Page 79 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 79
911 ® SIMBÁTA, 26 IANUARIE 1980 Pag. 3
zi um SĂPTĂMÎNA REDUSA DE LUCRU- i Rostul nostru
■..im obieeiiv ce se --pe&Iizeazft pi*|it" asta o iubesc — Ei îi datorez foarte ceste locuri transilvănene.
:
—
Meseria
nu numai ca pc o profesie, mult. M-a înţeles cum nici — Îmi iubesc ţara. Şi am
limbă ger- ci ca pe un mod dc a trăi. n-aş fi crezut. Scară de înţeles dintoldenuna că mai
rodnicia muncii întregului colectiv in ca îmi găsesc rostul. scară găsesc în familia mea mult decît de laude, ţara
ibá spanio- — Aşa aţi ajuns la per înţelegerea de care am ne are nevoie de ajutorul nos
ton : „Gus- formanţa de sernimilionar !. voie, căldura, bucuriile. Ne tru.
1er“, relua- — Cred că numai aşa. respectăm, am cerut copii — De aceea îi daţi în
Iui 4 Să avem mai întîi în vedere iipsuriie — Mai aveţi confraţi în lor să înveţe, să muncească, treaga dumneavoastră pro
pi-iiiz
. infinit ţară care au atins această să fie oameni, am întărit bitate profesională şi mo
mtemporan performanţă ? controlul cînd am simţit că rală ?
leñará proprii, no să dăm leită via p@ colaboratori — Nu ştiu. Ştiu doar că e nevoie. — Altfel, cum ? !
politică
itului mi-arn dorit acest lucru şi — 7ovarăşul inginer Pe
între cauzele nereaîizării g,regatelor stabilite prin con că nu s-a căzut de acord a- m-am străduit să-l realizez. tru lacob, şeful Autobazei
împlinirilor ritmice a planului sortimen tractul pe 1980 sînt: Săuleşti, supra sistemului de plată a — Spuneţi-mi, tovarăşe 2 călători Deva, apreciin-
tal, La întreprinderea de ma Smieria Veche şi o mică par prestaţiei) ; de unde conclu Bulz, ce înseamnă a „duce“ du-vă mutua, sublinia şi in
ccese obfi- teriale de construcţii Bîrcea, te de la Bretea Română. Co zia că I.M.C. ar dori toate o maşină 500 000 de km teresul dumneavoastră pen
oporui re fără reparaţii ? tru economisirea combusti
vi sociaiis- au fost citate de către factori manda pc săptămîna 13—18 avantajele urnei cooperări, lă-
conducerea cu munci de răspundere din ianuarie a I.M.C. prevedea sînd partenerilor doar dez — Un motor neatins. A- bililor : lunar circa 350 li
sccretaru- această întreprindere şi ra transport de agregate : dc la avantajele ; că dc la balas dică, cum să vă spun, nici tri de motorină — deci
eral, tova- măcar n-a fost dală jos 1 200—1 300 Ici lunar. Şi
Ceauşescu porturile cu unele unităţi co Simeria Veche 2 000 de tone, tiera Simeria Veche, de fapt,
literar-mu- laboratoare. Am promis tova de la Bretea Strei 2 000 to cărăuşul nu avea ce să în baia de ulei, nu a fost. cen- încă ceva, lot de marc va
cic răşilor de la I.M.G. Bîrcea ne, de la Călan 200 tone şi dc carce. ticubată pompa de injecţie loare — modul dumnea
(manto sau n-a fost înlocuit nici un voastră de conduită cu că
Dallas — să continuăm acţiunea noas la Săuleşti 17 800 tone. Si Să ne oprim puţin asupra
(trolieră E- tră la doi dintre aceşti cola mai prevedea 10 mii tone ki conţinutului comenzii la ru injector. lătorii, de cart ne-ani con- '
ul 22 boratori — balastiera Său- lometrice transport interior. brica „transport interior“. Ce — Cum aţi reuşit? vins du atîtea ori.
leşti, principalul furnizor de Deoi, un prim aspect — de este de fapt acesta ? După — Printr-o întreţinere — Aşa înţeleg că trebuie.
agregate, şi U.M.T.C.F’. — u- păşirea cu mult a distanţei cîte ne spun. tovarăşii de la tehnică severă, riguroasă, — Cine vă sînt prietenii,
nitate prestatoare dc trans medii de transport. U.M.T.C.F., în transporturile prin atenţia ce i-o acord tovarăşe loan Buh ?
