Page 1 - Drumul_socialismului_1980_02

Tovarăşul Nicoiae Ceauşescii
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VĂ \
s-a înîîlnit oii tovarăşul Andrei Oroiîiîko,

ministrul aîaceritor externe al U.R.S.S.

T o v a r ă ş u l Nicoiae în cursul convorbirii a precierea României cu pri­
Ceauşescu, secretar general avut loc un schimb de pă­ vire la situaţia internaţio­
al Partidului Comunist Ro­ reri cu privire la securita­ nală actuală, preocuparea
mân, preşedintele Republi­ tea europeană, situaţia din faţă de accentuarea încor­
cii Socialiste-România, s-a Orientul Mijlociu, din Asia dării şi a subliniat nece­
întilnit, joi după-amiază, de sud-est şi la alte pro­ sitatea dea se acţiona pen­
cu .tovarăşul Andrei Gro- bleme internaţionale actua­ tru a împiedica înrăutăţi­
mîko, membru al Biroului le. A. A. Gromîko a făcut rea acestei situaţii şi de a
Politic al C.C. al P.C.U.S., şi o expunere asupra si­
ministrul afacerilor externe tuaţiei actuale a relaţiilor se asigura continuarea po­
al XJ.R.S.S., care face o vi­ sovieto-americane. liticii de destindere, de
zită de prietenie în ţara T o v a r ă ş u l Nicoiae pace şi colaborare interna­
noastră. Ceauşescu a prezentat a- ţională.

Puternică angajare minerească

pentru sporirea producţiei de cărbune
Anul XXXII, nr. 6 916 Vineri, 1 februarie 1980 4 pagini — 30 bani

