Page 86 - Drumul_socialismului_1980_01

ÎPag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Trecerea la o nouă calitate - imperativ 88 EA SUTA'

de maximă importantă a activităţii politice DIN PRODUCŢIA ABHICPIA~AJUPETUI.il 10,00 Teleş
11, ou Film
— O
ră E
(Urmare din pag. 1) tăţilor de acţiune pentru a surilor solicitate de realiza­ pis (Kl
spori participarea comunişti­ rea sarcinilor economice pe Obiectiv prioritar - 16,05 învăţ
1C,25 Curs
cesar — pe aceasta idee am lor la viaţa politică, pentru acest an. în cadrul campa­ 16,55Din
insistat mult în cadrul expu­ respectarea normelor eticii şi niei électorale ce a început dezvoltarea seetoruiui zootehnie 17.20 Alma
nerilor şi dezbaterilor — să echităţii socialiste, pentru de curîrvd, vom desfăşura o 17,40 Desei
18,00Indri
ridicăm continuu rolul mobi­ menţinerea şi amplificarea a- vie activitate politică menită crăto
lizator al organelor şi orga­ vîntului revoluţionar. Aici aş a creşte aportul comuniştilor, Unul din obiectivele prio­ am materializat investiţii în ¡lítele, cooperarea cu gospo­ 18,30Rovis
TV
nizaţiilor de partid — nu­ putea evidenţia adunările ce al tuturor oamenilor muncii ritare stabilite de Congresul valoare de 8 milioane lei, iar dăriile populaţiei în creşte­ 18,501001
cleul activităţii în orice do­ la traducerea în viaţă a po­ al XlI-lea al partidului în în acest an vom realiza 10 rea, îngrăşarea şi livrarea 10,00 Telej
meniu al vieţii — să întărim liticii partidului. domeniul agriculturii .este milioane, avînd drept scop porcilor, reducerea consumu­ 10.20 în a
capacitatea de antrenare a Paleta preocupărilor pe li­ dezvoltarea seotorului zooteh­ introducerea noilor tehnologii lui specific de furaje pe fie­ ti rea
0 m;
comuniştilor, a tuturor oa­ nia trecerii la o calitate nouă nic şi creşterea ponderii a- de creştere a porcilor în sis­ care kg de spor de creştere 19,35 Cinte
menilor muncii la realizarea VIAJA DE PARTID esté mult mai bogată decît cestuia în structura produc­ temul pe grătare şi evacua­ în greutate, ridicarea pro­ lăţen
sarcinilor ce ne stau în faţă. cele spuse aici. Acţionînd cu ţiei agricole globale, în rea dejecţiilor pe pernă de centului de natalitate, scăde­ 19,50 Călăi
meii'
Cum ? Printr-o judicioasă perseverenţă, cu competenţă scopul satisfacerii consumului apă, ceea ce asigură prin fo­ rea pierderilor prin morta­ legăt-
planificare a muncii, prin ri­ — în lumina exigenţelor populaţiei cu produse de ori­ losirea intensivă a spaţiilor, lităţi, stabilizarea şi ridicarea 20.15 Sear, ;
dicarea rolului adunărilor ge­ au avut loc la întreprinderea Congresului al Xll-lca al gine animalieră şi a necesa­ o sporire simţitoare a pro­ pregătirii politice şi profe­ fletui
Corn
nerale, prin creşterea puterii mecanică şi la cea chimică partidului — sîntem convinşi rului de materie primă pen­ ductivităţii muncii şi a pro­ sionale a lucrărilor. De ase­ 21.15 Melo
de influenţare a fiecărui în cadrul cărora s-a luat po­ că vom reuşi să ridicăm ac­ tru industrie. în lumina a- ducţiei obţinute. Pe lîngă menea, pentru economisirea zică
comunist. ziţie foarte hotărîtă împotri­ tivitatea politică la înălţimea cestor sarcini, Conferinţa or­ preocuparea de ^ introduce energiei, avem în atenţie rea­ 21,40 Telej
In paralel, am acţionat va indiferentismului, a apa­ marilor sarcini ce ne revin, noua tehnologie în vechile lizarea Unor staţii de biogaz,
pentru a imprima discuţiilor tiei, a abaterilor de la nor­ organizaţia orăşenească de ganizaţiei judeţene de partid adăposturi, avem în execuţie ceea ce se va reflecta în re­
individuale — moment de mele comportării în societa­ partid îşi va îndeplini cu prevede ca în anul 1985 să alte două importante obiec­
înaltă semnificaţie politică — te şi familie. în momentul cinste rolul de mobilizator al ajungem la un efectiv de tive. Este vorba despre fer­ ducerea consumurilor de e-
un puternic caracter analitic de faţă ne aflăm în perioada energiilor creatoare ale co­ 255 600 porci, creînd astfel ma _ de la Turdaş, care are nergie şi ridicarea eficienţei DKVA :
asupra contribuţiei ce o adu­ împrospătării propagandei vi­ muniştilor, ale tuturor oame­ posibilităţi pentru acoperirea termen de punere în funcţie economice. cintee (P.