~s=- port. efectuate anul trecut pentru zi de zi. — 7 oţi cei care sînt Oa
Iată-ne la U.M.T.CTF. Dis I.M.C., aceste transporturi au — meni.
cutăm cu tovarăşul inginer ACŢIUNE DE PRESA însemnat pînă la 50 la sută Sînteţi cu maşina ile — Mi se pare că din cei — Ce vă doriţi ?
: G,0fl Ra- Romulus Goţiu — directorul la 4,30 dimineaţa pînă la 25 de ani Ia volan, 12 i-aţi — Să vă spun ? Aş vrea
lincţii; 7,00 A ZIARULUI „DRUMUL din totalul prestaţiilor şi foar 8,30—9 seara. Adică, zilnic, străbătut mai mult pe dru să mii asculte maşina să a-
0 Revista tehnic al I.F.E.T. I-am pre SOCIALISMULUI“ te adesea mascau evacuarea drumul Deva—Cluj şi re
îrul melo- zentat cele pe care benei c.a- rebuturilor din curtea fabri murile Deva—Cluj. jttng cu ea la 600 000 hm
n tle ştiri; rul de transport le punea în LA I.M.C. BÎRCEA tur, plus întreţinerea. Nu a — Da, şi-mi sini (are fără reparaţii. O parte i-am
lio ; 10,00 cii. Cine doreşte argumente, obositor ? dragi. Le cunosc fiecare şi făcui, din toamnă, de
10,03 Ro sarcina unităţii U.M.T.C.F., le află pe marginea Mureşu
lo ; 10,40 subordonată I.F.E.T. „Es-te a- lui. Inventivi, cei de la ba — Uşor nu e. Dar am curbă. Cînd lucram la în cînd am atins semimilionul.
populare ; devărat, ne-a spus dînsul, a- La balastiera Săuleşti, dis dorit asta. In 6 martie '74, treprinderea dc transporturi — E o premisă ?
jtiri ; 11,05 cutăm cu şefu-1 secţiei, tova lastiera Săuleşti au realizat ; cînd am adus autocarul de turistice am „patul“ multe .— Nu numai. E un drum!
,25 Balada nul trecut, dat fiind faptul răşul loan Dogar. „Pentru ca un vestiar din b.c.a.-ul şi din Bărbătească satisfacţie
1,35 Avan- că am preluat de la dumnea la Bucureşti, am zis că ţări din Europa. Am văzut
V. ; 12,00 lor un parc rău întreţinut, fă să putem satisface pe timpul fîşiile rebútate .şi „depozitate" vreau să lucrez pe el, să-i multe frumuseţi. Dar ca la să-ţi ştii rostul, să le simţi
12,30 Mari iernii cerinţele dc agregate în jurul balastierei, lată, sti f iu slăpîmd ! De . aproape ti noi — niciunde ! Şi ome părtaş la efortul comun
interpreţi; ră repartiţie de piese dc .ale beneficiarului I.M.C. — maţi tovarăşi conducători ai pentru suişul ţării !
patriotice ; schimb şi anvelope, s-au pro ani, timp de 16 ore pe zi, nia poporului nostru n-am
3 ; 15,00 dus unele strangulări în tran ne spunea dîiisul — noi am producţiei dc la I.M.C., o maşina e casa mea. mlîlnit-o nicăieri.
:,()0 Radio- constituit un stoc de 14 000 parte a explicaţiei faptului — Şi casa, familia ? — Sînteţi moţ. Iubiţi a- LUCIA LICIU
ri de cin- sportul agregatelor. Anul a- mc agregate, din sorturile că anul trecut nu aţi stat
8,00 Orele cesta sîniem în măsură să le
■ă popu- transportăm, în limita con 0—3, 3—7, 7—15 rnm. Acum, chiar pe roze la indicatorii
In Koină- cînd nu putem exploata din de .eficienţă economică.
