Page 90 - Drumul_socialismului_1980_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

„Să unim tot mai strîns forţeie întregului Atmosferă de lucru angajantă, combativă, mobilizatoare
popor, iniţiativa şi spiritul revoluţionar al tu­
turor oamenilor muncii din patria noastră — (Urmare din pag. I) depăşi greutăţile care mai lii — 4 000 tone, V — 3 000 şi singurul lucru pe care-1
muncitori, ţărani, intelectuali, tineri şi vîrst- există, de a onora în între­ tone, I — 1 000 tone — aco­ cerem este să ni sc asigure 16.00 TeJ<
16.05 Şco:
Ca o încununare a muncii gime angajamentele asumate. perind în întregime angaja­ materialele şi vagoneţii de
noii
nici, bărbaţi şi femei, români, maghiari, ger­ depuse şi a grijii pe care Potrivit planului şi anga­ mentul luat pe mină la prin­ care avem nevoie ca să pu­ i6,ao Ciro
mani şi de alte naţionalităţi — şi, sub condu­ partidul o poartă minerilor jamentului, minerii petrileni cipalul obiectiv. Toţi partici­ tem lucra. Altceva nu am de 17.00 Atei
panţii la dezbateri au subli­
spus !“. La rîndud său, mais­
vor realiza în anul 1980 pe­
retribuţia medie lunară s-a
cerea Partidului Comunist Român, forţa con­ ridicat în 1979 la 3 225 lei/ ste 11,5 la sută din produc­ niat necesitatea punerii în trul mecanic Theil Hans, rc- 17.20 Con
ţeni
ducătoare a întregii noastre naţiuni, să asi­ muncitor, faţă dc 2 920 Ici, ţia totală a Văii Jiului, vor valoare a întregului potenţial ferindu-se „la o rotiţă mică 17.35 Edu
în anul precedent, ceea ce trebui să producă în plus uman şi tehnic, realizarea in­ din marele angrenaj al mi­ 17,53 Inte
gurăm îndeplinirea exemplară în viaţă a ho- înseamnă la nivelul unui an 140 000 tone de cărbune faţă tegrală a programului dc me­ nei“, a relevat necesitatea 18.20 Tra¡
târîrilor Congresului al Xfl-lea, ridicarea pa­ un venit mediu suplimentar de anul 1979, să realizeze a- canizare, a capacităţilor dc creării posibilităţilor pentru 18,30 Con
dc 3 660 iei pentru fiecare proape 6,5 km lucrări dc pie­ producţie prevăzute, îndepli- producerea prin forţe proprii 18,50 1001
triei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în­ oin al muncii de la mina Pe- şi în condiţii economicoase la 19.00 Tel«
tărirea continuă a forţei sale materiale şi spi­ tcila. atelierul mecanic al minei a 19.20 In .
Ocnpîndu-se în acelaşi pieselor de schimb cc se pot tirei
rituale, a independenţei şi suveranităţii, timp de cele rele, adică de jjwiicgiJiiiiMa Ml IERI- produce la mină, pentru a nu 9 m
• planului
creşterea bunăstării întregului popor". deficienţele proprii din acti­ mmm —....... . fi dependenţi de uzinele con­ 19.35 Noi,
»dotării tehnice.
