Page 13 - Drumul_socialismului_1980_02

I DIN TOATE TARILE, UN1Ţ1-VĂ 1

tipuri de utilaje adecvate
Convorbire cu mg. GHEORGHE DAV1DESCU, condiţiilor tehnico-minierc din
director tehnic investiţii, Combinatul minier Valea Jiului Valea Jiului, cu performanţe
tehnice la nivel mondial.
— Planul Combinatului mi­ cămine pentru nefamilişti, a- De asemenea, în anul 1980
nier Valea Jiului pe anul partaimentc, cantine pentru urmează să se execute 34,4
1980 prevede o creştere în­ mineri, extinderea spaţiilor de km lucrări miniere de des­
semnată a volumului de in­ învăţămînt ş.a. chidere, 8,7 km galerii şi 11,1
vestiţii. Ce legătură există Pentru realizarea importan­ km foraje pentru promovarea
între programul de investiţii telor creşteri dc producţie de rezerve geologice şi vor
şi creşterile producţiei de căr­ prevăzute pe anul 1980 în fi puse în funcţiune la su­
bune prevăzute în bazinul Valea Jiului, s-a contractat, prafaţa minelor importante
nostru carbonifer ? dc exemplu, un volum de a- obiective dc investiţii cum
— în anul 1980, Combina­ proape 1,2 miliarde lei uti­ ■ silit : montarea de turbocom-
Anul XXXII, nr. 6 919 Marţi, 5 februarie 1930 4 pagini — 30 bani tul minier Valea Jiului arc, laje şi echipamente tehnolo­ prcsoarc la întreprinderile mi­
Intr-adevăr, de înfăptuit un gice pentru dotarea minelor niere Lupcni, Bărbăteni, Li-
vast program dc investiţii, cu complexe pentru susţinere vez'eni, Petrila şi Aninoasa,
caracterizat nu numai prinlr-o mecanizată, combine de îna­ instalaţii dc funicular la Băr­
amploare sporită, ci şi prin- intare şi dc abataj, transpor­ băteni şi Uricani, staţii prin­
tr-un mare grad dc comple­ toare cu raclele şi bandă ctc. cipale dc ventilatoare la I.u-
xitate. La unităţile din Va- O caracteristică a investi­ peni, Lonea şi Livczeni, sta­
, lea Jiului ale combinatului, ţiilor anului 1980 este creş­ ţii trafo şi linii principale
creşterea reprezintă în acest terea ponderii utilajelor achi­ dc alimentare cu energie e-
an 32,7 la sută la totalul in­ ziţionate din producţie inter­ lectrică, punerea în funcţiune
vestiţiilor şi 24,-1 la sută la
nă. la peste 75 Ia sută din
lucrările dc construcţii-mon­
volumul total ic utilaje, ma- Convorbire consemnata de
taj. Este semnificativ că laţă
terializîndu-sc astfel politica C. MAGDALIM
dc prevederile iniţiale, fon­
partidului cu privire la asi­
durile de investiţii pe anul în
curs au fost suplimentate cu milarea în fabricaţie a noi (Continuare in pag. a 2-a)
978.3 milioane lei, din care
354.3 milioane lei la con-
strucţii-montaj. Creşterea sub­
stanţială a fondurilor alocate
_ pentru investiţii vizează în Străvechea inimă de Iară ral, alături de panourile
primul rînd asigurarea creş­ — Colonia Vipia 7 raiaua care relevau — prin graiul
terii producţiei de huilă, în­ Augusta Dacica Sarmizege- cifrelor — zestrea de cul­
deosebi cocsificabilă, prin
tusa —. aici unde zidurile tură ce a pătruns în lumea
crearea dc capacităţi dc pro­
ce au înfruntat scurgerea a satelor, în ultimii ani, prin
I.M. Oritştic, atelierul scutărie. Lăcătuşii -VasUe Stnl.ion şl Dumitru Bătrâna, Împreună ducţie pentru circa 1,9 mili­
cu Potril lagar île la C.T.C. verifică calitatea execuţiei unui dispozitiv. oane tone de cărbune. Tot­ două milenii vorbesc despre porţile larg deschise de „lu­
foto : VIRGIL ONOIU formarea poporului român na cărţii“.