eclie, lini- tractului, ceea ce doresc“. albie, lucrăm uscat, granu-
1 @ Marile „Avem şi noi ceva' dc spus lînd în sortul 0—7 mm, sto Nu ăm conceput această j Un şofer
le poporul cu privire la modul în care anchetă ca pe o ripostă la
ocialismu- curile de material brut de faptul că la I.M.C. am întâl s ambiţios şi timp \
rea parti- evoluează raporturile noastre peste 15 mm. Cu ce rezultă
ulul său cu acest beneficiar, a ţinut să din această prelucrare şi cu nit, din partea unor factori
Nicolae precizeze ing. Nicolae Soca- de conducere, o tendinţă dis J preţios irosit s
actacol li- ciu, şeful U.M.T.C.F. Dum stocul existent, sperăm să nu cretă de a plasa cît sc poate
oo Radio- le facem greutăţi în aprovi
gini alese nealor nu respectă punctele zionarea cu agregate“. mai mult către alţii vina pen {de constructorii
ră roraâ- de încărcare indicate în con tru faptul -că nu s-au reali--;
tulelin de Ce mai aflăm însă la ba zat toţi indicatorii care con Intr-mia din dimineţi- £
de dans ; tract, depăşind distanţele me lastiera Săuleşti ; că, deşi a i Ic trecute, mai■ mulţi con- s
iri ; 0,05— dii şi astfel ne ocazionează diţionau obţinerea săptămînii
zieal noe- depăşiri de carburanţi. Repar comandat transportul a 17 800 reduse de lucru. Am efec * struclori de pe filat formă ^
e
tiţia este cea corelată eu dis ion dc aici, în săptămîna tuai-o la sugestia unităţii în ^ siderurgică din Călan aş-
respectivă beneficiarul nu a
tanţele optime de transpprt, permis cărăuşului să încarce care ne desfăşurăm acţiunea i teptau în staţia de lingă
/
iar carburanţi în plus nu ne din stoc decît în schimbul de presă. Rezultatul ei, pre J piaţa din Hunedoara să j
dă nimeni". cum- se vede, obligă pe ţ plece la lucru, hi jurul o- i
de după-amiazâ ; că nu a a- l rci şapte a apărut auto- }
Cită dreptate are, în aceas I.M.C. la cCVa mai piuită
u sigurat utilaj dc încărcare î buzni 31-HD-2000 condus î
re ne tre- tă afirmaţie, unitatea de calitate în raporturile cu co
fCnock-oul (fadroma balastierei, dispo ) dc şoferul loan Lişcau de ţ
,RA: Răz- transport ? nibilă, în acest timp, nu a fost laboratorii săi. ■ 1 ^ la Autobaza Hunedoara,
roz (Pla- Punctele de încărcare a ¡i- folosită la capacitate, pentru Iarnă pe defileul Jiului. — Mergeţi - la Călan, la ^
le de ca ION CIOCLEI
le python i lotul II ? —- au întrebat ţ
.'Construc- ^ constructorii. i
■JI : Ple- i — Da merg la. Călan; J
seriile I-II Ion Lănsrănjai?
a („7 No- i dar la a niagară. Totuşi vă \
1 iluziilor ţ duc şi la lotul II — a ţj
ipublica) ; i răspuns şoferul. Oamenii Î
cel mare FHJL SECETEI } s-au urcat in autobuz şi S
licola mia
ş acesta, a pornii spre des- t
tril,can : acest „fiu al secetei“ a fost
icttoresc): 'Sfârşitul anului 1979 ne-a SÂFARI EXPRESS ( linaţic. î
ia unui ® In codrul adunării generale a oamenilor muncii din vrednic să vorbească ca un . \ Ajuns la Călan, a oprit
UNOASA: oferii una dintre cele nun om adevărat, ca un comu 1
i {Itimci- schimbul A, cuptorul nr. 4; O.S.M. 2, prim-topitbrul loan interesante cărţi din ultimii nist. „Fiul secetei“ este nu Coproducţia iialo-vest-ger- } la autogara şi n-a vrut să ^
: In vil Baştea a lansat o chemare la întrecere socialista . către ani fi una dintre cele mai ^ meargă la toiul 11 pînă i
ii (7 No- toate celelalte echipe de oţelari din uzina nr. 3 —- oţelării valoroase din creaţia lui Ion numai copilul venit dintr-o mană „Safari Express" are
1 : Nick din C.S.H. intre obiective amintim : aplicarea iniţiativei Lăncrănjan. „Fiul secetei“ Moldovă bînluită ele sărăcie un singur scop ; explorarea I
iv (Stea- şi secetă, ci şi omul cu o decorului exotic ,al Africii
ca în fiecare zi sd se elaboreze peste plan cel puţin douâ îl reprezintă col mai bine s
AŞT1E y conştiinţă trează, puternică, ecuatoriale, prin folosirea
tone oţel, încadrarea în normele de consum la combus pe autor, din două motive :
a mSr- cu judecată şi isteţime a- mici camere de luat vederi
ipoll se tibil şi energie, realizarea programului sortimental în pro o dală pentru că face cea leăsă, otntd cinstii, care
GEOA- porţie de 95 la suta, nici o abatere de la disciplina. mai profundă fi mai atentă inspirate şi pHn pelicula co unde, sini doar circa 400 i
(Casa dc ® Comitetul municipal de partid a organizat o consfă investigaţie in existenţa tim luptă împotriva celor puşi lor, atît dc generoasă în de metri! Constructorii au }.