ce fiecare comunist la acti­ zuale — pe care lie propu­ nilor muncii, punîndu-le în integrală a consumului popu­ luna iunie din acest an, şi Consiliul oamenilor muncii, nelor (Ar
vitatea organizaţiei din care nem s-o facem cît mai con­ slujba realizării exemplare a laţiei judeţului cu carne de ferma de reproducţie de la cu sprijinul şi sub îndruma­ RA : Omi
(Flacăra)
face parte. Tocmai.de aceea, cretă, mai mobilizatoare. De sarcinilor acestui cincinal, porc. Unitatea noastră — în­ Romos. Evident, noile obiec­ rea organizaţiei de partid, eumentuli
adunările generale ce au asemenea, se desfăşoară adu­ creării condiţiilor celor mai treprinderea de creştere şi 5n- tive se realizează după cele are permanent în centrul ac­ sul absob
avut loc ou acest prilej au nările generale ale oamenilor propice pentru trecerea la în­ grăşare a porcilor Orăştie — mai înaintate tehnologii, ca­ tivităţii sale preocuparea de torul); Pi
clar rămii
fost foarte concrete, la obiect muncii, în cadrul cărora se făptuirea cincinalului urmă­ deţine o importantă pondere a valorifica superior poten­ Viteazul
şi au vizat găsirea modali- insistă pe luarea tuturor mă- tor. în realizarea obiectivului a- re asigură o productivitate a ţialul productiv al unităţii, nirea); (7 C
muncii de peste 800 000 lei
toare
mintit, urmînd ca în cincina­ anual pe fiecare lucrător. de a spori aportul la fondul nu-1 cun<
lul următor, începînd din de stat şi volumul beneficiilor (Republic:
Important este ca eforturile neva ca
anul 1982, să ajungem la o constructorului să fie con­ în lumina cerinţelor formula­ Frate şi s
producţie marfă anuală de centrate la impulsionarea in­ te de secretarul gene­ VULCAN
20 000 tone carne de porc. vestiţiilor în vederea punerii ral al partidului, tovarăşul re (Munc
Capcană
Deoarece în anul 1980 tre­ în funcţiune la termenul sta­ Nicolae Ceauşescu, privind nerul) ; I
buie să .sporim livrările la bilit a noilor capacităţi pro­ sporirea contribuţiei unităţi­ nul vine I-
seriile
fondul de stat cu 20 la sută, ductive. lor agrico^le de stat la aşeza­ ANINOAS
(Muncitor
faţă de prevederile anului Analizînd rezervele de rea pe baze moderne şi la fost odati
1979, continuăm în ritm sus­ creştere a producţiei marfă creşterea eficienţei întregii ua roşie)
ţinut investiţiile de moderni­ de carne şi a rentabilităţii noastre agriculturi. gea c leg
vrăjitorul
zare a fermelor, lucrările res­ activităţii întreprinderii, avem Ing. VOICU GĂINĂ ra) ; GEC
pective fiind efectuate în re­ stabilit un program concret directorul I.S.C.I.P. fără Lnto
cultură);
gie proprie. în anul trecut de măsuri care vizează, între Orăstie verii fier
BRAZI :
rit ; CAL
(Casa dc
R1A : Zo
reşul) ; I
I.M. Paroşcni. Minerul La G.S.C.F.I. Deva
şef <Ie brigadă Ghcorghc (Lumina)
Dineu, Împreună cu cijiva miştii (IV
ortaci disculînd despre noi­ Perfecţionarea pregătirii
le succese pc frontul mun­
cii din subteran, după ieşi­ m*
rea din şut. profesionale—preocupare majoră
Foto : ŞT. NEMECSEK
BUCUR
Pentru traducerea în urmat cursuri de perfec­ dioprogra