Adunarea generală a oamenilor muncii de ia i.M. lupenî

într-o atmosferă de pu­ doara al P.C.R., preşedinte­ XI investiţii, Kacso Ion,
ternică angajare minereas­ le Comitetului executiv al şef de brigadă sectorul VI,
că s-a desfăşurat ieri a- Consiliului popular jude­ Mircea Suba, şeful sectoru­
dunarea reprezentanţilor ţean. lui de transport, preşedin­
oamenilor muncii de la în­ Forul suprem de condu­ tele consiliului de control
treprinderea minieră Lu- cere al puternicului colectiv muncitoresc şi vicepreşe­
în spiritul decretului privind reciclarea resurselor materiale peni, al cărei colectiv de de mineri din Lupeni a fă­ dinte al comitetului sindi­
muncă, bine cunoscut pen­ cut cu acest prilej bilanţul catului, Ion Cirea, şef de
tru realizările obţinute în activităţii desfăşurate în brigadă seçtorul III, Nicoiae
Acţiuni minuţios organizate, sporirea producţiei de căr­ anul larg măsurile dezbătut Vărzaru, şef de brigadă
a
şi
trecut
bune cocsificabil, a fost în
stabilite
pe
anul 1979 iniţiatorul între­ în vederea îndeplinirii şi sectorul II, Gheorghe Calo­ 1
tă Preda, preşedintele co-
gospodăreşte aplicate cerii minerilor din întreaga depăşirii ultimul din pe actualul mitetului organizaţiilor de­
planului
anul
ţară.
1980,
La lucrările adunării cincinal. mocraţiei şi unităţii socia­
liste pe mină. Ion Rotaru,
au participat tovarăşii : Pe marginea dării de
Dezvoltarea în ritmuri înal­ brad, salcim sau stejar. A- mina Deva, se pregăteşte VIRGIL TROFIN, membru seamă prezentate de ing. şef de brigadă sectorul
te a economiei naţionale im­ dică, o pădure întinsă pe pentru a doua tinereţe. La al Comitetului Politic Exe­ Gheorghe Marchiş, directo­ VII, Victor Stoicoiu, şeful
pune lărgirea continuă a ba­ vreo S00 hectare. Preocupa­ atelierul mecanic sau oriunde cutiv al C.C. al P.C.R., vice- rul minei, au luat cuvîntul biroului protecţia muncii
zei. interne de materii prime, rea noastră în acest sens nu se lucrează cu metal a apă­ prim-ministru al guvernu­ tovarăşii : Teodor Boncalo, şi Titus Costache, director
gospodărirea cu maximă efi­ este de ieri, de azi. Decretul rut... lui, ministrul minelor, pe­ şef de brigadă din sectorul tehnic electromecanic.
cienţă şi atragerea în circui­ Consiliului de Stat însă, ne-a trolului şi- geologiei, Ion IV, Ion Divriceanu, şef de
tul economic a tuturor ma­ mobilizat şi mai mult, ne-a ...UN TABEL INCOMPLET Ciucu, prim-secretar al brigadă sectorul I, Cornel
teriilor prime vechi, materia­ arătat şi alte căi pentru a AL LUI... MENDELEEV Comitetului judeţean Hune­ Huminiuc, şeful sectorului (Continuare în pag. a 3-a)
lelor refolos'iliile, pieselor şi repune în circuitul productiv
subansamblelor, în scopul o seamă de materii prinie şi Pb, Zn. Cu, Fe, Ag, Sn.
economisirii resurselor mate­ materiale. Şi, cum în perma­ Sînt simbolurile chimice ale ÎN INTERIORUL ZIARULUI :
riale, reducerii consumurilor nenţă există soluţii, nu ne ră- unor metale cc se recupe­
energetice, diminuării efortu­ mînc decît să le aplicăm. rează în procesul de pro­
rilor valutare ale ţării şi creş­ Noi, în prezent, avem cel ducţie. Ele constituie o do­ La şantierul electrotehnic al I.C.S. Hunedoara. O hotărîre unanimă : res­
terii eficienţei în toate sec­ mai mie consum specific dc vadă a spiritului gospodăresc. pectarea termenelor planificate la punerile în funcţiune.
toarele de activitate. lemn de mină, pe "unitatea dc Metale, care înseamnă de Ce se intimplă cînd învăţămintul agrozootehnic se desfăşoară după... inspi­
în raidul nostru efectuat produs dintre unităţile de raţie. •
profil.
într-una din unităţile econo­ DORIN CORPADE O şcoală care cheamă la întrecere se obligă pe sine !
mice ale judeţului — E.M. — Cum aţi ajuns la aceas­
tă performanţă ? Faţă în faţă: cetăţeni şi organizatori ai serviciilor publice.
Deva — am - urmărit cîtcva Deva. Actualităţi.
dintre modalităţile de trans­ — Am spus. Soluţiile... gos­ (Continuare in pag. a 2-a}
punere în viaţă a Decretului podăreşti, dacă. vreţi,'deşi ele
privind recuperarea şi valo­ vizau creşterea productivită­
rificarea resurselor materiale ţii muncii. Sîntcm printre
rei'olosibile. primii din ţară care apli­
Astfel, la mina Deva, de căm integral tehnologia de SARCINII,E LUNII
la interlocutorul nostru,' in­ exploatare cu surpare prin
ginerul Tiberiu Corinda, subetaje. Apoi, la executarea IANUARIE —
şef secţie coordonator, ani lucrărilor de pregătire, la ÎNDEPLINITE
aflat... suitori, aplicăm noua tehno­ ŞI DEPĂŞITE
logie de săpare cu găuri lungi
...CUM SE „ECONOMI­ dc mină, metodă prin care