E'ronl, In tuire cu conducerile întreprinderilor şi unităţilor de învăţă- pe căpătuială, a celor ce-şi astfel de întreprinderi. 7ol ţinut una şi bună, ei nu se
— seriile mlnt pe tema organizării şi desfăşurării activităţii tehnico- pului nostru din ultimii trei văd doar interesele perso restul: acţiunea — dealt I dau jos, să fie transpar- t
BRAZI : zeci de ani, fi. apoi pentru fel ingenios confecţionată —, taţi pînă la lotul 11! Du--,
~ seriile productive, a patronării unităţilor şcolare de către între cu acest roman poate fi nale. Vasile Pozdare, eroul
prinderi. Cu acest prilej, s-au adoptat măsuri de impulsio principal, este primii şi dat parada vedetelor, marcată pă un timp, şoferul s-a Î
.unea A- considerai un patetic docu dc prezenţa Ursului Aruiress uşile t
cultură); nare a activităţii, de colaborare mai strînsă a întreprin ment. O astfel dc carte, nu afară clin partid, este refrri- încăpăţînat. a închis
iul vine derilor cu unităţile de învăţămînt în vederea creşterii ni se poate citi in două trei mit şi din nou scos şi asta şi Giitliano Gemură, se si la autobuz şi i-a dus îna- ţ
Mureşul); velului de pregătire teoretică şi practică a elevilor. nu din cauza lui, ci din tuează în plan secund. A- . poi la Hunedoara.! Aici, ţ
e Buftea zile, ci pe îndelete, pentru cauza unora care în acele ccastă delimitări: categorică ţ constructorii au primit alt î
2 : Ulza- • La I.M.H. a avut loc joi un reuşit schimb de expe a-i putea pătrunde cu ade a planurilor valorice nu de
llor <Mi- rienţă pe tema : „Iniţiativele muncitoreşti, factori de mare vărat maturitatea şi reali începuturi de drum socialist ţ autobuz şi abia la ora 9,00 J
importanţă în stimularea oamenilor muncii pentru realiza tatea pc cure o poartă în i-au retezai calea spre acest ranjează, deoarece convenţia , au ajuns la lucru. ţ
rea ritmică şi calitativă a sarcinilor de plan". A fost ana pagini. Citind-o, ceva te drum, sub a cărei zodie este ela Lu prima vedere faptul l
Şi
totuşi
incredibil.
lizată activitatea pe 1979 şi s-au propus noi iniţiative face ca, după cel mult 100 Dacă romanul anterior, borată pelicula, e propusă l pare 973 rrfttlihil Si i.otUsi ,
pentru acest an. „Suferinţa urmaşilor“ a fost de regizorul Duccio ‘Icssuri r aşa s-a întimplal. Un şo- \
• ..Activitatea de creaţie tehnico-ştiinţificâ în sprijinul de pagini, să te opreşti şi să considerut un roman de cu toată francheţea. Atît i fer ambiţios, care se crede |
reflectezi cu atenţie la ceea autorul mizanscenei, cît şi
producţiei" a fost tema unei consfătuiri desfăşurate zilele reflectare şi dezbatere, „Fiul i stăpin pe autobuzul stătu- ?
