Page 9 - Drumul_socialismului_1980_01
P. 9
>
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Prestigiu
eîştigat prin fapte
C'md l-am întrebat pe vorbe de laudă. într-adevăr,
Mi.rcca Cincora, şeful co aşa este el. Meseriaş price
loanei de transport calatori put, cetăţean model, om de
Haţeg, care este cel mai omenie. într-un cuvînt, un
bun lucrător din subordinea adevărat comunist.
sa, nc-a răspuns, după o cli — Nea Costică, dumnea
pă de gândire : ta eşti oltean !
— Nu am stat să-i „ju — într-adevăr. Da de
dec“ pe toţi. Avem mulţi unde ştii ?
oameni vrednici în colecti — După vorbă.
— Sînt oltean de prin
vul nostru, dar fără îndo
ială Constantin Duduială împrejurimile Craiovei, însă
se numără printre cei mai de la 14 ani trăiesc prin
buni. Lucrează la noi de la aceste locuri. Mai î.ntîi în
înfiinţarea autobazei. Eu îl Valea Jiului. Am muncit la
cunosc de peste 12 ani şi construcţia de drumuri şi
pot să afirm că este unul poduri. De atunci am pa
dintre şoferii noştri de siunea pentru această mese
„prim rang". Nu prea sînt rie. Mă luase un om de
mulţi ca el în judeţ. In prin părţile noastre pc lin
cei peste 18 ajni de cînd lu gă el. Avea un tractor, li
crează oa şofer pe autobu nul vechi, marca „Fordson". Brigadierul Constantin Ni-
ţ.l. de la sectorul V/II in
zele noastre, n-a avut nici vestiţii minei Vulcan. In
. un accident, nici- o recla- MIRCEA LEPĂDAŢII amil trecut, brigada sa a
maţie din partea călători depăşit pianul cu peste
Anul XXXII, nr. 6 894 Duminică, 6 ianuarie 1980 4 pagini — 30 bani lor, ba dimpotrivă, numai {Continuare in pag. a 3-a) 7»« mc.
. Foto : M. OLTEANU
• a» hotantoT penfora kdeplm&ea ca sacces a sardmî« htreguy cmtml în deplină unitate de voinţă şi acţiune,
organizaţiile proprii ale Frontului Unităţii
0 CAUT ATI NOUĂ, SUPERIOARĂ, SPIRIT REVOIUTIONAR lN MUNCĂ Şi CREAŢIE Socialiste acţionează cu însufleţire şi hotărîre
0 nouă etapă a întrecerii socialiste materiilor prime, elimina a Munca conştiincioasă şi rodnică
eficientă
Valorificarea
rea risipei şi a consumu
ce vizează înaltă calitate şi eficienţă rilor neraţionale nu sînt este măsura completă a
probleme de azi, de ieri
pentru colectivul de mun
Întreprinderea
la
în toate domeniile de activitate că de Orăştie. Oriunde participării noastre la viata
chimică
te-ai opri prin întreprin
Hotărî*t să întâmpine eu fel, cu bilanţul bogat ai a- exigenţă şi responsabilitate dere, simţi un NU ho- politică şi socială
succese de prestigiu cele nuiui 1979, s-a încheiat încă din partea fiecărui colectiv, tărît declarat risipei. Un
două mari evenimente ale a- o etapă a întrecerii socialiste al fiecărui om în activitatea NU izvorit din înaltă con Organizaţiile proprii ale — oferă fiecărui om posi
nîilui 1979 — aniversarea a din cincinalul revoluţiei teh- de producţie. întrecerea in ştiinţă profesională, din Frontului Unităţii Socialis bilitatea de a participa ac
Să de ani de la eliberarea nico-ştiinţifiee — etapăi deo muncă, hărnicie şi creaţie — dăruirea in muncă. O te constituie cadrul în care tiv la viaţa economică şi
ţării şi Congresul al Xll-lea sebit de importantă în croni declanşată, practic, din pri preocupare constantă de oamenii muncii îşi mani socială a patriei. F,u sînt
al partidului, — să încheie ca edificării multilaterale a mele zile ale noului an — a răspunde prin fapte festă din plin capacitatea muncitor constructor şi con
anul cu importante depăşiri României socialiste. are ca obiectiv de bază- de demne de laudă necesi creatoare, participă plenar duc o echipă. Oamenii din
ale prevederilor de plan, pen întrecerea socialistă conti păşirea prevederilor Planului tăţilor economice ale ţării la traducerea în viaţă a po subordinea mea au primit
tru a aborda ultimul an al nuă însă. Continuă la noi naţional unic de dezvoltare noastre. Produsele reali- liticii partidului şi statului cu mult entuziasm crearea
cincinalului de pe o platfor cote de hărnicie' şi devota cconomico-socială pe anal nostru, la înfăptuirea isto organizaţiilor .Frontului U-