20.05 l*ub
vitatea colectivului, adunarea NlubLUl a înaltei calificări structoare dc utilaj minier
a analizat cu exigenţă uncie care. ocupate cu producţia 20,15 Ml ii
NICOLAE CEAUŞESCU neajunsuri privind disciplina de serie, neglijează aceste libe)
(ară
tehnică, tehnologică şi în Adunări generale ale. oamenilor muncii piese. La rîndul său, mine­ dioo
muncă şi alte neajunsuri care rul Constantin Alexc, şef de 21,40 Tel«
au diminuat realizările colec­ brigadă abataj frontal din
■ AGENDĂ ELECTORALA tivului, au contribuit la ne- gătiră şi 2 350 ml lucrări dc ni rea programului de pregă­ sectorul I, arătând că angaja­
tire şi perfecţionare a perso­
, * îndcplinirea planului în sec­ investiţii şi geologice. mentul brigăzii a fost înde­
toarele I şi V, lu .nazaliza­ Tovarăşii Arghir Păcura- nalului, prestarea a ccl puţin plinit şi depăşit şi că mi­
rea normelor de muncă în 8 ru, Aurel Marhan, Ion Va- 660 posturi pe zi în abataje, nerii petrileni sînt hotărîţi
Ce trebuie si ştim în legături din ceie 48 brigăzi. în adu­ sile, Constantin lonescu, Ma­ îmbunătăţirea substanţială a ca în acest an să muncească
nare s-a arătat că prin nc- rin Răduţ, Vasile Drăgan şi deservirii brigăzilor şi asis­ mai bine, a subliniat necesi­ ...„(HOgri
reaiizavea indicelui dc pre­ alţi oameni dc bază şi-au ex­ tenţei tehnice de specialitate, tatea îmbunătăţirii calităţii R:.Uiojuri
piesei ;
cu alegerile de la 9 martie zenţă la iucru datorită, în primat convingerea că aceste „în anii trecuţi — arăta bri­ stâlpilor hidraulici indivi­ diiior; 9,
principal, absenţelor nemoti- obiective sînt pe deplin rea­ gadierul Ludovic Fiilop din duali, îndeosebi în ceea ce 9.05 Ra­
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI vate, producţia minei a fost lizabile. Brigada lui Eugen sectorul V — noi am fost priveşte garniturile, ale că­ rilor; 10,
10.05 »e
diminuată cu aproximativ Voicu, care deţine întâietatea „în faţă", nu ca în anul 1979. ror defecţiuni frecvente pro­ la datei
10 000 tone, iar prin ¡reînca­ pe mină în ceea cc priveşte Cu toate greutăţile, ' bri­ voacă serioase greutăţi. îo.so nîi
Alegerile de la 9 martie n.c. — important eveni­ drarea în indicatorul dc ca­ iniţiativele s-a angajat să de­ gada mea şi-a depăşit planul, La climatul fertil de luoru, 11.00 Bul
ment în viaţa ţării şi a întregului popor — au loc in­ litate, mina a fost .penalizată păşească planul anual cu dar trebuie să se ia măsuri de înaltă responsabilitate Microfon
Buletin
tr-o perioadă de fierbinte entuziasm şi. puternică an­ cu peste 2 000 tone. 10 000 tone dc cărbune, iar ferane pentru lichidarea nea­ comoara
gajare a tuturor fiilor patriei pentru înfăptuirea poli­ La dezbaterile adunării, re­ reprezentanţii tuturor sectoa­ pentru înfăptuirea sarcinilor 13.00 Bat:
puse de partid în faţa mi­
ticii interne şi externe a partidului, a prevederilor pla­ prezentanţii oamenilor mun­ relor de producţie care au junsurilor în aprovizionarea bul imit
jurnal ;
nului pe 1980 şi pe întregul cincinal, a angajamentelor cii de la mina Pe tril a au luat cuvîntul în adunare au tuturor fronturilor dc lucru". nerilor de a spori producţia eit.oreşti
asumate în întrecerea socialistă dc oamenii muncii de dovedit o înaltă răspundere întărit angajamentele ante­ „Am realizat anul trecut a- de cărbune a ţării, minerii economii
la oraşe şi sate. Aceste alegeri care se desfăşoară sub muncitorească, luînd atitudi­ rioare de a produce peste proape 300 ml peste plan la petrileni s-au angajat să ştiri ; 17
mimo ;
semnul unităţii dintre partid şi popor, a puternicii ne fermă împotriva lipsurilor, plan — sectoarele 11 şi IV înaintare, spunea brigadierul muncească fără preget pentru de folel
emulaţii generate de Congresul a! XlI-lea al P.C.fi. şi cxprmiîndu-şi botărîrea dc a eîte 6 000 tone de cărbune, Kovacs Frânase, ţi sîntem a contribui din plin la în­ „Vox M