rii din ce îţi pune în faţă autorul grupul de scenarişti nu.do
trecute la clubul „Siderurgistul". S-a analizat organizarea secetei" este o creaţie impli I lui îşi permite să facă ce \
şi abia apoi să reîei lectura. resc altceva decît să ofere
12, 20, 5, şl desfăşurarea acţiunilor pentru stimularea participării oa De fapt, „Fiul secetei“ poa cată adine în firul eveni I vrea în timpul serviciu- |
menilor muncii la activitatea de creaţie ştilnţifico-tehnică mentelor pe o durată de trei spectatorilor un amuzament \ lui, iar din riadul con- s :
ii, 27, 71, te însemna pentru cititorul lejer, deconectant, cu mul structorilor nu^ s-a găsit 5
şi s-a adoptat un plan de măsuri in scopul îmbunătăţirii de orice vîrstă, o carte de decenii. „Fiul secetei“ poate s
: 925 181 acesteia. trecută existenţă, sau o fi considerat pe drept cle te momente palpitante. i nici unul care sa ia o po- y
® Harnici, tinerii din municipiu se prezintă pînă acum vint un roman politic. Ion hilr-o măsură considera j ziţie holărîlă faţă di? a-
carte esenţială purtată prin s
cu frumoase realizări. In această lună, ei au colectat 400 Lăncrănjan îşi plasează' e- bilă, procedeele din „Safari i ceasta pierdere, de timp.
timp, parcursă printr-o rea
tone fier vechi şi 3 000 kg hîrtie, au recuperai 70 tone litate a timpului nostru, a roul în miezul fierbinte al Express" vin din ,,Africa 1 Un caz grav de in-
cărămizi refractare, prestînd de la începutul anului 750 ore istoriei noastre. Autorul, a evenimentelor, în pulsul tim Express", cu toate că regi i disciplină faţă dc care \
muncă voluntar-,oatrioticâ în sprijinul producţiei şi alte trăit-o şi a urmărit-o cu a- pului, cu dorinţa de ■ a des zorul acelui film nu este ţ trebuie luate măsurile cti-
peste 3 000 ore pentru colectarea unor materiale ce ur tenţie, s-a implicat în acest coperi şi de a vedea lucru Duccio ‘Tessari. Afinităţile [ venite. \
mează să fie reintroduse în circuitul productiv. timp, si a reuşit să-l pre rile judecate şi aşezate în celor două pelicule vin din } Întrueît la sosire sau la
® Colectivul serelor I.G.C.L. a pus la dispoziţia hune- zinte în ansamblul eveni bine, ,,'Fitd secetei“ poate fi domeniul subiectelor asemă plecare, unii şoferi sau
dorenilor, de la începutul anului pînă ieri, 16 800 fire ga considerată o carte scrisă la nătoare, precum şi din in | constructori se abat de la \
roafe, 2 400 cale, 2 500 frezia şi aproape 4 000 ghivece. mentelor începutului nostru timpul potrivit. Marele pro strumentarul utilizat în de ] disciplină, irosind timp ţ V
da -
Intre cele mai harnice lucrătoare se evidenţiază Ludovica socialist. Romanul surprin zator Ion Lăncrănjan arc rularea factologici. \ preţios clin programul cu ts
Chirilâ, Rozalia Poenar, Ruxiţa Flocan, Lămbica Caracudă de prin seriozitatea şi extra un mare merit pentru în Chiar dacă filmul lui { lucru, este necesar a-
şi Viorica Palamaru. ordinara putere artistică a chegarea acestei cărţi. Nu Duccio Tessari se înscrie net ) tît conducerea I.C.S.H. cît ţ
• Miine, în toate liceele din municipiu, se desfăşoară autorului; fraza e cînd dul mai cl ne putea învesti cu în sfera genului de aven ' şi a Autobazei Hunedoa- 1
concursul de creaţie literară „Tinere condeie". ce, cînd tăioasă, chiar iro acest document de valoare, tură, nu sc poate nega că ) ra să urmărească mai în- »
re.ee eu © In sala mare a clubului „Siderurgistul" a început nică, cirul încărcată de în care se înscrie la loc de în „Safari Express“ întâl ^ ileaproape respectarea ri- \
acoperit, joi, „Cupa Unirii" la box, cu participarea lotului republican ţelepciune. Ion Lăncrănjan nim cîteva aspecte care nu i guroasă a orarului de i
empora- a trăit sau văzut aceste e- cinste în proza noastră con mai ţin - de sfera ficţiunii, J transport, pentru preîniîm- )
i cu hi de juniori, a echipei clubului „Metalul" şi a altor echipe temporană. \ pinarea oricăror îniîrzieri. Ţ
re, vis- din ţară. venhnente, le-a păstrat în
IN CF.RBU J
adxncul sufletului, pînă cînd, MIRON TIC AL. COVACI SABIN
DOINA COJOCARU