Page 11 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 11
118 © DUMINICA, 3 FEBRUARIE 1980 Fag. 3
LITERATURA SOARTA“
SĂRBĂTOAREA CÂRTII
ei Aşa cum nu toii ştiu şi cum spuneam — o străda te cu aceeaşi ireversibilă L
pentru eo- cum, poate, nu toii cred, nie însoţită de bucurie, ceea mişcare după mersul lumi- .
t Turpin“, ce o face suportabilă, con
>od) a scrie o carte înseamnă a nii. Nu în altă parte decît ’
i produce o valoare spiritua vertind-o pînă la urmă în- între limitele acestei reali- ţ
LI Zici î tr-un mod specific de exis
itriei lă de folosinţă îndelunga tăţi trebuie aşezată şi a- \
tă, lăsîndu-le în voia bucu tenţă. Cu atît mai mult, cu ceaslă Lună a cărţii la sa- 1
Lnical : cit bucuria urmează şi du Intre cei .15 poeţi cuprinşi za — acest rîu fierbinte-/ s-a Mircea Dinescu, Marin Ne
— docu- riei de a crea şi supunîn- te, devenită de acum o no- ,
du-te cu bună ştiin(ă tru pă procesul propriu-zis al bilă tradiţie. Faptul cu în t în periodica „Planetă de tî- revărsat pe străzile oraşului/şi goiţă reuşeşte în dificilul gen
nar“ şi publicaţi în „Biblio a pătruns dincolo de perde al sonelei performanţe re
1979 (pâr dei de a elabora. Bucuria acest an ea se deschide o- \ teca Luceafărul“ nr. 6, din lele grele/în inundaţii toride marcabile. Protestul şi spe
şi truda sînt cele două ră ficial, pentru întreaga ţară,' ţ ranţa se îngemănează armo
tiei luna ianuarie a.c., avem plă de somn./Transpiră cărţile în
: „Paul dăcini prin care îşi trage în judeţul nostru este încă l cuta surpriză să întîlnim şi ghesuite în rafturi,/se aud nios, dincolo de violenţa voi
ti mul epi- seva orice creaţie spirituală. Consemnări un motiv de luminoasă e- ’ / doi cunoscuţi poeţi deveni, tă a unor versuri, răzbate
pentru cei Să contemplăm de cîte ori moţie. Azi, la Sarmizege- j » membri ai cenaclului literar căldura gîndurilor unui poet
avem prilejul manuscrisele tusa şi în zilele următoare , ^ „Ritmuri“ — Nastasia Ma- integrat organic în universul
e : pregă- tuturor celor ce au fost în în alte localităţi ale jude- l niu şi Marin Negoiţă. DO! POEŢI semenilor săi : „Să te pre
faci ţărînă fără a şti din
lor de la stare să lase în urma lor o creaţiei, atunci cînd scriito Jului, o seamă de distinşi i Propusă spre publicare de
poetul Ion Gheorghe — ceea cărţi/că bombei e-au strivit
i ţara mea operă: rînduri împovărate rul vede cum cititor şi car oaspeţi, redutabili cărturari / ce reprezintă, desigur, o cer DEVENI copiii sub chintalc/că moar
de corecturi, de ştersături, te se îndreaptă unul în în şi scriitori, 'veniţi Ia vreme \ tea însăşi are inventatori şi
: „Omul tă carte de vizită — Nasta
dă“. Pre- de semne şi trimiteri, pa tâmpinarea celuilalt. de iarnă din cele patru zări \ sia Maniu se impune citito hărţi/Că lumea zboară-n cer
ă Produc- gini purtînd, ca nişte chi In ciuda televiziunii, a ale ţării, ne vor spori săr- l rului printr-un discurs liric de cu nave spaţiale/că osul din
rilor ame-
puri bătrîne şi brăzdate, cinematografiei, şi a altor bătoarea, cinslindu-tie cu i mare forţă emotivă, cu deru gîridurile strivite cum gem./în călcîie are vreo şase părţi/că
