Page 89 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 89
PROLETARI' DIN TOATE ŢĂRILE, OÑITl-VÁ 1 Din cronica
întrecerii
socialiste
COCS, AGLOMERAT,
OŢEL ELECTRIC —
IJUDEmHUNCPOMI
PESTE PLAN
1
Transpunînd neabă
tut în viaţă angajamen
tele asumate în che
marea la întrecere so
cialistă adresată la în I.M. orăşiie, secţia maşini-unoUe. Echipa do lăcătuşi con
ceputul anului tuturor dusă de Nicolao Toma, execută montarea unui lot dc slrun
metalurgiştilor ţării, si- ¿uri S.N.-320. Foto : VIRGIL ONOIU
derurglştii hunedoreni
obţin noi şi lăudabile
succese în muncă- Cu
cele mai remarcabile
realizări se prezintă
cocsarii : peste 1200 to
SI AL CONSILIU LU I POPULAR JUDEŢEAN ne . cocs metalurgic
obţinut în plus de la
începutul anului. Co
lectivul muncitoresc de
a
Miercuri, 30 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani l aglomeratorul I se
prezintă cu 2223 tone a-
glomerat feros peste
plan, iar cel de la aglo
meratorul II cu 500 to „Inima pădurenilor“ -
ne. La cuptoarele elec
trice de 1,5, respec
tiv 5 tone, s-au realizat un viitor oras... Sa înălţime
suplimentar 45 tone o-
LA ® planului! ţel electric pentru tur » j
NIVELUL • dotării, tehnice nătorii. Autobuzele urcă, acum de piatră de var, Utilizarea
• înaltei calificări
ceva mai greu, spre ţinutu cărbunelui şi ceramicii ler-
MAI MULT DE 1500 rile mituire ale pădurenilor; moizolanla sint inovaţii ale
aici, iarna nu s-a jucat : a strămoşilor daci perpetuate
TONE CĂRBUNE
în colectivul care a lansat chemarea EXTRAS cernut zăpadă din abunden piuă in zilele noastre. meşteşug
Parti
tă, tlînd dc lucru tuturor.
acestui
cularităţile
SUPLIMENTAR Catrinfa, basmaua înflo s-au transmis din generaţie
îa întrecere a minerilor pe anul 1980 rată fi cîrpti albă, ca şi o- în generaţie“ — aflăm răs
Minerii de la Paro- pregul sau pieptănătura cu foind cîtcva file ale unui
care.
şi
completat
şeni, una dintre cele dupei pe frunte — conci în manuscris va face cunoştin şi
capului
virful
specifică
îmbogăţii,
Atmosferă de lucru angajantă, mai mecanizate mine doar ghclărencelor — le-am ţă cu o tiparul pentru a a aşe
de
din Valea Jiului, au
mult
privirea.
cu
căutat
Ză
monografic
veni
acumulat, de la începu
tul acestei luni, mai rim, în sfîrşit, o bătrinică zării.
combativă, mobilizatoare mult de 1500 tone căr in acest port pierdut în flătn că, în 1920, alături dc
Jnlorcîndu-ne
timp,
a-
în
vreme.
In
plan.