viaţă a sarcinilor privind ţionare, organizate în în­ Radio jura
perfecţionarea pregătirii treprindere sau în centre­ presei ; 8
diilor; 0,0
profesionale a lucrătorilor le de perfecţionare ale 9.05 Răs]
Pianul sortimental realizat integral; materiile secundare din unităţile socialiste, M.E.F.M.C., Tot în cursul rilor; 10,0
10.05 Alt»
conducerea Grupului de anului 1979 au absolvit
şantiere construcţii fores­ Institutul de subingineri, 30,25 Atl£
Mioriţa ;
tiere şi industriale Deva, curs seral,
2 oameni ai
reintroduse în procesul de producţie sub conducerea organiza­ muncii, iar un tovarăş a ştiri ; li,(
11,20 Ava
ţiei de partid, a acordat o urmat forme superioare tv. ; 32,00
12.05 Din
Planul de producţie se crare cu un tren automat de respeotarea disciplinei de pro­ — Totuşi, ştim că la „Mar- atenţie deosebită proble­ de perfecţionare (docto­ rului nos
consideră îndeplinit în cazul scoatere a dalelor mozaicate. ducţie şi a celei tehnologice. . mura“, sînt valorificate la mei de perfecţionare a rat!. jurnal ; 3
ţara ; 35,1
cinci a fost realizat şi de­ Acest agregat îşi face sim­ Totuşi, interlocutorul a pre­ maximum materiile prime se­ pregătirii cadrelor. în Şi în anul 1980, peste lor ; 16,00
păşit nu numai pc total pro- ţită din plin prezenţa. A cizat că buna funcţionare, a cundare. anul 1979, forma de per­ 200 de oameni ai muncii Coordonai
■ ducţie, ci şi pe fiecare sor­ crescut ritmul de execuţie, a maşinilor nu depinde numai — Sînt; dar la sortul res­ fecţionare cu cea mai ma­ vor fi cuprinşi în forme . ,30 Pop
muzicii ;
timent sau produs în parte. scăzut numărul muncitorilor de cei de la întreţinere, ci pectiv nu putem acoperi în re pondere a fost. „In­ de perfecţionare a pregă­ Mircea N
Acest lucru constituie şi su­ ce efectuau operaţia respec­ şi de cei de la exploatare. totalitate necesarul. struirea la locul de mun­ tirii profesionale, luîndu-se le serii ;
biectul anchetei întreprinse tivă. Tot în această ordine Realizîndu-sc acest deziderat, Este adevărat, la realiza­ că, • sub controlul şi în­ din timp măsurile organi­ muzicii
România,
la întreprinderea „Marmura“ de idei am -urmărit să core­ cei mai cîştigaţi ar fi ei rea planului sortimental con­ drumarea şefului direct“, zatorice pentru buna contempoi
Simeria, ştiut fiind faptul că lăm capacităţile de. produc­ pentru că şi-ar îndeplini în tribuie în mare măsură gra­ la care au participat 180 reuşită a acestei acţiuni, ria pămîi
respectiva unitate are foarte ţie. Erau unele struugulări în condiţii optime planul de dul de specializare al între­ muncitori calificaţi, con­ (loan Moisii, responsabil 21,00 Bule
mulţi beneficiari, iar de mo­ flux la tăiere, şlefuire şi producţie, planul sortimental. prinderii, perfecţionarea or­ structori şi mecanici de cu probleme de învăţă- Cadenţe s
ori
într-o
dul cum îşi îndeplineşte pla­ lustruire. Prin introducerea Un lucru remarcat de noi ganizării producţiei şi a utilaje. Un număr de 40 mînt şi perfecţionare la muzicale ;