urmele îndoielilor care în numeroase tentaţii ' mai prezenţa şi bucurîndu-ne cu i lări calme, de unde şi im lucruri s-a cuibărit o toro tu ai fost o zi Poetul ţării
UA.RIE soţesc ca umbra bucuria mult sau mai puţin lejere, cuxnntul lor. Tuturor le \ presia de poezie nostalgică. peală bolnavă/“. („Peisaj ci tale./“, sau foarte izbutitul
Surprind imaginile unui uni
ii oricărei creaţii. Munca scri niciodată n-a existat o se spunem bun venit în aceas- (| tadin II“). Pe alocuri însă, final din „Noaptea oraşului":
vers zugrăvit firesc, lipsa de
itorului înseamnă o străda te da carte mai mare ca în tăi străveche inimă de ţară l nefiind imună la „tendinţe „Sudoare, pîinc, aur, bunăta-
contrafăcut : „Mama ţese co
nie niciodată istovită, sin zilele noastre. E o realita şi, mulţumindu-le pentru ) le“ generale, poeta caută e- te/Poeţii pleacă robi în de-
i : pregă- guratică, reluată zi de zi te gestul lor de solidaritate 1 vorul de zile şi nopţi./în m i j fecte şocante: „De pe afişul părtări/S-aducă dimineaţa în
or de la deopotrivă uluitoare şi locul lui am înflorit./Tu ai unui cinematograf/Un cowboi cetate/“. "
asupra aceluiaşi deşert alb
enluziasmantă să vezi cum spirituală, le dăruim garou- ţ venit să mă culegi şi s-a fă
ilei in e- al paginii neîncepute spre un întreg popor e treaz şi cut tîrziu./Din mîna ta a şi a împuşcat imaginea ta/în Publicarea celor doi poeţi
ursele re^- fa roşie a dragostei şi pre- \ sufletul meu/". deveni în „Biblioteca Lucea
circuitul a ispiti din neant gîndul aspiră înspre lumina cărţii, ţuirii noastre. [ crescut o floare."/ („Pasăre Marin Negoiţă este prezent fărul“ este, fără îndoială, o
nou, gîndul adevărat, ghi aşa cum un imens lan de albă, trec prin coşmarul am răsplată a vigurosului lor
ial plei"). Alteori, poeta îşi clă în „planetă" cu trei sonete
ştiinţific : dul frumos şi drept. E — floarea-soarelui se răsuceş RADU CIOBANU ^ de mare sensibilitate. Propus talent.
telor din deşte structura lirică prin su CAROL DROZD
gestii impresioniste : „Amia spre publicare de poetul
n: „Gus-
er M Epi-
Această trecere Parcă din stele...
S NS 0/ î ev fi~ Bl S wrVj buh T» n !**
fijlBW fi ffi lUfi fi (fi iffi a fi ia Fără spaimă trec.
Umbletul meu un abur, Deasupra ţării ninge, dintr-o plasă
Fluviul rouă pe visul prelung al stelelor.
Dă-n floare pământul din doine. cad spre pămînt monezi de porumbei
7,00 Ra- Port în fiinţă toate semnele scrise parcă din stele nori de funigei
r ista pre-
Se-arată eu litere drepte ca într-o carte
i meteo- desprinşi de spaţiu reci fiori ne lasă.
ioprogra- Columnă de chipuri, a bunilor mei... Albastrul fluviu-n cursul lui etern, şi-n toate aducerea aminte
Magazin a unor viitoare privelişti în trupuri se sfărîmă orice stei,
Ieţui, ţa- Pe zarea din ochi unde steaua curată din izvor cu marea se cunună ; prin care mult mai tîrziu vei cunoaşte
e pentru îşi suie spre muguri lumina din miei iar pofta vinătorii o apasă
iojurnal ; riuri cîte, în eale-i se aştern cum trecerea priveşte în sine. bulgării albi de marmură geroasă,
muzică E cald în cuvinte şi-a floare miroase, Argintul şi rîul pe umerii mei. în arme azi sînt simple flori de tei.
vviziunii ; A grîu viitor sub troiene visînd... şi-n praguri repezi se-mpreună... sclipire-n făptura şi-n semnele ei.