peste
bune
—
E frumos portul pătlu-
fruntea întrecerii se renesc, mătuşica ! siderurgiştii hunedoreni, au
La începutul cuvântului său, trecerea socialistă, au dat ţă mai convingător titlurile dc află sectorul I, cu un — Da. drago, dar iată că participat la grevă şi mine
unul din participanţii la dez rii peste plan 28 200 tone de fruntaş în întrecerea socia plus de aproape 1000 rămăsărăm numai noi, hui rii din Gkclari. Salariul mi
baterile din adunarea gene cărbune, au depăşit produc listă acordate dc adunarea tone. bălrîni, dc-l mai purtăm. zer nu satisfăcea nici pe
rală a reprezentanţilor oame tivitatea fizică a muncii cu generală sectoarelor IV (care O contribuţie deose Gîndul ne-a dus la stră departe nevoile unei familii
crizei
nilor muticii de la mina Pc- 11 lâ sută, valoarea produc a depăşit planul anual cu bită la obţinerea a- moşii noştri, la portul şi în de mineri. Efectele 1929—
:
trila, cxprimîndu-sc „mine ţiei nete cu 6,1 milioane Iei 33 300 tone de cărbune), III cesl.or rezultate şi-au deletnicirile lor străvechi... economice din anii
reşte“, cum zicea el, şi-a dat şi au redus costul producţiei — cu 8 500 tone şi II —• cu „Geto-dacii nu cunoscut 1933 s-au resimţit puternic
cu părerea că „din darea de cu 3,41 lci/tonă de cărbune 2 350 tone şi unui număr de adus brigăzile conduse meşteşugul extracţiei şi pre E5TERA S3NA
scamă au reieşit lucruri şi iar planul valoric al inves- 25 brigăzi, în frunte cu cca de Ilie Filiche, Fran- lucrării fierului. 7 ipurilc dc
bune şi rele“. Afirmaţia ex condusă de Eugen Voicu, cisc Fazakas şi Titu cuploare pentru redus mi-,
primă, evident, un adevăr, care a depăşit planul cu Teaeenco. nereitl, fondanlul pe bază (Continuare in pag. a 2-a¡
dar un adevăr spus numai 34 300 tone,, urmată de Ale
pe jumătate, pentru că lu Adanări generale xandru Lazov, Ion ’ Cîşlaru şi
crările adunării — atît ma Dumitru Lconte — cu peste
terialele prezentate, cit şi ale oamenilor muncii 6 000 tone fiecare. Constan
dezbaterile — nu s-au limi tin Alcxa, Bartha Erancisc,
tat la simpla prezentare a Petrică Mczei, Ghcorghe To-
lucrurilor în alb şi negru, ci rna, Vasilc Glişca — cu cîtc
au constituit o analiză exi tiţiilor a fost depăşit cu 29,5 2 000—4 000 tone şi altele dc
gentă, o dezbatere vie, com la sută. la abataje şi dc cele conduse
bativă, pătrunsă dc spirit an- Pentru obţinerea unor ast dc Kovacs Erancisc, Vasilc
„ gaj aut, mobilizatoare pentru fel dc rezultate, s-au depus Pavel, Constantin Borş, Ar-
îndeplinirea exemplară a sar eforturi mari : au fost puse
cinilor dc plan sporite şi a în funcţiune noi fronturi de pad Siciodi, Nicolac Dinescu
.obiectivelor . cu care minerii lucru, dotate cu tehnică mo dc la lucrările dc pregătiri
dc la Petrila au declanşat în- dernă, cum sînt complexele şi deschideri, sau faptul că
sufleţitoarea întrecere a mi dc susţinere mecanizată, com 23 brigăzi au aplicat iniţia
nerilor din acest an. bine dc abataje şi dc înainta tiva „Brigada înaltei produc
începînd cu lucrurile bune, re, s-a extins transportul cu tivităţi", din care 8 au fost
trebuie arătat că în anul în benzi în toate sectoarele de
cheiat minerii petrileni, care, producţie, s-a îmbunătăţit or premiate pentru rezultatele
în frunte cu organizaţia lor ganizarea producţiei şi a foarte bune în muncă şi
comunistă, au acţionat cu muncii. Despre dăruirea şi punctajul pozitiv obţinut.
multă pricepere, ambiţie şi pasiunea cu care au muncit C. MAGDALIN
spirit de abnegaţie pentru. a colectivele sectoarelor şi bri
ocupa un loc fruntaş în în găzilor vorbesc în modul cel (Continuare în pag. a 2-a)
Brigadierul
Ke-
Laurenţiu
pyjŞEWŢEl îndemnul CHEMĂRI LA ÎNTRECERE Icmen de la mina IŢrieani
cu cîţiva din ortacii săi.
cele care ştim să păstrăm, După bucuria de pe feţe
Eram o sută, poale mai să dăm viată, să protejăm între căminele culturale si între le minerilor înţelegem că
multe. Participam, în sala viata-, Dc la noi, femeile, 9 a fost încă un şut bogat
mică a casei dc cultură, la mamele, se cere nespus de unităţile şcolare îiunedorene în cărbune.
