Page 85 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 85
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VĂ ?
Omagiu conducătorului iubit
• „Nicolae Ceauşescu — şural, la Şcoala generală nr. • „Ideea de unitate şi
omul, gînditorul, revoluţio 1 Crişcior, o acţiune de independenţă oglindită în
narul“, aţa s-a intitulat larg ecou patriotic. După opera tovarăşului Nicolae
manifestarea organizată, d e z b a t e r e a „Nicolae Ceauşescu" a fost tema dez
sîmbătă, la Clubul sindica Ceauşescu — spirit creator baterilor organizate în toa
telor din Lupeni, in cadrul al socialismului ştiinţific“, te liceele din oraşul Hune
ÎJUPEmnUNEPO^i căreia viaţa, lupta, opera pionierii din detaşamentele doara. Sub genericul „Fiul
secretarului general al claselor a V-a A şi B au partidului şi al libertăţii“,
partidului au fost evocate susţinut un emoţionant mon pionierii clasei a W-a B,
prin momente emoţionante, taj literar-muzical (Danusia de la Şcoala generală nr.
de mare valoare educativă. Pavcloni, corespondent). 1 Hunedoara, şi-au expri
• Secţia mase plastice • In sala de apel a l.M. mat, prin cântec şi poezie,
de la l.C. Orăştie a fost, Paroşeni, şoimii patriei de dragostea faţă de conducă
simbătă, gazda momentului la Grădiniţa nr. 6 Vulcan torul stimat şi iubit al po
omagial „Biografia unui om cm susţinut, Jn faţa, mineri porului român,
între oameni", organizat de lor un reciful de poezie şi ® I.a Biblioteca judeţea
colectivul bibliotecii orăşe cîntece dedicate celui mai nă din Deva a avut loc,
neşti şi membri ai cenaclu drag părinte al copiilor — sîmbătă, prezentarea volu
lui „Liviu Rebreanu“ din tovarăşul Nicolae Ceauşescu. melor afnirute în Editura
localitate. La reuşita mani Un spectacol omagial, de Politică, sub genericul „Din
festării au colaborat Emilia caldă rezonanţă, au prezen gîndirea social-polilică a
Coşobea, Domnica Livescu, tat şi elevii Şcolii generale preşedintelui R o m ă n i e i,
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN loan Popa S tării Ieşti şi nr. 1 din Brad — cu par Nicolae Ceauşescu". Mani
alţii. ticiparea formaţiei corale şi festarea a prilejuit şi o ex
• „Cîntînd un om, săr a grupului de recitatori. poziţie dc carte, cu volu
bătorim o ţară" a fost ge (Gabriela Manaţe, cores mele prezentate, în jurul
Anul XXXII, nr. 6 913 Marţi, 29 ianuarie 1930 A pagini — 30 bani nericul sub care s-a desfă- pondentă). căreia s-au purtat discuţii.
Trecerea la o nouă calitate xm AGENDĂ ELECTORALA
î- .
fe J
— imperativ de maximă
( „Să asigurăm ca alegerile să se înscrie ca^
importanţă a activităţii ţ o nouă şi puternică manifestare a unităţii şi ţ
i coeziunii întregului nostru popor in jurul i
? partidului, a voinţei şi hotărîrii sale de a în- i
politice / ţări şi mai mult statul socialist, de a acţiona /
1 neabătut pentru înfăptuirea Programului de |
Orăştia — această străve care o străbatem. In acest » făurire a societăţii socialiste multilateral dez- 1
che vatră de trăire şi simţi an, în care am păşit dc ou-
re românească se înscrie cu rînd, oraşul nostru va trebui \ voltate în patria noastră". \
toată puterea minţii şi bra să realizeze o producţie in 1 _ _____________
ţelor oamenilor ei în vastul dustrială în valoare dc 2,2
şi grandiosul proces, condus miliarde lei, cu circa 300 mi C.S. Hunedoara, laminorul de 800 mm. Unul dintre frun
cu înţelepoiune dc Partidul lioane Ici mai mult ca în DELIMITAREA şi organizaţii economice so taşii combinatului : ltamicul manevrant de pe maşina de cojit
laminate, Adrian Vaslle.