mă solidă de înfăptuiri, oa ment patriotic, revoluţionar, 1030, în toate domeniile de ricelor hotărîri ale Congre nităţii Socialiste, conside
menii muncii hunedoreni — vizînd grăbirea saltului la o activitate; la toţi indicatorii, CGMÎRiB'JŢll sului al Xll-lea al Parti rând acest act o expresie a
români, maghiari, germani şi calitate superioară şi la efi îndeplinirea exemplară a an dului Comunist Român. preocupării conducerii parti
de alte naţionalităţi — au ac cienţă ridicată în toate do gajamentelor anuale ce vor fi LA... 10 MILIOANE Deşi a trecut puţină vre dului şi statului nostru pe
ţionat într-o. deplină unani meniile de activitate! Sarci asumate "în apropiatele adu me de la constituirea lor, linia lărgirii şi adîncirii
mitate de gînduri şi idealuri nile de plan mobilizatoare pe nări generale ale oamenilor organizaţiile proprii ale continue a democraţiei so
— în spiritul politicii parti care le au toate unităţile e- muncii şi cu prilejul chemă zate aici îşi au sorgintea F.U.S. au trecut la o vie cialiste.
dului nostru, al orientărilor conomice din judeţ, ca dealt rilor la întrecere socialistă ce in „aurul lichid al pămin- activitate politică realizînd Organizaţiile proprii ale
şi îndemnurilor adresate cu fel clin întreaga ţară, reclamă vor fi lansate în' cursul aces tului" — in ţiţei. mobilizarea cetăţenilor la Frontului Unităţii Socialis
diferite prilejuri naţiunii de în această nouă şi importantă tei luni între judeţe, muni Ca atare, el trebuie înfăptuirea programelor de te desfăşoară o vie activi
către tovarăşul Nicohie etapă a întrecerii socialiste, cipii, oraşe, comune, unităţi drămuit cu chibzuinţă. Şi dezvoltare a localităţilor, a tate pe linia mobilizării oa
Ceanşescu —, dobîndind rea din anul de confluenţă între economice. Criteriile pe baza cum poate fi drămuit, patriei socialiste. Aşa a re menilor muncii la realiza
lizări remarcabile în toate două cincinale, mobilizare e- cînd cererea de mase levat şi ancheta realizată rea sarcinilor economice ce
sectoarele de activitate. Ast nergică, acţiune fermă, auto (Continuare in pag. a 2-a) plastice este tot mai ma în oraşul Brad, in aceste le revin. în această idee,
re. Ca să răspundă aces zile de început de an nou, Virgil Bolcu, preşedintele
tui comandament, lucră cind întregul nostru popor comitetului organizaţiei
torii de la mase plastice a pornit cu hotărîre la în F.U.S. de la Unitatea de
s-au gîndit puţin şi au făptuirea obiectivelor celui bunuri metalice Brad, spu
găsit citeva soluţii viabi de al cincilea an al actua nea :
le. Şi-au îndreptat in pri lului cincinal. — Planul pe anul 1979 a
mul rind atenţia spre ca — Organizaţiile proprii fost îndeplinit şi depăşit.
pacităţile de producţie. ale Frontului Unităţii So
Adam Paca, Gavrilă Mag- cialiste — ne spunea Con TRA1AN BONDOR
dău, loan Moldovan au stantin Zugravu, lucrător
trecut la revizia utilajelor pe 'şantierul de construcţii (Continuare in pag. a 2-a)
de mare capacitate şi
mare productivitate, pen
tru ca acestea să nu mai
,,dea" nici un rebut. Apoi,
s-a mai făcut un pas :
recuperarea şi refolosirea
materiilor prime şi mate
rialelor rezultate din pro
cesul de producţie, şi con
sum. Numai în acest an,
aici vor fi fabricate nu
meroase produse din ma
se plastice din materiale
recuperate din reţeaua de
consum. Cantitatea de
Aspect <le la atelierul me produse recuperate -—-
canic al I.V. ( .Han. .Subin peste 500 tone. lată, cite
ginera Maria Zăprodeami
(prima din dreapta), îm va contribuţii la în
atlas multe inovai ii şi'îm preună eu trasatorii O cer deplinirea angajamentu
bunătăţiri care au avut ce! a Ii arii ou şi Eugen A- lui I.C.O. de a da în
Ora 12.00. Fanfara ciulă drept scop mărirea capaci vram, exeeulă trasarea 1980 o producţie supli
Ia rampu palului ..7 Noiem tăţilor tic funcţionare si si pentru prelucrare a unui mentară in valoare de 10 „Marmura“ Soneria“. Anul 1980 a debutat cu bune rezul
batiu de freză pentru* U.M.