Congresul al lî-lea al F.B.U.S. — se caracterizează capabili ca în anul acesta să făptuirea marilor obiective sorii ;
muzică |
prinir-un larg şi profund democratism propriu orîn- realizăm mai mult, să depă­ stabilite de Congresul al XlI- electoral
duirii noastre socialiste, care asigură participarea acti­ şim planul şi angajamentele lea al partidului. no re ; 25
vă a maselor la conducerea societăţii. 23.00 Bi,
23,30—3,01
Pentru a veni în sprijinul alegătorilor şi a lămuri
cal noel
unele din prevederile Legii electorale, deschidem ru­
brica noastră de întrebări si răspunsuri sub genericul Secretul" «fior rezultate de prestigiu:
„CE TREBUIE SA ŞTIM ÎN LEGĂTURĂ CU ALEGE­ TIMIŞ»
RILE DE LA 9 MARTIE La această rubrică vom litatca r
trata probleme legate de organizare şi desfăşurare a Spiritul novator, zilei; 20
alegerilor. în ziarul de azi : social-pu
perfecţia
muncă,
responsabilitatea în muncă! iilor in
Cine organizează alegerile şi propune mico-soc
to-ial _
candidaţii de depuîaţi ? Unitatea dc bunuri meta­ — Am notai pînă acum BKtniirf
lice din Brad arc trecut pc ce-a fost. Cc va fi in anul dv.; 21,Oi
Aşa cum prevede Con­ ţiei şi Unităţii Socialiste „actul de naştere“ anul 1974, &ct*ta ? terară ;
stituţia ţârii şi Legea elec­ organizează, sub conduce­ an în care pe poarta ei au — 98 la sută din producţia (ia cărţi
torală, drepturile electorale rea Partidului Comunist ieşit primele umbrele. De un ¿cestui an constituie „nouta­ Eugen H
constituie o expresie a ma­ Român, participarea cetă­ singur tip. De atunci, pro­ te". Ani trecut la produce­ za, „I.u
nifestării puterii unice şi ţenilor la desfăşurarea ale­ ducţia s-a diversificat, a rea unor noi tipuri de tun­ cronică
cian Aii
suverane a poporului, în gerilor, campaniile electo­ crescut dc la un an la altul. drele (pentru femei, bărbaţi
frunte cu clasa muncitoare, rale şi propune candidaţi Dăm doar două cifre. în şi copii), în mai multe va­
a participării nemijlocite a de deputaţi pentru Mărea 1975 — 38 000 dc umbrele, riante şi a două noi truse
cetăţenilor la conducerea Adunare Naţională şi con- în 1979 consemnăm produ­ şcolare de lucru manual.
statului. Frontul Democra­ siliiie populare. cerea a 300 000 bucăţi, rea­ — Referitor la umbrele,
lizate în şase variante. Toi explicaţi-nc in ce constă nou­
Unde şi de către cine se fac propunerile în acest an, la 1 februarie tatea ? cîntec (i
DEVA
' de candidaţi ? 1979, tmărul, dar harnicul, ’ — A intrat hi producţia nelor <d
colectiv dc aici a raportat de Seric tipul de umbrele SA : r-nr
Propunerile de candidaţi panţii la adunare iau cu- îndeplinirea planului pe în­ dublu pliante {bărbăteşti şi <m<'t
de deputaţi pentru Marea vîntul şi îşi exprimă opi­ tregul cincinal. Succesul ofe­ de femei). Din punct de ve­
Adunare Naţională şi con­ niile, susţin candidaturile. ră garanţia unei producţii dere funcţional ele sînt . su­ toiul); *
siliile populare se fac în a- Toate candidaturile sînt su­ suplimentare de 90 milioane perioare celorlalte tipuri rea­ dar rămi
dunări electorale ale cetă­ puse aprobării adunării şi lei. lizate pînă acum. Scheletul Viteazul '
niroa);
ţenilor. în aceste adunări, apoi sînt prezentate comi­ Cine sînt autorii frumoa­ c&tc executat dintr-un profil toare <7
candidaţii sînt prezentaţi siilor electorale de circum­ Maşina ite flamat de pe linia laminorului de 1300 mm, selor realizări, care-i „secre­ din oţel special (şi nu din nu-1 cux
(Kepublii
de către reprezentanţi ai scripţie unde se face înre­ de ja C.S. Hunedoara, acţionează neîntrerupt, zi şi noapte... tul" performanţelor colecti­ stemă ca la tipurile prece­ neva ca
consiliilor F.D.U.S. Partici­ gistrarea lor. foto : VÍRG1L GNOJU vului ? dente) ceea ce îi măreşte re­ Frate şi
— Peste 85 la sută din zistenţa, Prin folosirea unor VUIXIAN
tonre (¡V.