nul sortimental depinde în unei maşini de şlefuit cu în discuţia cu Mircea Crişan muncii cît şi modul cum sînt de oameni ai muncii au G.S.C.F.I. Deva,). stop muzi
mare măsură onorarea con­ a fost acela al economisirii folosite capacităţile dc pro­
tractelor încheiate, finaliza­ şase capete, proiectată şi materiilor prime — marmu­ ducţie, dar tot atît de ade­
executată în întreprindere,
rea unor lucrări de investiţii. ra în cazul nostru. Prin vărat este şi faptul că re­
Aşa stînd lucrurile, 1-am am eliminat aceste neajun­ croirea judicioasă a placaju- introducerea unor materii se­ Metode de exploatare
suri.
rugat pc inginerul şef al în­ cundare în circuitul de pro­ Rezultat*
treprinderii, tovarăşul Boris ducţie, acolo unde sc poate, cu productivitate sporită ianuarie ]
Răileanu să ne facă o suc­ vine să acopere unele goluri Extr. I :
cintă prezentare asupra mo­ în aprovizionare. Sectorul Valea Morii dc subteran. Astfel, prin a- Kxtr. a
dului cum a fost realizată La „Marmura“ Simeria întreprinderea „Marmura" la I.M. Barza, sector de plicarea recentă a unor Extr. a 1
producţia sortimentală. are o experienţă bună pe li­ care aparţin raioanele Car­ metode de exploatare cu
—Cum nomenclatorul pro­ nia valorificării la maxim a pen şi Ruda se evidenţiază subetaje, cu goluri aban­
duselor noastre este foarte resurselor secundare. Prin prin receptivitatea întregu­ donate, cît şi a exploatării
vast, am să mă rezum doar Intcresîndu-ne mai înde­ lui brut, nc-a demonstrat prelucrări succesive produse­ lui colectiv de oameni ai cu înmagazinare de mine­
la cîteva, precizînd totuşi că aproape de modul cum se cum pot fi valorificate une­ le obţinute din aceste materii muncii faţă de noile teh­ reu, productivitatea muncii Rezultat*
Ia finele anului 1979 înre­ realizează planul zilnic de le bucăţi de marmură şi re­ îşi sporesc valoarea dc circa nologii de extracţie, meni­ a crescut simţitor. Mineri din 27 i
gistram depăşiri substanţiale producţie şi implicit planul introduse în circuitul de pro­ trei ori. te să contribuie la creşte­ cum sînt Emanoil Sturza, Bologna -
la acest indicator. Astfel, la sortimental am făcut un po­ ducţie. Toomai de aceea, pc fluxul rea productivităţii muncii Alecu Sava, folosind aceste Catanzaro
placaje de marmură plusul pas la secţia prelucrare. Pri­ Cunoscînd cîtcva dintre tehnologic, pornind din ca­ din abataje şi implicit la metode, reuşesc să extragă, Lazio — :
—
Milan
de producţie a fost de peste mul nostru interlocutor, şle- greutăţile reclamate de cei riere şi ajungînd în hala de extragerea unor cantităţi în prezent, între 6 şi 8 tone Niipoli —
40 îa sută, la dale inozaica- fuitorul-tăietor Octavian Do- doi interlocutori, ne-am adre­ expediţie a produselor fini­ sporite dc minereuri din de minereu pe post. Pescara —
te — 15,6 la sută, la mo­ brişan, arăta că la punctul sat şefului de secţie, ingi­ te, trebuie căutate mai in­ Torino — -
Udinese
zaic'granulat — 3 la sută şi său de lucru sc confruntă cu nerul Bcncc Ianoş, care a sistent soluţii care să contri­ Bari — S,
