Page 83 - Drumul_socialismului_1980_01

6 912 @ DUMINICĂ, 27 IANUARIE 1980 Pag...*
fwmcamwwiw jrHflBawuoivsTBSi;!

Plecare
rea Principatelor intr-un
ímzmm faptul îmiiuit singur stat". ale consiliilor
Faptul astfel împlinit a
stîrnit admiraţie. Pentru
La 24 Ianuarie 1859, ţuiţi „nici de interese per­ Judeţene ale unor
.ÚNICA, fraţii italieni a fost un c-
iNUARIE voinţa naţiunii a pus pu­ sonale, nici de şoapte străi­ xemplu enluziasmant şi to­
terile europene în faţa unui ne sau de altă socotinţă, ci organizaţii
atete ! fapt împlinit. A fost o sur- numai şi numai de binele nic, dovada vie că se putea.
patriei Pentru alţii, motiv de nos­ © Pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei, ma­ de masă
t serial pentru i priză doar pentru cei lipsiţi obştesc“. Apoi au procedat talgii. Revoluţionarul ma­ gazinul „Ulpia'b este deschis astăzi între orele 8—13. In
„Dick Turpin“. de simţul realităţii sau pen- la votul secret. în final, din acelaşi scop, mîine, luni, vor fi deschise şi toate celelalte
ti 12 ' tru cei ce nu cunoşteau tre- 64 de buletine, Alexandru ghiar Kosuth Lajos, aflat şi comitetelor
atuluí acum în exil, comenta ast­ magazine ale I.C.S.M.I. între orele 9,30—13,30.
te muzicii. Ci­ I cutul acestui neam şi uni­ Ioan Cuza avea 64. Se res­ fel, cu tardivă loialitate, ® La ferma legumicolă a C.A.P. se fac în această pe­
tări opere mo- tatea care lega dinloldeauna pectase — cum scria cîndva unor instituţii
¡H, „Don Oio- cugetul şi sim(irea sa. Din- istoricul l. Lupaş — litera actul de la 24 ianuarie rioadă pregătiri pentru însămînţările de răsaduri în sola­
<I) 1859: „Aşa duh ' este de rii, După cum ne informa ieri ing. Georgeta Vlad, şefa judeţene
jă patriei I tre aceştia făceau parte şi trebuinţă ca un popor să-şi fermei, pînâ acum au fost amenajate răsadniţe pentru
.consulii străini acreditaţi la Consemnări
duminical : • Bucureşti, care, în ajunul întemeieze o Patrie ori, da­ varză timpurie pe 300 mp şi au fost făcute amestecurile
? şi muzică că a pierdut-o, să şi-o re­ de pămînt-mraniţă pentru paturile nutritive, urmînd ca în ultima perioadă au
eiocăuitearea 1 : alegerilor, se grăbeau să te- dobândească !“. peste cîteva zile să înceapă însămînţările. avut loc şedinţe plenare
şă i : legrafieze ca iminentă iz- Convenţiei de la Paris, nu ale consiliilor judeţene ale
olul lumi! i biruia fostului domn Gheor- însă şi spiritul ei. Fără în­ E adevărat, acest duh © In magazinele alimentare din oraş au apărut... şer­
.ortlv 1979 (par­ ne-a animat întotdeauna, el unor organizaţii de masă;
I I glie Bibescu. Cit despre a- doială, spiritul care a tute­ veţelele de hîrtie mult aşteptate. Au apărut, dar apariţia
ir-a) s-a rostit şi la 1 Decembrie şi ale comitetelor unor itH
serial : „Paul i cesta, se pare că îşi pregă­ lat actul de la 24 Ianuarie lor a fost... meteorică. Ce părere au cei ce se ocupă de stituţii judeţene. în cadrul'
i“, episodul 6 tise şi banchetul menit să-i 1859 a fost cel al aspira­ 1918, aşa că putem spune, aprovizionarea cu asţfel de produse ? Cum se gîndesc să
cran pentru cel fără teamă de exagerare rezolve situaţia ? acestor şedinţe, pe lingă^
O lume minu- sărbătorească victoria. A in- ţiilor dinloldeauna ale a- sau de neadevăr, că în 1859, dezbaterea problemelor a-
i tervenit însă voinţa naţiu- cestui neam, exprimate alît © Astăzi, ia Sala sporturilor, două jocuri divizionare de
tal l nii, perfect pi-evizibilă de­ de limpede încă din 1857 ca şi în 1918, unirea naţiu­ volei. La ora 9, C.S.Ş. Deva -—-C.S.Ş. Arad. In continuare, fiate la ordinea de zi au
alitaie : pregă- nea a făcut-o. Unirea aceea Corvinul Dacia Deva — Textila Cisnădie.