brie" de la I.M. Vulcan. O-, guranţă în funcţionare. Cugir. milioane lei. tate la linia de prelucrat placaje din marmură, unde a fost
rele 12.2.1. Apare la ori 7 ¡mp de 21 de ani, la mi Foto : VIRGII. ONOIU DORIN CORPADE surprinsă această imagine.
zont colivia, avîndu-l la na Vulcan s-a preocupat şi
„bord" şi pe lăcătuşul spe de creşterea cadrelor tine
cialist loau. Jara, tare îşi re. Cei ce au lucrat cu fit-
încheia in acea zi activi ra-baci — cum ii spuneau toare populară cu oare se „LOGODNICA“ ACŢIUNI PENTRU
tatea in timpul munţii (34 ortacii — sini azi. şefi da vor prezentă la faza de ma LA... PETROŞANI MECANIZAREA
de uni, din care 21 de tini echipă ca Aurel Polra, l‘a- să a actualei etape a Festi
numai la sectorul electro x>cl Călugăreau. Soradi valului naţional „Cintarea Teri seara, Teatrul de stat PREPARĂRII
României“.
mecanic al I.M. Vulcan). Frajtcisc, Constantin Dalea „Valea Jiului“ a prezentat, la FURAJELOR
loan Jura a fost la mina (cel care a pr.elual echipa ŞEZĂTOARE SIDERURGIŞTI, sediu, un nou spectacol cu s
Unităţile agricole coopera-
Vulcan un valoros inova de la loan Jura). POPULARĂ premiera acestei stagiuni — tis te din judeţul nostru, cu t j
tor. A conceput şi confec In amintirea mun LA ODIHNA „Logodnica“ de Alexandru sprijinul acordai de I.R.E. *
ţionat uşi pentru rampele cii demne, de dece In satul Fizeşti (Pui), unde ŞI TRATAMENT Sever, in regia lui Marcel Deva, au pus in funcţiune 13 î
tic pul uri ce acţionează pe nii, .colectivul i-a luminat o în ultima vreme s-au afir Şoma. O distribuţie bună — tocători pentru prepararea 1 *
cu
actorii
mecanizată a furajelor, iar
Drăcea,
Dumitru
mat pe scena căminului cul
principial pîrghic-brat, a machetă cu putui „7 No tural din localitate şi clin â- In anul care a trecut, din Paulina Coclreanu, Mirela în această perioadă se aeţio- jj
Hune
siderurgic
realizat modificarea ¡rinei iembrie", o lampă de mină. şezârsle vecine patru forma Combinatul plecat în staţiuni, Cioabă, Alex. Angliei eseu şi neazâ in vederea dării in 5
au
doara
l-a maşina de extracţie a trofee prin care Jura-baci ţii artistice — de fluieraşi, lâ odihnă şi tratament, nu alţii — dă spectacolului nota folosinţă a altor i) asemenea >
dansatori, grup vocal şi so utilaje. ;
pulului nr. 1, modificarea se va simţi mereu alături lişti vocali —, se află în pre mai prin comitetul sindica comediei moderne atît de
împinguloruhu de la. ori de cei cu care, o viată, a gătire • o şezătoare populară. tului, 1 U76 de oameni ai aşteptată de public. S&ptă-
zontul 420 şi a sistemului pus umărul la bunul mers Pe im libret inspirat din muncii — oţelari, furnalişti, mina viitoare, colectivul pe-
via{a şi obiceiurile satului, laminatori, aglomerato rişti.
de ungere de la maşina de al producţiei. (Tudor Mucu- artiştii amatori reuşesc să (Vasile Grigoraş, corespon troşânean Întreprinde, cu
extracţie — puful nr. 4. A ţa, corespondent), I realizeze o a dent) . „Logodnica“, un turneu in
realizeze o autentică şeză-
judeţ.