membrii colectivului nostru soluţii tehnice originale am NEA ; U
„Inima pădurenilor“~un viilor oraş... la înălţime sînt femei — ţine să preci­ reuşit să reducem consumul Navaronc
(Miiternl)
de metal, deci greutatea um­
zeze inginerul Ioan Faur, şe­
ful unităţii. Ele reprezintă brelei, cu 30 la sută. Noile ti'it! cel ă
ANINOA!
forţa colectivului, iar mun­ tipuri vor cîntâri doar 330 (Muncitei
(Urmare dîn pag. 1) vind munca în toate fron­ introdus apa potabilă şi ca­ fost distinsă cu locul 8 pe dc grame. Calitativ şi estetic Moartea
turile de lucru. O nouă ca­ nalizarea, s-au dat în folo­ tară în cadrul Festivalului ca, hărnicia lor, stau la baza iembrie)
litate a mineritului ca şi an­ naţional „CîrUarea Româ­ succeselor noastre. Muncitoa­ vorbind, ele nu sînt cu ni­ cola mi:
sinţă un complex comercial re ca Doina Martin, Olga mic inferioare celor dizi im­ GfJRAB.A
şi în mineritul din munţii gajamentul de a extrage niei“. ky (Mim
în Ghelari şi 5 stafii de Cimpcanu, Metania Glava, port. Semnificativ este fap­
Poiana lluscăi, Condiţiile peste plan, în acest an o ...Aleile Muncii, Mineru­ Legea e
autobuz, s-a modernizai Fii or ic a Cioară, Marja Iga tul că producţia acestui an
grele de munca, nivelul scă­ cantitate dublă -de minereu lui, străzile Constructorului, sau Maria Culda să tot fie. este contractată deja în tota­ doul v
(Flacăra)
zut de trai s-au menţinut de fier fată de angajamen­ drumul ce leagă comuna cu Eroilor. Unirii, Libertăţii — Sînt devotate unităţii, prin litate. Lebedele
apoi ani la rînd. tul anului trecut, sînt o- Hunedoara, numărul abona­ sini cîleva nume de străzi. tot cc fac sînt exemplu de — Cc oredeţi, care ar fi cultură) ;
bieclive ce şi le-au propus mentelor telefonice a eres- Nuine noi ale unui vechi sa şl bc
ic hărnicie şi dc mobilizare atributele acestui tânăr co­ (Popular’
centru muncitoresc în care
— Ziua bunu l U-« cam pentru întregul colectiv. lectiv ? CAI, AN:
a» ile ci
dat de lucru zăpada asta — Îr‘ viata pulsează la fel ca in­ — Dacă femeile reprezin­ — Hărnicia oamenilor, spi­ Piesa ne
ne adresăm pensionarului G t. i A l tr-o localitate urbană. în tă „forţa“, atunci bărbaţii ritul novato-r, responsabilita­ pianina
Nicolae Lăscufoi. în vîrstă care „n-ai de ce să fii nă­ (•cci 15 Ia sută) ce rol au ? tea în muncă. în această pri­ şut) ; I.L
căjit evul traiul vieţii este, riei meii
de 77 de ani, cu 86 dc ani — Majoritatea bărbaţilor vinţă cei care se detaşează, LIUC : C
sînt,
lucra“
cînd
poţi
munciţi în mină, care, îm­ îlmtraZe -mm,..,.............. bani după cum zice Gheorghe lucrează ia sectorul mecanic, care înmănunchează şi im­
—
preună cu băiatul, şi acesta vw a-teitâ- eîetâor£i& 19&0. întreţin şi repară utilajele. pulsionează energiile întregu­
7 orna Fotoaică, pensionar, lui colectiv sînt comuniştii.