; 14,00
tic Radu Sub aripa ţării cresc taine frumoase Rostesc povestea în alte vremuri. Sc-aşează, uneori, din întîmplare
G — mu Suliţi de lumină strălucind Legată la ochi dacă aş fi,
tă şiagă- Iubirea şi pacea de timp vindecînd această trecere tot n-aş uita-o. 'cile-.un inel de porumbel pe gît
i) Clubul Sub aripa ţării poetul mai are soarele în apa Iui înmoaie, şi-atunci simţim sub apriga strînsoare
Album Mai tinără azi decît ieri cum vin mistreţi <cu fildeşul in rit
sert de Tăria şi seva din semenii săi cerul uriaş mereu pictînd, în patria vie-şi clară,
; 17,30 trec somnul cu apele reci, şi scurmă gindul : să te pierzi călare,
de pre- Cu orfice arderi chemat să măsoare norii grei aducători de ploaie. pe-un cal să pleci şi să te pierzi. Atît.
uzicoteca Furtunile-n cîntec, ori jiacea din stei. lăsîndu-mi cuvintele-afară.
iadiojur- NASTASIA MANIU MARIN NEGOIŢĂ
registrări Sub aripa ţării cunoaşterea-i zare înţelept şi demn ca un savant,
muzică
televiziu- ^i-a muncii sudoare rămîne izvor ideea-şi duce pin-Ia nemurire,
melodii- din care ferestre senine arată mai clare
:emnări ; prin meandre visul său înalt
tadiojur- prin ţara din inimi un limpede zbor...
iic spor- curge neînvins spre limpezire.
ro man Brad tînăr în vatra acestei iubiri
ie ştiri ; In veci netrădate, nicicînd trădătoare !
; ; 0,05-
cal noc- în fagurii limbii române sint miri Valurile-i zboară-nccontenire
Toţi fiii născutului patriei Soare clipa-tihnă să prindă în aval ;
Sînt munţii aceştia gindind zări senine şi doar arar se tulbură din fire,
Stilpi neamului, oamenii-grei de lumină
linişte s-arunce peste mal.
Dă-n floare cuvîntul cînd spun
despre tine
GHEORGHE PAVEL
Patrie, Republică Socialistă Română
EUGEN EVU
Iarna... Foto : VIRGIL, ONOIU
Recenta expoziţie de pic
prin iarnă tură şi grafică a lui Mircea Un succes al artei plastice hiinedorene din '^Echilibrul golurilor in
terioare“,
sau
metaforicul
Bîtcă reprezintă nu numai o zbor din desenul „Zbor po
Aprinde lampa, mamă,-.n fereastra de pămînt realizare remarcabilă a artis sibil“.
să pot vedea cum intră ninsorile în casă Expoziţia Mircea Bîtcă
tului, ci şi un debut plastic
Cu clinchete de chei zvîrlite de un zeu Prin forţa ei de sugestie,
promiţător al celei de-a treia
Ce-a ferecat în urmă o poartă ne-nţeleasă... prin metafora ei, expoziţia
ediţii a fostivalului „Cînta-
Că am rămas odată în iarnă fără strai copcri în plastica suprarea simbolic al armoniei, prin în lui Mircea Bîtcă aparţine
rca României".
închişi sub mari troiene ca într-o elegie, lista a anilor ’25, în maniera cărcătura figurativă a tutu marilor unghiuri deschise
Dacă ani de-a rîndul Mir
Cu amintirea caldă a soarelui în grai de-a explora subconştientul şi ror desenelor. Ca argument, spic lumea clasică a armo
cea Bîtcă ne-a obişnuit mai
Să ne-agăţăm de păsări ca în copilărie. a descilra ceea ce e ascuns e revelatoare varietatea sim niei, în centrul căreia omul
mult cu grafică şi caricatură,
Am fost pe rind şi viermii şi fluturii de soi în abisul sufletului omenesc, bolică a ochilor păsărilor de se regăseşte în drumul spre
ceea ce i-a adus dealtfel con
Vinaţi din crisalide cu plase de răcoare, aşa cum au făcut-o pe a- pradă din „Arhitectura pri propriu-i echilibru.
