor de măsuri stabilite tivele agricole există un de­ re, Densuş, Toteşti, Unirea, nia ; 20,40 1
ral dezvoltate şi înaintare progres şi pace. Prin vizi­ Ceauşescu, să ne conduceţi în scopul realizării planului ficit de peste 6 000 mp ră­ Haţeg şi altele. în privinţa a- pede vioari
succese obţ
a României spre comunism. tele efectuate într-un mare cu aceeaşi. înţelepciune pe şi angajamentelor asumate în sadniţe. Deşi cunosc minusul plicării îngrăşămintelor orga- român pe i
Din iniţiativa secretarului număr de ţări, prin con­ drumul socialismului şi co­ întrecerea socialistă pe anul înregistrat, conducerile fer­ . nice, acţiunea se mai află Iui, sub c
general al partidului au fost tactele dese cu cele mai în- munismului ! 1980. în ceea ce priveşte pre­ melor legumicole şi C.A.P. tot în laza de intenţii la fluiui, a si
ocuparea pentru sporirea pro­ din Rapoltu Mare, Geoagiu, C.A.P. Beriu, Ro.moşel, Ciu­ genera), to
Ceauşescu.
ducţiei de legume, se consta­ Beriu, Lăpuşnic şi altele, nu la Mare, Sîntandrei, Pcş- terar-muzie
tă că fertilizarea terenului acţionează cu insistenţă pen­ teana — să amintim doar câ­ jurnal ; 2i
este mult întîrziată într-o se­ tru ieşirea din impas. Cu toa­ teva din unităţile unde se din muzici
noască :
rie de l'erme ale C.A.P. şi te că pentru producerea ră­ impun măsuri hotărîte pentru ştiri : 23,05
I.A.S. Spre exemplu, pînă la sadniţelor de legume timpu­ . urgentarea lucrărilor de care 24.00 Buleti
începutul decadei a doua a rii este necesar să fie ame­ depinde hotărîtor soarta pro­ G,00 NOU Si
lunii ianuarie a.c„ la C.A.P. najaţi 3 500 mp răsadniţe, la ducţiei de fructe din acest an. turn.
Deva, Hărău, Lăsau, Simerja, C.A.P. Deva, Sîntandrei, Do- O răspundere deosebită
Aurel Vlaicu, Strei, Batiz şi în bra, Lăpuşnic etc. sînt întâr­ pentru impulsionarea lucrări­ € m
alte unităţi, nici nu s-a înce­ ziate pregătirile dc asigurare lor în legumicultura şi pomi-
put transportul îngrăşăminte­ a paturilor calde, impunîn- . cultura revine consiliilor uni­
lor organice pe terenurile re­ du-se măsuri hotărîte pentru ce agroindustriale şi specia­ DEVA; C
partizate culturilor de legu­ urgentarea acestor lucrări. De liştilor coordonatori ai sectoa­ buie (Patî
(Arta); HI
me (!). Pe lîngă randamen­ asemenea, anotimpul iernii relor unice horticole, care au bunarea p
tul scăzut cu care lucrează trebuie folosit intens în vede­ datoria să asigure îndeplini­ căra); La
secţiile de mecanizare la fer­ rea ridicării cunoştinţelor pro­ rea în condiţii ireproşabile a să (Arta)
337 — serii
tilizări, se manifestă un slab fesionale ale legumicultorilor, programelor’ de acţiuni luna­ torul); PE
interes din partea conduceri­ prin participarea la învăţă- re, precum şi a tuturor o- cione alTic;
(Unirea) ;
lor C.A.P. pentru a folosi mai mîntiul agrozootehnic dc ma­ biectivelor stabilite pentru iembrie) ;
Unitate» <lc bunuri metalice Brad. Echipa de nituit braţ umbrelă condusă de comunis­ bine şi mijloacele proprii de să, precum şi în scopul or­ modernizarea producţiei hor­ — seriile
ta Zoe Motan se numără printre echipele harnice ale unităţii. transport. Cu nimic mai bună ganizării temeinice a muncii ticole. LUPENI:
Foto : VIRG1L OMOIU (Cultural) ;
nu este nici situaţia existentă pe formaţii de lucru şi sta­ N. TiRCOB