tatu şi bunic la lindul lui, Buni meseriaşi, unii dintre
cu 25 de ani literali în Ei sînt mereu în frunte, e-
curăţau zăpada din curte şi mină. ci nu se limitează doar la
din stradă. minerii pentru acest ultim cui cu 60 în ultimii 2 ani, atât, ci gîndese şi creează uti­ xemplu pentru toţi oamenii
an al cincinalului. Ele re­ oficiul poştal se 'mândreşte Această „inimă a pădure- laje noi, de marc randament. muncii. Şi nu întâmplător, ce­
— Nu-i bai, nunul sănă­ nilor* Timpul
flectă schimbări şi în con­ cu realizări remarcabile in din crîinp'eiul de tară Astfel toate S.D.V.-urile le mai mari realizări din „is­ ziua <le
tate să [ie...
ştiinţa minerilor a căror ce priveşte pătrunderea pre­ ce se numeşte Poiana Rus- (ştanţe, matriţe, scule şi chiar toria“ de pînă aoum a uni­ me Sn gi
— Frumoase casă şi aca­ căi pulsează în anii socia­ rul sc)
muncă constituie o parte a să. Se mai mândresc ghe­ maşini) au fost fabricate aici tăţii le-am obţinut în anul
returi aveţi ! lismului asemenea dorinţei vor sţru
ceea ce va însemna o dez­ ţar enii cu fabrica de piine la noi, după concepţii pro­ celui de al XlI-lea forum »1 Vintul v
— Da; p-aici, cîl întorci voltare economică medié a ce arc o capacitate de 10 oamenilor ei liberi şi stă- prii. Dau doar un singur comuniştilor români. Sînt si­ eu intei
ochii, nunta’ case noi... Urui pîni să hotărască, să înfăp­ din sud-
ţării noastre în viitorul cin­ lone pe zi, cu modernele exemplu, dintre multele alte­ gur că şi în acest an (cînd
şi una. D-apăi, tăLe s-or tuiască... tura va
cinal. unităţi comerciale ce • vor le. Aveam nevoie de un a- vom atinge şi chiar vom de­ tea intri
cam înschimbal p-aici. A-
După cum ne spune Fro­ desface în arest an mărfuri ...Coborim depărtîndu-ne telier de acoperiri galvanice. păşi cifra de un milion de ziua tr
vcm două dispensare, poti- tan.7 icula, primarul comu­ în valo'are de 88 milioane de minunatele privelişti ale L-am conceput noi şi l-am umbrele) în care voi o debuta Frecvent
că şi cabinet de dinii. /!- nei, numai în ultimii ani lei, cu cantina nouă, cu u- ţinutului cu frumuseţi spo­ executat prin autodotare. şi pc piaţa externă, colecti­ ceafă cu
veni poştă, şcoli şi grădinile. s-au dat in folosinţa un că­ nilăţile de frizerie, coafură, rite de ninsori, de localita­ Funcţionează cu rezultate ex­ vul nostru — avînd ca pro­ ciură.
Foaie se schimbă, se-n- min muncitoresc cu 400 foto şi reparaţii radio-tv. tea situată la cea mai mare celente. Iar printre cei mai gram dc acţiune hotărîrils.
noiesc. locuri, 4 cămine culturale ale cooperaţiei meşteşugă­ altitudine, urcată prin timp activi sc numără Emil In- Congresului al Xil-îea — va
La nu
în bazinul metalifer, ni­ în satele aparţinătoare, s-au reşti şi mai ales cu secţia şi apropiată tot mai mult dreş, Ioan F3orea, Mihai păşi ferm pe calea consoli­ rteral ri
velul prodnefiei rejleclă mai adăugat 270 de aparta­ ce lucrează minunate covoa­ prin hărnicia oamenilor ei Plic, Nicolae Botoş, Ispas dării şi amplificării rezul­ mult noi
schimbările calitative pri­ mente celor existente, s-a re, cu formaţia corală ce a de caracteristicile oraşului. Golcea şi . maistrul Izidor tatelor. sori ten
Gnldstcm. MIRCEA LEPĂDATU