firmarea valorii sale, de a-
Scoşi la mezat în pieţe să pună preţ pe noi tunci un Salvador Dali sau virii“, pasărea în colivie din
ceastă dată ne-a oferit o sur
Braconieri cu cerul ascuns prin buzunare. un Max Ernst. La artistul „Procesiune“, setea de repaus AURELIAN SlRBU
priză, dezvăluindu-ni-se ca devean, mai ales în „Insule“
Azi cind ne trec iar pragul zăpezile dinţii
pictor, într-un perfect echi
Şi ne-nvelim cu dorul de rouă şi de grîne, şi în „Fîntînile imaginare“,
libru estetic cu graficianul. regăsim tentativa de redare
Din firele de iarbă ne-aşternem căpătîi ;
Surpriza a fost cu atît mai a automatismului psihic pur,
Astfel trecând prin iarnă gîndim că vom rămîne... plăcută cu cît s-a putut ve
lOAN EVU a dicteului gîndirii, dar nu
dea că artistul nu este nu ca la pictorii dadaişti, ci sub
mai un virtuos ai desenului, imperiul raţiunii, al gestului
ci şi al culorii — densă, so artistic controlat. Pictura,
Poşta literară bră, sugestivă. dar mai ales grafica — „Re
Tot ce că ce ne oferă Mir
cea Bîtcă în această expozi pere“, „Coloana cerului",
Nicolae Moţ — Crişcior. Pe parodie (nereuşită) după o lu „Centrul armonic“ ş.a. —
alocuri se întrevăd unele reu crare a lui Adrian Păunescu. ţie nu este -numai o medita constituie nu numai\o reali
şite. N-ar fl râu dacă aţi frec Domnica Bota Macovci — ţie asupra existenţei, nu rate zare plastică, ci şi un docu
venta cenaclul „George Coş- Geoagiu. Regretăm. Poeziile nu numai o viziune proprie a-
buc“ din Brad. G. Larbodu — se ridică la cola de calitate li ment psihologic, o pleiadă de
Deva. Probabil un pseudonim. terară necesare publicării, supra lumii, creaţiile lui sînt simboluri, mai mult sau mai
Nu v-am putut răspunde în chiar dacă le-aţi trimis în- în acelaşi timp un decor puţin transparente.
ziarul din 10 decembrie 1979. tr-un plic „cu valoare decla simbolic pentru „spectacolul Dincolo de detaliile ce
Vă răspundem acum : deocam- ■ rată“. Carmen Negrea — Că-
lentru dată, nu ! Ioan Pîrva — Brad. lan. Ar fi in folosul dv. să lumii", un spectacol al idei le-ain putea aprecia drept
Vre- Lucrarea prezintă calităţi li frecventaţi cenaclul „Radu lor după toate canoanele fi realiste, pictura şi grafica lui
e, cu terare. Luaţi legătura cu Cen Stanca“. Ioan Hain — Lăpuş- lozofice.
sem- trul de îndrumare a creaţiei nic. Teme frumoase, dar rea Mircea Bîtcă par stranii, dar
insori populare şi mişcării artistice lizarea lirică lasă foarte mult Dacă am porni în desci nu de un straniu violent, dur,
, mo- de masă. Măria Boroş — Ţe- de dorit. Tiberiu Negrea — frarea genezei artei sale, mai ci accesibil, cald prin cro
tem- bea. Semne bune. chiar dacă Călan. „Ciocănitoarea“ nu este
orclic. stridenţele de limbaj sînt su ales a picturii, am găsi cîte- matică, uman, arta sa înre-
iprin- părătoare. Florea Zaharie — publicabilă, dar dovedeşte ca va puncte de reper în diver gistrînd şi valenţele unui
zero '['ebea. L'a revista „Ritmuri“ lităţi de versificator, ceea ce sele curente ale ultimilor constructivism de factură ro
—1 şi nu se fac abonamente. Adrian e foarie frumos pentru un e- Mircea Bîtcă — „Pastorală“.
sem- lev de clasa a IV-a. cinci decenii. O rădăcină a- mantică, prin interferenţa re
Moroşanu — Hunedoara. „VOi
ce la bombe lucraţi“ este o RED. proape certă am putea-o des- gistrelor desenului, prin jocul