(Muncitori
Frate şi sc
I..ONEA :
ghid (Mine
Puşcă turi
toresc) ; i:
toare — s
iembrie) ;
Carter sur
în acest an, ultimul din schimburi. întărirea contro­ tur roş)
actualul cincinal, obiective­ Ce trebuie întreprins pentru impulsionarea lucrărilor lului pe platformă şi a a- Ultlrrfa Ic
le de pe platforma siderur­ sistenţei tehnice de specia­ ţii (Pairi;
gică din Câlan vor trebui litate. revoltă (F
GIU-BAt :
să producă.. Turnătoria de o I.V. CĂLAN : Intensi­ cultură); H
piese din fontă, cocseria, pe platforma siderurgică de la Oilan ficarea eforturilor la furni­ spatele £rc
fabrica de aglomerare, fur­ zorii de utilaje, materiale I-II (î’opu
nalele, şi aşa mult întîrzia- de construcţie, agregate Lanţul amil
te, trebuie să intre în pro­ nedoara; aportul beneficia­ implicat cu toate forţele şi gică de la Călan. Tărăgă- nestabilirea acestor priori­ pentru a pune la dispozi­ l-Il ; CAI./
ducţie, apoi să atingă cît rului titular de investiţie — capaeităţile în rezolvarea o- nările in soluţionarea situa- tăţi cu destul discernământ ţia constructorului toate tlantlcîei <c
mai repede cu putinţă pa­ I.V. Călan — dacă şi astăzi, perativă a problemelor ri- ţiilor ivite, necbrelările e- au condus de asemenea la utilajele cerute la mon­ SIMBRIA :
de la Nava
rametrii de capacitate pro­ după cîţiva ani buni de la dicate pe platforma siderur- forturilor şi priorităţilor, întîrzierea executării mul­ taj. Detaşarea, în sprijinul ILIA : E:cp.
(Lumina) ;
iectaţi. începerea lucrărilor, unele tor lucrări. constructorilor a unui nu­ na, capelezi
Un control recent pe plat­ obiective se află în stadii Anul acesta, în faţa prin­ măr mai mare de muncitori nerul).
formă, urmat de o analiză de început sau sînt abia a- cipalului constructor — de specialitate. Intensifica­
amănunţită a stadiilor fizi­ tacate V ! în prea mică mă­ I.C.S.H., a beneficiarului — rea acţiunii de recrutare şi
ce de execuţie a fiecărui sură se găsesc lucrări în I.V. Călan stau sarcini mult calificare a cadrelor pentru L 01
obiectiv în parte au scos în plină execuţie, iar cele în mai mari, fiind anul fina­ noile obiective.
evidenţă o seamă de caren­ stadii de finalizare, cum ar lizărilor la toate obiective­ • C.I.S. HUNEDOARA :
UeziUiafeJt
ţe în activitatea constructo­ trebui de fapt să fie toate, Ml PE8TH8 SPgüSMiiía iAVESIiTIfi DE LS WM\ le siderurgice de pe plat­ Va acorda sprijin concret 25 ianuarie
rilor şi a beneficiarului, ca­ sînt foarte puţine. formă. în acest sens, de cu­ constructorilor şi beneficia­ Vxtr. I : 1
renţe care au condus la Cauzele care au condus Prin intermediul ziaru­ tăţi în munca lor şi «1 Aiu­ rând Secretariatul Comite­ rului în soluţionarea zilnică, 5», 50, *3,
Exfrr. a ix-
mari rămîneri în urmă faţă la starea de lucruri actua­ lui nostru, comuniştii, ioţi rită nelivrării unor agrega­ tului judeţean de partid a operativă a tuturor proble­ 34. 67. 52, :
de termenele planificate ini­ lă, la mari rămîneri în ur­ cei care muncesc pe plat­ te ca: suflau te, turbine, stabilit măsuri concrete, a melor ce se ridică pe plat­ Fond de -
ţial. De la începutul lucră­ mă, sînt multe, cunoscute, forma siderurgică din Că­ turbogeneratoare, eulbutor, căror aplicare să ducă la formă. 3 ei.