unele probleme ce ţin de a- precizat următoarele : Cescna —
la marmură măcinată — 1,6 buie activ la înlocuirea ma­
la sută. provizionarea cu materie pri­ — Sc întîmpină unele greu­ teriilor prime, pentru echi­ Oamenii muncii aşteaptă Monza — -
Taranto
—Aceste rezultate oglin­ mă şi cu unele greutăţi da­ tăţi datorate calităţii mate­ librul material al planului. Verona —
desc activitatea de producţie, torate funcţionării nu tocmai riilor prime. Este evident O asemenea opţiune este pe
gradul de folosire a capaci­ la cei mai înalţi parametri a faptul că în carierele Alun, deplin justificată. Recuperă­ predarea apartamentelor
tăţilor de producţie,' intro­ maşinilor şi utilajelor, din Banpotoc, Geoagiu trebuie să rile şi refolosirea resurselor
ducerea ’tehnicii noi şi per­ cauza reparaţiilor de slabă se sorteze mai atent materia­ materiale rezultate din pro­ (Urmare din pag. 1) meseria de zidari, la care au
fecţionarea producţiei şi a calitate. Referindu-se şi ia lele în clasele de calitate pre­ cesul de producţie urmează fost incluşi 80 dc muncitori. Timpul
muncii. Dar, tovarăşe inginer, folosirea timpului de muncă văzute în normative. Astfel, să participe într-o măsură şugărcască „Retezatul“, de Controlul şi sprijinul per­ ziua ele 29
a trecut o lună din acest an. nc spunea că mai sînt unii s-ar putea obţine mai multe sporită la- acoperirea nece­ viitori locatari, care să spri­ manent în şantier, buna or­ mc rece ziu
Sub ce auspicii se desfăşoa­ muncitori care nu dau întot­ produse dintr-un metru cub sarului de materii prime al jine zilnic munca pe şantie­ ganizare la fiecare bloc afJat tea, cu cer
ră munca în întreprindere ? deauna dovadă de responsa­ de marmură. Apoi, se remar­ întreprinderii şi implicit la rul de locuinţe, mai cu sea­ în construcţie, întărirea ordi­ ros ziua. C
slab.
ninge
— Ritmicitatea producţiei bilitate în vederea îndeplini­ că o lipsă a produselor se­ realizarea producţiei, cu la­ mă la finisajele interioare nii şi disciplinei muncito­ moderat cu
este principalul element ca­ rii sarcinilor de producţie cundare de carieră la fabri­ tura sa importantă planul* ale apartamentelor. Apoi îi reşti — sînt cerinţe aflate pe 40—50 km/
re ne conduce întreaga ac­ Cam aceleaşi lucruri le-am carea sortimentului mozaic sortimental şi bineînţeles, la vom ajuta concret în com­ masa noastră dc lucru şi ca­ Temperatur ir
cuprinsă
tivitate. Am urmărit în per­ auzit şi de la Mircea Crişan de marmură. De la începu­ obţinerea unei eficienţc eco­ pletarea efectivului de mun­ re, soluţionate, vor garanta grade, iar c
manenţă creşterea producti­ — tăietor la atelierul placaj tul »oului am primit 500 dc nomice ridicate. citori calificaţi.' Dealtfel, la îndeplinirea integrală a pla­ -3 şi 2 g
vităţii muncii. Prin autouti- —, ceea ce denotă că ai oi tone, iar noi avem zilnic ne­ şantier a fost deschis recent nului dc apartamente pe a- local ceaţă
lare am dotat secţia prelu­ mai există unele lacune în voie de 150 de tone. DORIN CORPADE un curs de calificare pentru ccst an.
/