legerilor de la altfel pentru cine ne cu- de Mihail Kogălniceanu, indestructibilă care ne ani­ fost adoptate şi unele mă-,
e l noştea bine. în jurul sălii care spunea: „Dorinţa cea © „Mulţumim din inimă partidului“ a fost genericul unui suri organizatorice. Astfel,,
şi
azi,
e ptiu ţara I de şedinţe de pe Dealul Mi­ mai .¡nare, cea mai genera­ mă dovadă a activă, creatoa­ emoţionant spectacoi-evocare găzduit, vineri, de sala
de
re,
dragostei
rtistic: „Confj- tropoliei se adunase poporul lă, aceea hotărîtă de toate viaţă liberă şi garanţie a mică a casei municipale de cultură, la care au participat plenara Consiliului jude­
Preiuter/ V. 1 Bucureştilor, breslele, ne- generaţiile trecute, aceea peste 120 de pionieri. Organizat şi realizat de casa pio­ ţean al Organizaţiei pio­
viitoarelor
îm­
| gustării, ţăranii din jur. Cei care este sufletul generaţiei vigorii şi a naţiunii noastre nierilor şi şoimilor patriei din localitate, spectacolul a răs­ nierilor a ales în funcţia:
ale
pliniri
64 de deputaţi au depus ju- actuale, aceea care, împli­ socialiste. puns cu generozitate genericului sub care s-a desfăşurat. de preşedinte al consiliu^
ï rămîntul prin care se an- nită, va face fericirea gene­
al. i gaj au să nu se lase povă­ raţiilor viitoare, cate Uni­ RADU CIOBANU DOINA COJOCARU lui pe tovarăşa Silvia Maţ.
tieş, iar ca vicepreşedinte
IANUARIE
pe .tovarăşa Dorina Sinea.'
e in limba
•J Plenara Consiliului jude­
seri Premieră la Teatrul de stat „Valea Jiiilus" Petroşani Ij00O3DMI€/A. de Alexandru Sever ţean de educaţie fizică şi
àl
ilitaie i pregil- sport, a ales în funcţia c5e
egerilor de la La prima întâlnire cu pă modelele de mult de­ sigur, tot. un fel 1 de „re­ vărată performanţă acto­ cu (Matei Mateescu) a preşedinte pe tovarăşul
opera dramatică a lui A- venite clişee, şi un rae- vers al dramei“. ricească; Dumitru Drăcea, împrumutat uneori tonuri
anllm- de aur Gheorghe Matei, şeful sec-,
aea zilei în e- lexandru Sever (prilejuită dic-profesor. Cit priveşte Dintre protagonişti o fără de care nu ştim da­ forţate ; Paulina Codrea-
tot de o premieră absolu­ cuplurile Aura—Andrei şi vom remarca pe Mirela că atît de interesantul nu (coafeza) a „îngroşat“ ţiei organizatorice a Comi­
mondiai tă şi tot la Petroşani — Virgil—Elvira, ele parti­ Cioaba (Monica Mateescu) personaj Bunicul, un bă­ cu succes caricatura • „în- tetului judeţean de partid,
tehnico-çtim(i-
„Menajera“), publicul, in­ cipă la destrămarea mitu­ care, cu robusteţe şi de­ trânei ■ plin de farmec şi vîrtiţilor“, pitorescul de iar ca vicepreşedinţi pe to­
foileton: „Gus- clusiv colectivul artistic, lui continuităţii în chipul zinvoltură, cu aura tine­ suprafaţă, dar şi lumino­
tle fier“. Epi­ savoare, ar fi. căpătat di­ varăşii Stelian Pcpescu,'
au descoperit un autor ca­ cel mai firesc, prin în­ reţii, sau a umorului (de­ zitatea acestuia; Gheorghe