odată, vor fi construite noi
clădit pe temelia durată de Preşedintele Comitetului
neînfrirafii daci şi numirii judeţean de cultură şi e-
ÎN ÎNTÏMPINAREA ÂLEGERIL romani — a avut Ioc, du­ ducatie lacob, a tovarăşa
socialistă,
subliniat
deschiderea
festivă Rafila
minică,
pe Iară a edifici jubiliare a semnificaţiile politice şi so-
„Lunii cari ii la sale“. La cud-culturale ale celei de-a
sărbătoarea cărţii din acest XX-a edilii a „Lunii căr­
an, au participat tovarăşii ţii la sale“, care se desfă­
George Macovcscu, membru şoară în cadrul festivalului
al C C. aI P.C.R., preşedin­ naţional „Cînlarea Româ­
tele Uniunii'-Scriitorilor din niei", sub semnal înlîmpi-
Pentru mulţimea cetăţeni­ in care a or- puterii economice, cit şi al dotarea tehnico-edilitară a o- Republica Socialistă Româ­ nării ale ger dor de depu­
lor care au dorit sa participe ganizat la Deva dezvoltării sale urbanistice şi raşului, se urmăreşte armoni­ nia, Alariu Milrofan, secre­ taţi iii Marea Adunare Na­
la dialogul organizat între ei acest adevăr de luat zarea nevoilor vieţii cotidiene tar al Comitetului judeţean ţională şi în consiliile
şi cadre cu munci de răspun­ prin introducerea în aceasta Hunedoara al P.C.R., Ion populare, al aniversării a
dere de la nivelul municipiu­ a unor posibilităţi de agre­ Găleleana, secretar de stat 2050 de ani de la consti­
lui, de către Consiliul muni­ ment la îndemîna tuturor lo­ la Consiliu.! Culturii şi Edu­ tuirea statului dac centra­
cipal Deva al E.D.U.S., sala cuitorilor oraşului. caţiei Socialiste. reprezen­ lizai şi independent dc sub
mică a Casei de cultură de­ La dispoziţia cetăţenilor tanţi ai organelor locale de conducerea lui Burebisla.
venise neîncăpătoare. pentru a da răspunsuri la în­ partid şi de stal. ai orga­ Alocuţiunea preşedintelui U-
Organizată în spiritul ideii Adunarea populară „Tri­ apoi cunoştinţă despre pre­ trebările lor au stat factori nelor judefene de cultură, niunii Scriitorilor, tovară­
expuse dc secretarul general cu responsabilităţi în condu­ un grup de distinşi scriitori şul George Macovcscu, a
buna democraţiei“ de la De­ vederile schiţei de sistema­
al partidului, tovarăşul cerea municipiului. Tovarăşul şi poeţi din (ară. fost. un patetic îndemn ' a-
va a fost deschisă de tova­ tizare a oraşului şi despre
Nicolae Ceauşcseu, Ia cel inginer Minică Neagoe, prim- Covoare şi scoarţe ţără­ dresal condeierilor prezenţi
de-al II-lca Congres al răşa Elena Drozd, secretar al modul cum a evoluat înfăp­ neşti, iscusit meşteşugite de LUCIA L1C1U
E.D.U.S., „Tribuna democra­ Comitetului municipal de tuirea acestora, despre preve­ ION CIOCLEI femeile din sat, au împo­
ţiei' 4 — formă de manifestare partid, perşedintele Consiliu­ derile Legii electorale. Ei au dobit sala căminului cultu­ (Continuare in pag. a 3-a)
a opiniei cetăţeneşti, de con­ lui municipal al Frontului putut să ,afle că, pe lîrvgă (Continuare in pag. a 2-a)
trol al maselor asupra modu­ Democraţiei şi Unităţii So­
lui în care se realizează pro­ cialiste. Cetăţenii au fost in­ Fără a fi o excepţie în la export. Cele două coo­ lea vieţii urbane. Clădiri
gramele elaborate şi se re­ formaţi despre realizările ob­ >* efortul general de sistema­ perative agricole şi-au în­ noi pentru trei şcoli gene­ malerializarea în ultimul
deceniu a acestui adevăr.