rilor, la total investiţii s-au dezbătute în repetate rîn- lan, adresează un apel to­ ciururi vibrante, armături creşterea rapidă a ritmuri­ * M.IM. : Ajutor perma­
acumulat întîrzieri de peste duri, dar nesoluţionate efee* vărăşesc, comunist organi­ pentru furnale, şubere etc. lor de execuţie, recuperarea nent în asigurarea utilaje­
570 milioane lei, la con- tiv şi definitiv. Ar trebui zaţiilor de partid, tuturor Expediem apelul Iar co­ tuturor restanţelor şi intra­ lor din ţară şi din import Vre
strucţii-montaj mai mult de început cu proiectarea, con­ muncitorilor din unităţile lectivelor muncitoreşti, co­ rea în graficele stabilite la necesare ia montaj, ca şi in
42 milioane lei, iar la uti­ tinuat cu atacarea tîrzie şi care execută lucrări pentru muniştilor de la întreprin­ fiecare obiectiv : recrutarea forţei de muncă Timpul
obiectivele siderurgice de la derea „23 August“, Intre-;
de
X
ziua
laje cu montaj 827 milioane neconvingătoare a unor o- Călan. prinderea de maşini grele: ® I.C.S.II.: Mobilizarea de specialitate, de la alte mea se va
lei. Nereaiizarea capacităţi­ biective, ritmul slab de lu­ Puternic mobilizaţi de is­ şi „Timpuri noi“ ^Bucureşti/ tuturor eforturilor şi ener­ unităţi de profil din ţară. va fi schin
lor de producţie planificate, cru în multe perioade, li­ toricele hotărîri ale Congre­ l.M.M.U.M. Baia Mare, „1 giilor în- vederea acceleră­ ® Comitetele de partid şi dea preeipi
restanţele înregistrate şe vrarea cu întîrziere a unor sului al XII-lea şi ale ce­ Mai“ Ploieşti, I. M. Aiud, rii mersului lucrărilor. consiliile oamenilor muncii formă de p
ţă. Vintui v
redacta negativ asupra res­ utilaje şi materiale de con­ lui de-al Il-lea Congres al Centrala de produse refrac­ Completarea forţei de mun­ de la I.C.S. Hunedoara şi clin sectoru
pectării stadiilor fizice la strucţii. F.D.U.S., de îndemnurile se­ tare Braşov, ale căror răs­ că pe platformă eu acei I.V.- Călan, Comitetul oră­ peratura
noaptea
h
toate obiectivele, asupra în­ Trebuie subliniat cu toa­ cretarului nostru gene­ punsuri faptice, concrete le meseriaşi pe care-i solicită şenesc de partid Călan vor grad, iar zi
deplinirii, în ultimă instan- tă tăria că nici comitetele ral, tovarăşul Nicolae aşteptăm pentru a le face actualele stadii de execuţie conlucra sirius, vor analiza 4 grade, i,o
-ţă, a planului de producţie de partid de la I.C.S. Hu­ Ceauşescu, constructorii şi loc în paginile ziarului nos­ şi cele finale. Mai buna or­ cu regularitate problemele nala ceaţă :
La munte,
al I.V. Călan, cu toate con­ nedoara şi I.V. Călan, con­ beneficiarul se angajează ganizare a muncii la fieca­ economice pe care le ridică cerul mal
secinţele ce derivă de aici. siliile oamenilor muncii de cu toate forţele pentru a tru, pentru a urgenta lu­ re obiectiv şi punct de lu­ execuţia şi punerea în func­ Vor cădea t
Cum pot fi calificate acti­ la cele două unităţi, ca şi finaliza exemplar aceste o- crările pe platforma side­ cru, organizarea fluxului de ţiune a obiectivelor de pe re. Vintui i
tensificări
vitatea constructorilor şi Centrala industrială side­ biective. Ei întâmpină greu­ rurgică de la Călan. construcţie în schimburi platforma siderurgică din colind zâpai
montorilor de la I.C.S. Hu­ rurgică Hunedoara nu s-au prelungite, în mai multe Călan,