ai. re şi-a apropiat temele corporarea iluziei sub for­ butează pe scena petro- mensiunile cerule de sce­ Dobre (Andrei Mateescu) vicepreşedinte al Comitetu­
teatrului burlesc, reînvi- ma uzuală a căsătoriei. şăneană) realizează o ade­ nă ; Alexandru Angheles- talentat, dar reţinut, pu­ lui executiv ăl Consiliului
indu-le şi reevaluîndu-le, Cu celelalte cupluri Ma- ţin patetic se integrează popular judeţean, Nicolae
sub un unghi nou, cu rica—Virgil şi Aura—Ma­ în rolul fiului „cuminte şi
marcantă şi frapantă per­ tei, cupluri ce mimează răsfăţat“ ; Ştefan ia Donca Andronache, inspector ge­
sonalitate. Logodnica, pre­ însoţirile posibile, se rea­ (Elvira) acoperă rolul „fe­ neral al Inspectoratului
JL I : 7,00 Ra-
.'ara se pregă- miera absolută a scenei lizează sugestia revit.aliză- tei bătrâne“ cu căldură şi şcolar judeţean, Romulus
alegeri ; 7,20 petroşănene, este o come­ rii umane, favorizînd ilu­ flexibilitate ; Dumitru Pe- Dragoş, secretar al Consi­
ti; 8,00 Itatlio- die, o. piesă dominată de treseu (Virgil) se înscrie
tnlor; 9,30 Ma­ ziile bătrîneţii vindecate. liului judeţean ai sindica­
ica!; 12,00 De idea conflictului dintre e- . Marcel Şoma, regizorul, între media timidului în telor şi Eugen Burza, vice­
toţi ; 13,00 Ka- senţă şi aparenţă. într-o „extaz şi spirit comic" ;
.30 Unda vcse- casă are loc un „obişnuit“ precum şi' scenograful Mirela Cătălin (Aura) pu­ preşedinte al Consiliidtii
tret pe porta- Mugur Pascu au înţeles
J 6; 35,00 C-lu- dialog în legătură cu „se adîncimile scriiturii •: Lo­ ţin rigidă, într-un rol cu judeţean al Organizaţiei
iior; 16,00 Al- căsătoreşte sau nu se căsă­ mari deschideri scenice.
; 17,00 Concert godnica fiind, în fond, un Logodnica este un spec­ pionierilor. l>e asemenea,
.opularâ; 17,30 toreşte' Matei Mateescu“ ? mit, o metaforă a vieţii, tacol bun, valoros, • serios, plenara Comitetului jude­
elodil de pre- situaţiile şi raporturile si­ un vis de continuitate, de
.30 Muzicoteca metrice — şi sînt destule supravieţuire şi sub ra­ un spectacol care onorea­ ţean de cultură şi educaţie
30,00 Radiojur- ză scena petroşăneană şi socialistă a ales în funcţia
Inrcgistrări de — organizîndu-se, evident, portul artei „complicaţii­
ară; 20,30 Tur- în funcţie de principiul le“ amplifică registrul co­ continuă promiţătoarele de preşedinte pe tovarăşa
or; 21,30 Con- perspective ale stagiunii
5 Jazz; 22,00 dramatic al raporturilor mic al situaţiei. Decorul acestui colectiv artistic. Rafila Iacob, iar ca vice­
22,10 Panora- semnificative. Protagoniş­ — o „sufragerie“ din ca­ Secvenţă din spectacolul „Logodnica“ dc Al. Sever, pe scena
12,30 Romanţe; tii : un bunic „făcut“ du­ sa medicului, — este, de­ Teatrului de stat „Valea Jiului“ din Petroşani. DUMfTRU DEM iONAŞCU preşedinte pe tovarăşul Pe­
de ştiri; 23,05 tru Stoican.
ths; 24,00 Rtl- • K 4K2M* « .
0,05—5,00 Non
nocturn.
IPiiëSi PfflŒDDŒ S 1!