zolvă problemele localităţilor, ţinute în ultimele trei cinci­ ! tizare şi dezvoltare a aşe­ tregit simţitor averea ob­ rale cu cl. /—IV şi spa(ii
ale cetăţenilor — s-a dovedit nale în municipiu, atît din * zărilor rurale din judeţ, co­ ştească, adăugind acesteia pentru grădinile la Ocişor, Cu deosebire, obiectivele ri­
centrul
în
dicate
comunei
extrem de interesantă, modul punct de vedere al creşterii
I muna Vafa de Jos s-a de­ două bucătării furajere, un 7 îrnava şi Ociu : altele trei. Va(a de Jos conturează de
s taşat totuşi prin amploa­ grajd cu 150 de locuri, un refăcute aproape în înlre- pe acum nu numai imagi-
I * rea şi rapiditatea înnoirilor nca unei staţiuni moderne,
sale. intr-un răstimp scurt,
Bun venit!... de nici un deceniu, zestrea torului centru urban. Avem
ci şi silueta elegantă a vii­
I economică, social-cullurală in vedere cele două pavi­
„Mi-ar face o deosebită, notelor, articolelor transmi­ I şi edilitar-gospodărească a lioane cu cile 200 de locuri
* localităţilor comunei s-a îm­
plăcere să colaborez la rea­ se de colaboratori şi cores­ fiecare, noua bază de tra­
lizarea ziarului dumneavoas­ pondenţi, autentici cronicari I bogăţii cu obiective noi, tament, două unităţi de a-
care au schimbat pe de-a-n-
tră în calitate de corespon­ ai faptelor din unităţile in * Iiment(i(ie publică, spaţiosul
dent voluntar...“ ; „Aş dori care muncesc, ai vieţii din i tregul vechea înfăţişare, a complex comercial, blocul
locurilor şi. mai ales, viata
să vă rog să'mă primiţi şi localităţile în care trăiesc, * oamenilor. sediu nou şi o magazie de gime la Vata de Sus, 7 ă- cu 12 apartamente şi alte­
pe mine în rindiil corespon­ ber, iau creionul şi hirtia î cereale la C.A.P. Vata de tărăşli şi dungaţii : trei că- le. Eforturile cetăţenilor co­
oameni care, în timpul li­
denţilor..." ; ...Mă angajez Cele două unităţi indus­ Jos, o tabără dc vară şi mine culturale la dungaţii, munei, sprijiniţi de stal,
că voi ¡ace totul să vă re­ şi scriu ziarului despre to­ triale — secţia dc cheres­ două Jîriare la C.A.P. Bir- Vafa dc Jos şi Prihodişte; s-au materializat şi în con­
latez informaţii cit' mai varăşii lor dc muncă, de­ I tea şi atelierul materiale de tin. două magazine săteşti la strucţia noii piele de ali­
exacle din serviciul unde spre succesele şi ghidările N construcţii şi-au dublat ca­ Domeniul social-cultural Căzăneşti şi Birtin, precum mente, a podului peste va­
lucrez..." ... sini frînturi din lor, despre tot. ceva ce cred I pacităţile de producţie, dez- poartă în chipul cel mai vi­ şi electrificarea întregii co­ lea Ponor, in amenajarea
cîteva scrisori primite de că merită a fi cunoscut şi * vollînsjf totodată, aclivităfi zibil. accentele preocupări­ mune prin punerea sub re­ spatiilor verzi, şi libere din
emirul la redacţie, foarte de alfi cititori. noi. Centrul de legume şi lor statornice ale partidului, leu a nituitelor patru sate
asemănătoare în continui, Ziarul nostru are un număr I * fructe s-a dezvoltat şi el ca pentru apropierea treptată — Va/a de Sus. Căzăneşti, SABIN SELAGEA
deşi venite din locuri dife­ mare de colaboratori şi co­ urmare a cererii produse­ a condiţiei satelor noastre Prăvăleai şi Giunguni —
rite ale jude{ului: din fru­ respondenţi şi are {Perma­ I lor. sale pe piaţa internă şi de confortul şi superiorita- înseamnă doar o parte din
moasa Vale a Jiului, din nent, in alenl'ie strîngerea
oraşul focului continuu al legăturilor cu aceştia, cu Í
siderurgiştilor hunédoreni, to{i cititorii săi, recrutarea N
din Colon, fícriu sau ‘fe­ de noi colaboratori. De a-
I
bea, din alte localităţi. ceea, ne bucurăm ori de *.
Scrisorile acestea rie-âu cile ori poşta ne aduce
reţinui in mod deoşebit a- scrisori de ¡'fiul celor a- I
tenf'ut, nc-nu bucurat pen­ mintile aici şi le spunem
tru sinceritatea cu care au­ semnatarilor lor — ca răs­ I
torii lor îşi exprimă dorin­ puns — un sincer bun ve­ N
ţa de a deveni corespon­ nit în ritului coresponden­ s
denţi voluntari. ţilor noştri, al sutelor şi %
Prinţr-o frumoasă tradi­ miilor de... autori ai zia­
ţie, ziarul nostru şi-a des­ rului. I
chis permanent paginile sa­ V
le, făiîrtd loc informaţiilor, DOINA COJOCARU \
Imagine <tin centrul ci