Comunist Român, dc făurire 1979, un număr de 344 apar CIRCUMSCRIPŢIILOR cialiste, instituţii social- Foto: VIRGIL ONOIU
a societăţii socialiste multila tamente, o producţie agricolă ELECTORALE culturale, sate — comisia
teral dezvoltate şi a comu sporită faţă dc anul prece electorală judeţeană şi cele
nismului. Iată, sarcinile la dent, importante sarcini re- în conformitate cu pre municipale, orăşeneşti şi co
producţia globală industrială vcmindu-ne şi în desfacerea vederile Legii electorale, în munale. Au fost constitui ~ " - ‘ i N V a S T I Ţ i U B
pe 1979 au fost îndeplinite de mărfuri către populaţie, judeţul nostru a fost înche te, de asemenea, comisiile . în termen, economi.ee, do calitate
încă la jumătatea lunii oc în prestările de servicii otc. iată acţiunea de delimitare electorale ale circumscrip
tombrie. Planul pe primii Sînt obiective mobilizatoa a celor 9 circumscripţii e- ţiilor pentru M.A.N., pen
patru ani ai cincinalului în re, dar stă în putorea noas lectorale pentru Marea A- tru consiliul popular 'jude
curs a fost îndeplinit cu peste tră, a comuniştilor, a oame dunare Naţională, 119 cir ţean şi pentru consiliile Oamenii muncii aşteaptă
4 luni mai devreme, obţi- nilor muncii din Orăştic, să cumscripţii electorale ju populare municipale, orăşe
nîndu-se o producţie supli le înfăptuim. în acest sens deţene, 149 circumscripţii neşti şi comunale. în co
mentară în valoare de circa vom acţiona cu fermitate electorale municipale, 247 misii slnt cuprinşi şi îşi predarea apartamentelor
470 milioane lei. Aceste fru pentru a transforma cantita circumscripţii electorale o- desfăşoară activitatea peste
moase succese ’ sînt rezultatul tea în calitate, pentru trece răşeneşti şi 989 de circum 7 000 de oameni ai muncii
elanului, al hărniciei şi pa rea la o calitate nouă, supe scripţii electorale comunale. români, maghiari, germani
siunii cu care colectivele de rioară. în stabilirea modali şi de alte' naţionalităţi. A-
muncă din oraş sînt angre tăţilor activităţii noastre por ceasta exprimă caracterul Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE POPE5CU,
CONSTITUIREA
nate în traducerea în viaţă nim de la ideca deosebit de ŞI CONFIRMAREA larg democratic al alege vicepreşedinte al Consiliului popular al oraşului Haţeg
a politicii partidului nostru, preţioasă prezentă în Rapor COMISIILOR rilor, acţiune la a cărei or
în atmosfera de puternică e- tul tovarăşului Nicolae ELECTORALE ganizare şi' bună desfăşu
mulaţie creatoare generată Ceauşescu la cel dc-al XII- rare participă mii de oa —• Sînt multe cerinţe pen — Sarcinile sînt mari. Cum
dc Congresul al Xll-lea al lea Congres al partidului, meni al muncii din toate tru apartamente la Haţeg, se acţionează, pentru a le
partidului, ca şi dc cel de-al conform căreia trecerea la o în judeţul nostru — aşa compartimentele activităţii tovarăşe vicepreşedinte ? finaliza integral, pentru a nu
Il-lea Congres al Frontului calitate nouă, superioară este cum prevede Legea eleeto-- economice şi sociale din — Da. Oameni ai muncii se mai înregistra restanţe la
Democraţiei şi Unităţii So o necesitate de esenţă în rală — au fost constituite, judeţ. Comisia electorală din unităţile economice ale predarea apartamentelor ?