SEŞTE“ O PĂDURE se elimină susţinerile cu lemn. Lotul dc la Boiţa —
în aceleaşi condiţii recupe­ Haţeg af şantierului din
— Dacă mi-aţi permite, aş răm şi refolosim anual circa Deva, aparţinînd T.G.M.M.
da puţin timpul înapoi, cu 200 mc de lemn. Lemnul re Bucureşti, a avut cinstea
circa 10 ani. Atunci, pentru nu-şi mai găseşte nici o apli­ să lanseze la începutul a-
a extrage 1 000 tone de mi­ cabilitate îl... ardem în insta­ nului chemarea la între­
nereu cuprifer aveam nevoie laţiile de încălzire, economi­ cere socialistă către toate
sind combustibilul lichid.
de ?5—30 mc lemn de mină.
O altă materie primă — loturile şantierului. Depă­
Acum, doar 2,9 mc. în acest
foarte solicitată de economia şirea producţiei fizice pla­
interval am economisit mai naţională — este metalul. Ba­ nificate în fiecare lună,
bine de 100 000 mc lemn de nala bucată de fier vechi, la reducerea cheltuielilor ma­
teriale, folosirea maşini­
lor şi utilajelor la întrea­
/pffigTTR Panoul ga lor capacitate, o zi pc
lună să se lucreze cu ma­
teriale economisite — erau
este nouă, dar este gene­
Într-una din zileli trecu­ principalele obiective ale
te, aflîndu-ne la mina Lu- roasă şi are semnificaţii angajamentelor asumate.
peni, am asistat, în sala dc profunde. Nu întîmplător La sfîrşitul primei luni de
apel, la un microspectacol copiii unor mineri vestiţi muncă lotul se prezintă
oferit minerilor dc către prin felul în care ştiu să Minerii Vulcanului, promotori ai celor mai noi realizări In tehnica mineritului, obţin
artişti amatori de la clubul învingă în bătălia din a- sporuri superioare de producţie, folosesc utilaje moderne denuire randament în abatajele cu sarcinile îndeplinite şi
sindicatelor din localitate. dincuri, copiii unor băr­ din subteran. Fotografia reprezintă un aspect dintr-un abataj complet mecanizat al minei depăşite. .
Foto: ŞT. NEMECSEK
Vulcan.
Un spectacol emoţionant, baţi care prin modul în
mult apreciat de aceştia. care acţionează, în care
După terminarea lui, toc­ trăiesc, îşi onorează calita­
mai ne pregăteam să ple­ tea ■ de om nou, de comu­
căm, cînd privirea nc-a fost nist-, deci im întîmplător a- LUCRĂRI DE SEZON vingerllor materialiste ta tl- La reuşita manifestării au )
Acţiunea,
generaţie“.
năra
atrasă de un panou mare, ceşti copii urinează pilda ÎN C.A.P. organizata dc consiliul oră­ colaborat profesorii loan Şo-
unde sub genericul „Pe a- părinţilor. Ei au zilnic în De eîleva zile, cooperatorii şenesc de educaţie politică şi tingă şl Io.iin Medrea.
cultură socialistă, a strtns în
celcaşi trepte ale hărniciei“ faţă exemplul acestora, din comuna Mărtineşti au jurul „tribunei“ nmneroase 1C7 NOU NĂSCUŢI
fertilizarea
erau expuse fotografii cu cresc legănaţi de gîndunle, început culturile de terenului cadre didactice ale căror
pentru
primă­
chipuri liolârîle de bărbaţi de idealurile lor şi este fi­ CADRAN POLITIC vară. Lucrarea, care so va sugestii, aplicate în practică, Pină in ziua de 29 ianua- I
şi zîmbete senine de copii. resc- să se străduiască să La Clubul sindicatelor din termina în curs de o săpiâ- vor conduce la îmbunătăţi­ vie, în municipiul Hunedoara *
se înregistraseră, pe anul în >
Erau unii din cei mai des­ fie ca ci. Şi un exemplu Vulcan s-a desfăşurat un ca­ ntină, se execută la C.A.P. rea muncii de educare ma- curs, 167 nou născuţi. Spo- 5
Mărtineşti pe o suprafaţă de
dran politie cu tenia „Reali-
toinici, mai harnici mineri semnificativ: de pe panou .¡¡ări de prestigiu în econo­ 10 hectare, Iar la C.A.P. Je- teriaUst-şiiinjirfcă a elevilor. ml natural al populaţiei o- s
ai Lupcninlui, dar nu sin­ te învăluie cald zîmbetul şi mia judeţului Hunedoara — ledinţi pe 7 hectare. raştilul siderurgişlilor se rea- J
guri, ci alături de fiii şi privirea luminoasă a celor perspective luminoase des­ SIMPOZION Uzează, după cum se vede, *
*
ritmic.
fiicele tor, fruntaşi la în­ doi Petre: tatăl, Constan­ chise de documentele celui- TRIBUNA IDEILOR „înaintaşi de seamă ai
văţătură. tin, miner vestit, Erou al de-a! XH-lea Congres al ştiinţei româneşti“ a fost te­
Ideea nu este nouă, ba Muncii Socialiste şi fiul, partidului“. Acţiunea a fost „Tribuna ideilor“ de la O- ma simpozionului organizat
dimpotrivă, am putea spu­ Adrian, fruntaş în activi­ organizată de consiliul oră­ răştie a avut ca ultimă temă la Rapoltu Mare, pe margi­
ne că a devenit tradiţiona­ tatea şcolară... şenesc de educaţie politică de dezbatere „Rolul cadrelor nea filmului „Aurel Vlaicu“.
şl cultură socialistă.
didactice In formarea con-
lă aici în Valea Jiului. Nit M1RCEA LEPÂDATU