1 care ne tre- Din istoria Terre?. Cum a evoluat atmosfera? Fostele mori de apă
; Knoelr-out Este posibil ca o scrie
DOAHA; Răz- Exploatarea
;rei roz (Pia- Oamenii dc ştiinţă consi­ gen depăşind într-o anumi­ din nou în atenţie de recente descoperiri în
1 zile de ca- deră că etapele evoluţiei tă măsură consumul. domeniul activităţii creie­ fundului mărilor ş? oceanelor
Pollce python faunei pe Pămîrat sînt lega­ Oamenii de ştiinţă leagă Mult timp în părăsire, rului să permită îmbună­
-IT {Construc- morile de apă, cu roţile lor
Pie- te de schimbările bruşte in­ evoluţia vieţii tocmai de a- tăţirea memoriei oameni­ Sub acest titlu, ziarul „Le dc nava franceză „Marion-
— seriile T-j tervenite în conţinutul de cesie modificări, rcievind de lemn, reintră, treptat, în lor şi încetinirea proccsu- Monde“ anunţă descoperi­
rantart»? No- oxigen al atmosferei terestre relaţia dintre consumul dc actualitate, fmai ales în con­ iui de îmbătrînire — a Dui'rosne“, au fost utilizate
ilbul Iluziilor textul căutării unor noi re­ rea unor importante zăcă­ sondajele cu ultrasunete.
(Republica) ; — scrie revista „Nauka i oxigen şi cheltuielile de e- declarat neurologul ame­ minte de noiluli polimcta-
frul cel mare Jizn“. Cu 300 milioane dc riergie. Astfel, specialiştii surse care să înlocuiască rican Richard Thompson, lioi în largul ţărmurilor în cursul cercetărilor a-
rârcerea aeasft ani în urmă, atmosfera pla­ consideră că „ieşirea" din petrolul, Energeticienii din participant la Conferinţa insulei Réunion (Oceanul mintite, au fost aduşi la
e VULCAN : netei noastre conţinea de apele oceanelor a vertebra­ Elveţia au elaborat mai anuală de la San Francis­ suprafaţă noduli cîntărind o
Muncitoresc); multe proiecte pentru rcu- Indian). Nodulii conţin co­ tonă. Experţii au studiat cu
tea unul ghid trei ori mai puţin oxigen telor a devenit posibilă da­ tLIizarea acestor „unităţi“ e- co a Asociaţiei americane balt, nichel şi cupru dar,
THILA: tira­ decît în prezent. Apoi) torită creşterii concentraţiei pentru progresul ştiinţelor. acest prilej mecanismele dc
de ia Nava- treptat, procentul dc oxigen de oxigen, iar scăderea a- conomice ale perioadelor mai mult decît conţinutul formare a nodulilor şi au
.J-H (Mund- mai vechi, trans.formînd ve­ lor în metal pur (între 0,5 analizat caracteristicile me­
70 AS A : îrn- în atmosferă a crescut. Dar, cestei concentrări a dus, chile roţi în turbine de mi­ şi 1 la sută), ceea ce trezeşte diului ambiant favorabile
iepă (Munci- după cum apreciază spe­ mai tîrziu, la dispariţia
ANI : 39 de cialiştii din Uniunea Sovie­ multor vieţuitoare uriaşe te­ că putere care pot furniza îmbunătăţirea interesul experţilor este procesului dc concentrare a
.brie); BRAD: tică citaţi de revista men­ restre. electricitate pentru consumul „densitatea“ lor (pînă la metalelor. Cele mai mari
Superdetectiv local. 100 kilograme la metru pă­ densităţi dc acest fel au fost
;p CUHABAH- ţionată, această creştere nu Se apreciază, de aseme­ memoriei
i (Minerul) ; a fost uniformă. Prima spo­ nea, că de ultima perioadă Specialiştii elveţieni con­ trat, faţă de 1—10 kilogra­ identificate la adîncimi cu­
!ma frontieră rire bruscă a intervenit a- sideră că în unele condiţii este posibilă me pe metru pătrat în pe­ prinse intre 4 000 şi 4 600
lila); Napoli de creştere a masei de o- utilizarea acestor mici insta­ rimetrul marilor zăcăminte metri.
*ra); GEOA- cum 350—300 milioane de xigen — perioadă cc con­ laţii este mai rentabilă
>rn (Casa de ani; cînd s-a atins nivelul tinuă şi astăzi — este lega­ de noduli descoperite ante­ Procesul dc formare a
ÎG: Front In chiar decît construirea unor rior în Oceanul Pacific). Ei nodulilor rămîne, deocamda­
lui — seriile actual. Apoi, cu circa 200 tă răspîndirca mamiferelor, hidrocentrale, ale căror ba­ ar putea fi puşi în situaţia tă, încă necunoscut. Nume­
.; BRAZI : milioane de ani în urmă, apoi a păsărilor care nece­ raje necesită mult material, El a opinat că la obţine­
lor — seriile cantitatea de oxigen s-a re­ sită cantităţi foarte mari de rea unor astfel de succe­ de a reconsidera noţiunea roşi cercetători au atribuit
In Lumea A- dus la o treime. Acum 150 timp îndelungat dc construc­ se ar putea contribui des­ de „zăcămînt exploatabil“ un rol preponderent îa a-
:de cultură); milioane de ani a interve­ oxigen pentru a acoperi u- ţie, studii ample pentru a- coperirea unei noi familii din punct de vedere al e- cest proces fenomenelor a-
linsă (IX lu- riaşele cheltuieli de energic Icgcrea celor mai potrivite de substanţe chimice, cu- sociate activităţii vulcanice
t\ Uraganul nit a doua creştere, la ora locuri de amplasare etc. ficienţei economice.