cialiste. Ele sînt, în acelaşi toate domeniile, inclusiv în din reprezentanţi ai Fron judeţeană a fost confirma oraşului au depuse multe ce — Afirm cu toată certitu
timp, rodul activităţii politi- munca politică. Am să în tului Democraţiei şi Unită tă prin Decret al Consiliu reri pentru apartamente. A- dinea că plănui acestui an
co-organizatoricc desfăşurate cerc să trec în revistă cîtc- ţii Socialiste, ai organizaţii lui de Stat, iar cele muni cestora li se adaugă cei din este mai bine pregătit în
de organizaţiile de bază, de va metode folosite de orga lor componente ale F.D.U.S., cipale, orăşeneşti, çgmuna- zonele dcmolabile. în total toate privinţele. Există docu
organizaţia orăşenească de nizaţia orăşenească de partid, organizaţiilor . democraţiei le şi de circumscrieri prin înseamnă deci cîteva sute de mentaţii tehnico-economice,
partid, dc comitetul orăşe de comitetul orăşenesc în şi unităţii socialiste, pre decizii ale consiliilor popu cereri dc locuinţe pentru a- proicote, amplasamente, ex
nesc şi biroul acestuia, de or realizarea acestui deziderat, cum - şi din reprezentanţi nul în curs. proprieri aprobate.
ganele de partid de la toate în cadrul instruirii noilor or desemnaţi în adunările a- lare judeţean, municipale, — Cum aţi încheiat anul — Constructorii cum mun
nivelurile. gane de partid, am accentuat legătoriilor din întreprinderi orăşeneşti şi comunale. 1979 în privinţa finalizării şi cesc ?
Bazîndu-ne pe experienţa foarte mult pe necesitatea predării apartamentelor ? — în perioada friguroasă
bogată acumulată în condu perfecţionării stilului şi me . — Şantierul nr, 3-Haţeg, au front de lucru asigurat în
cerea vieţii politice, economi todelor dc muncă, adecvarea al T.C. Deva, a predat 112 interior la cîtcva blocuri, aşi
ce şi social-culturale, pe ca deplină a acestora la marile apartamente, din planul de că munca nu stagnează. Este
pacitatea dc mobilizare a or sarcini cc ne revin. Este ne- 272. Arc în finalizare două adevărat, ducem lipsă de
ganelor şi organizaţiilor dc blocuri, cu 64 şi, respectiv, muncitori calificaţi la unele
partid, organizaţia orăşeneas MARIA MOCANU 48 apartamente. Deci, 1979 meserii, mai avem neajunsuri
că de partid a abordat anul prim-secretar s-a încheiat cu nerealizări, în ce priveşte asistenţa teh
1980 cu hotărîrea dc a milita al Comitetului orăşenesc cu nesatisfacerea multor ce nică, ordinea şi disciplina,
cu şi mai mare responsabili reri de locuinţe pentru oa folosirea timpului de lucru,
Orăştie al P.C.R. menii muncii din Haţeg.
tate pentru înfăptuirea mari — Apartamentele fizice ne mecanizarea unor lucrări fi
lor imperative ale etapei pc (Continuare în pag. a 2 a ) predate anul trecut înseam operaţii...
— Consiliul popular al ţ-
nă, automat, plan urgent pen
raşului„ ca titular şi răspun
se
a-
care
acest
tru
la
an,
'ACCENTE Cinci daugă, bineînţeles, planul a- zător direct al ii planului dg
¡te.
sprijină
cum
locuinţe,
ferent anului în curs.
dmtr-o mie — în 1980, în afara restanţe constructori ?
lor, avem dc construit şi pre — Am stabilit precis nu- 1
Oameni şi maşini, metal se mai pare grea munca dat ICO de apartamente, de mărul de meseriaşi de la
incandescent şi soneriile asta. Şi dacă-ţi şi place...“. I.M, Orăştic, construcţii metalice. Maistrul Petru Stoica n creat front de lucru pentru S.G.G.L., cooperativa meşte-
stridente ale macaralelor, Colega şi ucenica sa, Maria împreună cu echipa de lăcătuşi condusă de Gheorghe Opri- GH. I. NEGREA
şa executa lucrări de foarte bună calitate. în foto : se fac alte 141, cu termen de pu
un freamăt continuu sînt Cordoş, secretar al organi
ultimele verificări ale unui stiip metalic sub 45 m pentru nere în funcţiune în viito
lucruri obişnuite în hala zaţiei U.F.C. pe secţie, este I.CAl. Bocşa.