simpozionul „Congresul al mult cînd vorbim despre
Xll-lca al partidului — calitatea omului“. ) 9 Foto : M. OLTEANU
direcţii şi îndemnuri pentru Simpozionul se transfor (in pagina a 3-a)
munca şi via fa femeilor“, mase intr-un patetic îndemn
organizai de Comitetul mu la strădania de a investi
nicipal al femeilor Deva. în formarea tinerilor lot ce
Ceea ce ne împărtăşea to are mai frumos şi curat ge I Hunedoara, cu începere de perativa a deschis o secţie UN URIAŞ OBOL
varăşa Ileana Bârţan, pre niul nostru, de a duce o N la ora 15,30, primul meci a- do prelucrat mase plastice
mical al sezonului : Corvinul
şedinta Comitetului jude politică, socială preventivă, I în piepteni, dopuri etc., ca DE OMENIE
— Politehnica Timişoara. © re lucrează în proporţie de
ţean al femeilor, erau gîn- pentru a nu ajunge la re Mîine, joi, ora 15,15, pe sta 40 la sută cu materiale re- Printr-o muncă plină de
duri, trăiri emoţionante din buturi umane, dc a căuta I APARTAMENTE dionul din Gurabarza, for folosibile. dăruire a comitetelor şi co
sala Congresului, acolo un cauze şi nu a rezolva con PREDATE LA CHEIE maţia locală Aurul întîlneşte misiilor de Cruee roşie, a
pe C.F.R, Cluj-Napoca.
colectivului de la Centrul ju
de a avut onoarea să re secinţe. Momentul liric care ! LA FERTILIZAREA deţean Hunedoara de recol >«
prezinte femeile hunedore- a încheiat înlîlnirea — şi N Constructorii de La şantie UNITĂŢI noi FAZIAL4 tare şi conservare a singe- s
ne. Erau impresiile încă vii: căruia i-a dat gingăşie şi 1 rul 3 — Haţeg al T.C. Deva A CULTURILOR lui, anul trecut aici s-au re
atmosferă entuziastă, înaltei fior recitalul de vers şi * au predat zilele acestea lo DE PRESTĂRI SERVICII coltat 3 337 1 sînge donat vo
catarilor 48 de apartamente, luntar, adică cu 500 1 mai
limită organizatorică şi a- melos patriotic al elevilor \ cu una, două şi trei camere, PRIN COOPERAŢIA Pentru obţinerea de recolte mult dccit sarcina planifica
nalilică, ideile de valoare clasei a Vl-a dc la liceul în blocul 13 D. Noul bloc, DE CONSUM sporite la culturile de cerea tă. O notă bună pentru do
ci
centru
viitorul
istorică, strălucita expresie pedagogic — a făcut mai ridicat al in oraşului, se prezintă le păioase, la C.A.P. Timpa natorii din C.S.H., al căror
vic
de
Alături
a unităjii poporului în ju ardentă această chemare la I într-o arhitectonică moder teşugărească, cooperaţia meş se lucrează intens La aplica număr se ridică la 2 768 do
cooperaţia
dc
S nă, elegantă, cu magazine
rul partidului. Erau cerin strădanie pentru calitatea consum completează armo rea fazială a cite 250 kg a-
comerciale la parter, care se natori onorifici.
ţele mari pe care marele omului. De fapt, ce-ar fi află în curs de amenajare. nios reţeaua de prestări ser zoiat de amoniu la hectar pe
forum le-a pus în faţa na întregit mai curat această s vicii pentru - populaţie. In întreaga suprafaţă — 200 ha.
Brad, cooperativa dc .consum
ţiunii — cerinţele calităţii înflăcărată descindere a su MECIURI AMICALE locală a deschis o unitate Acţiunea este realizată de
\
în toate domeniile. Şi mai fletelor ? s DE FOTBAL de marochinărie şi o tim- mecanizatorul Ion Aruncu- 8
1 presus de toate, calitatea o- © Astăzi, miercuri, la plărie mecanică. La Pui, coo teanu. i
■mului. Omul nou. „Sînlcm LUCIA LiCiU 1