■arone — se- actuală „producţia“ dc oxi­ în timpul zborului. dorfinelc, care sînt produ­ De mai mulţi ani, guver­ a lanţurilor muntoase sub­
$ul); ILÎA: se ale creierului. în opi­
.trtea (Lumi- nia lui Thompson, endor- nele, organismele ştiinţifice, marine, cunoscute sub nu­
Ulzana, efi- precum şi unele cercuri in­ mele de „hidrotermalismc“.
r (Minerul) ; Rod al căutărilor novatoare f.inele sînt o stavilă în ca­ dustriale şi-au manifestat
septembrie lea senzaţiei dc durere şi interesul faţă de exploata­ Explorările navei „M-arion-
„firul de gardă“ este un tensiune. Efoi't fizic mare, rea productivităţii muncii ele contribuie, probabil, rea nodulilor polimetaliri şi, Dufresne“ i-au determinat
conductor special care se timpul de montare de ase­ prin reducerea substanţia­ „la crearea în ci'eier a u- mai ales, faţă de conţinutul pe experţi să ia în consi­
montează deasupra şi în menea, deci, productivitate lă atît a efortului fizic, nei situaţii în care se a- lor de nichel, oobalt şi cu­ derare şi alte fenomene,
lungul liniilor de înaltă scăzută. (doi oameni în loc de cinci meliorează calitatea şi ra­ pru. Dar aceste bogăţii nu
tensiune pentru a le proteja Iată însă că doi munci­ realizează operaţia) cit şi cum ar fi ciclul biogoochi-
babil pentru a timpului de execuţie. piditatea memoriei“. Spe­ sînt încă exploatabile, de­ mic al carbonatului de cal­
marie : Vre- împotriva descărcărilor e- tori de la I.R.E. Deva, cialistul american a pre­
ă se răeeas- lectrice din atmosferă. în­ maistrul Ioan Greeu şi' e- Este extrem de util în si­ oarece litilajcle necesare ciu din apa dc mare. Se
va fi mai tr-un cuvînt, el are rol de lectficianul Ilie Munteanu cizat că consideră posibilă
r cădea nin- tuaţii de avarii, cînd sînt extracţiei şi prelucrării lor apreciază astfel că planc­
e. Vîntul va paratrăsnet. Pînă nu de­ au realizat o inovaţie, mai necesare intervenţii rapide descoperirea de substanţe se află încă în faza de per­ tonul ar putea să joace un
cu intensl- mult, operaţia de montare stimulante de natură să
9 km/h din şi demontare a acestora se exact un dispozitiv practic, pentru repunerea sub ten­ fecţionare. rol important în „extrage­
d. Tempera- extrem de util şi eficient. permită omului să-şi acti­ Pentru localizarea nodu­ rea“, concentrarea şi preci­
a fl cuprin- făcea manual, de către o siune a liniilor electrice.
L —3 grade, echipă formată din mal „Dispozitivul pentru de­ Dispozitivul este deja o- vizeze, memoria şi să frî- lilor polimetaliri, în cursul pitarea oxizilor polimetaliri
ura maximă mulţi liniori. El ridicau montarea şi montarea firu­ neze îmbătrînirea celule­
grade. Lo­ mologat şi generalizat în lucrărilor de prospectare pe fundul mărilor şi •ocea­
se va sem- „firul“, (de grosime şi greu-, lui de gardă la liniile de toate întreprinderile de rfe lor nervoase. din zona Réunion, efectuate nelor.
tate apreciabilă) pînă în înaltă tensiune“,' conceput
' creştetul stupilor de uruită de. ei, contribuie la creşte­ iele electrice din ţară. _