rul an. (Continuare în pag. a 2-a)
turnătoriei l a LV. Călan. elevă in ultimul an al li
„lată ! — ne scoate de sub ceului seral. Maria Dumitru
imperiul primei impresii a iniţial în tainele meseriei ril organizate în cadrul de 1980 pentru 613 capete de a- I
Marina Fonia, inginer tur peste 100 de tinere. „Este I s GHEATĂ' NATURALĂ taşamentului clasei a VH-a himale, 50 100 1 lapte şi 3 821 S
nător — femeia de lingă cea mai harnică femeie din PENTRU LA VARA B, de la Şcoala generală nr. kg lină. De la începutul a- '
Crişcior.
s-au
1
Discuţiile
oala de turnare este Elisa- secţie“ — ne-o recomandă i axat pe principalele idei des nuiui şi pină acum, s-au li- |
vrat aproape 11 000 leg car- I
beta Godină, turnător-far Iulian Sîrbu, vicepreşedinte * Cooperativa de consum din prinse din documentele ce nc. Fruntaşi la contractări şi '
Orăştie, gindindu-se la ca
mator din 1948“. Alături, o al consiliului oamenilor niculă, acum în plină iarnă, hii dc-al II-lea Congres ai livrări sînt cetăţenii Adara I
u-
Democraţiei
loan
şi
tinără : Elisabela Petroescu, muncii pe întreprindere. * ■ SIMPOZION a pus deoparte, la conservat, Frontului Socialiste. (Daniela Jurj, Toma Burzan, Sebas- * I
Savu,
Andrei
Neagu,
nităţii
S-a calificat aici. „Lucrea Sînt cinei din cele 1000 Î Clubul sindicatelor din Lu pentru la vară, 200 tone de Mustăţea, corespondentă). tian Stăncioi, loan Grecu, I
ză la fel de mult ca şi ce de femei care lucrează aici, peni a fost gazda tuiul sbn- gheaţă naturală. încă mai Gheorglic Bodea, Petru şl I
* pozion, organizat cu cadre este timp să-i urmeze exem Nicolae Fiiimonescu, loan ■<
lelalte, deşi în cu rin d va fi dedieîndu-se unor meserii FRUNTAŞI
I didactice şi părinţi din loca-' Monu, Ionuţ Lucuicscu şi |
mamă“. Eugenia Pelrache, pînă mai ieri exclusiv băr ° litatc pe tema „Mediu, cuitu- plul şl alte unităţi cu acti LA CONTRACTĂRI alţii.
de 26 de ani turnător, este băteşti. Harnice, pricepute, ' ră, civilizaţie — cerinţe pri- vitate de alimentaţie publică. ŞI LIVRĂRI
mamă a trei copii, cel mai respectate şi apreciate, cinci imordiale in educarea şi creş DEZBATERE Locuitorii comunei Bo.şorod
terea copiilor“. Un material
mare — student în meta femei care nu se sfiesc să * documentar bogat a dat po- — ne informează primarul
lurgie şi, de ce nu, viitor manevreze lingura de tur | sibllitate unui util şl instruc- „Democraţia socialistă — o Gruia Şorbăncscu — mobili
demo
inginer aici, la Călan. Ni nare. « tiv dialog profesor — pă- măreaţă cucerire a poporului zaţi do şi organizaţiile socialis
unităţii
craţiei
se destăinuic : „După atîţia | riiite. nostru“ a fost tema dezbate- te, au încheiat contracte pc
ani, te obişnuieşti şi nu ţi VIORICA ROMAN
