Page 14 - Drumul_socialismului_1980_02
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI ¡\
Discuţiile individuale - moment ÎN ÎNTÎMPfNAREA ALEGERILOR Te
de înalta semnificaţie politica Măsuri, acţiuni, 10,Oft ■reies
11,00 Film"
Iniţiative Corni
Organizaţia de partid din nul discuţiilor a fost con mers al treburilor în agricul wmg.
«lului
cadrul complexului feroviar structiv, foarte mulţi comu tură, ştiut fiind că un mare în pregătirea U,50 Telex
Simeria se numără printre nişti, cred că aproape toţi, număr de ceferişti locuiesc 16,00 Tenis
organizaţiile mari din jude şi-au spus deschis părerea de în mediul rural. Aceste ca (Urmare din pag. 1) mai reduse, dacă nu se pre- alegerilor de sliivis
ţul nostru. Constituiţi în 25 spre mersul treburilor în uni zuri — nu prea multe, de -------- conizează o soluţie mai te- Cupa
siuno
organizaţii de bază, cei peste tatea din care fac parte, des altfel — au fost incluse în vicepreşcdinte al Comitetu- meinică pentru menţinerea deputaţi £a.?r<
Í 260 de comunişti cuprind pre munca lor şi a organi materialele prezentate în faţa lui executiv al Consiliului funcţionalităţii permanente şi dublu
toate sectoarele ce alcătuiesc zaţiei, caracteristica principa adunării generale a organiza popular municipal a răspuns pentru extinderea locurilor de S7,M Desen
bad
marele nod feroviar şi, cum lă a discuţiilor fiind aceea dc ţiei de partid de la triaj şi la niajoritatea întrebărilor joacă ale copiilor, dacă ee 18,05Indru
este şi firesc, de activitatea a căuta soluţii şi mijloace din alte părţi, participanţii la legate dc dezvoltarea muni intenţionează să sc realizeze LA NIVELUL JUDEŢULUI erittoi
polîtico-organizatorică depin pentru • creşterea continuă a discuţii luînd poziţie foarte cipiului, de armonizarea do în oraş un afişaj care să răs U,ZÎ Revis
XV
de în măsură hotărîtoarc bu rolului, conducător- al -orga hotărîtă faţă de ele. A fost tării lui tehnico-edilitare eu pundă mai bine nevoilor es • în toate localităţile ju 18,30 1001
nul mers al muncii în eoni- . nizaţiilor de bază: — şi un caz cînd un membru deţului nostru a început ¿fi 18,00Tel cp
•nevoile dc confort ale popu tetice.
plex.-Specificul activităţii-des Discuţiile- - individuale — de partid a aderat la o sectă laţiei. Toate aceste întrebări au şarea publicaţiilor cu delimi 19,20in a<
făşurate de organele şi or cum .ne-a spus interlocutorul . religioasă şi în acest context tarea circumscripţiilor electo linsa
în principal, întrebările primit răspunsuri autorizate 9 ma
ganizaţiile de partid. îl con nostru, -precum şi alţi tova adunarea generală a hotărît jar cei, care au luat cuvîntul rale de toate categoriile. 19, S0 Din
stituie diversitatea preocupă răşi angrenaţi în această ac ca respectivul să nu mai s-au referit la influenţele pc au exprimat hotărîrea nestră ciut«
rilor oamenilor, locurile de ţiune =— urmăresc, în prind- poarte titlul de comunist. De care noul bulevard „Dcccbal“ • înccpînd din data de 2 19.10Câfât,
mea
— ce urmează să străbată o- mutată a cetăţenilor în nu februarie a.c., s-a trecut Ja
muncă dispersate, precum şi asemenea, pentru comportări mele cărora vorbeau, de a 20.10 Seară
faptul - că, după cum- se ştie, necorespunzătoare în familie raşul — le va avea asupra participa nemijlocit la rezol instruirea membrilor comi mul
ceferiştii stau prea puţin la Viaţa dc partid unor zone ale sale incluse în varea problemelor, la trans siilor electorale teritoriale şi moar
şi societate adunările gene
Eftim
sediu, fiind mereu plecaţi cu rale ale organizaţiilor de ba perimetrul construibil, dacă punerea în fapt a soluţiilor ai comisiilor electorale dc 2!,50 Telej
trenurile de călători sau mar ză au hotărît, în cîtcva cazuri, proiectata termoficarc a ora definite ca posibile sau sigu circumscripţii, privind atri
fă. Tocmai datorită acestui pal, un dublu scop. Primul ca unor membri de partid sa şului va satisface şi nevoile re in cursul dialogului. , buţiile şi răspunderile cc le
ultim aspect desfăşurarea u- ar fi acela dc a cunoaşte nu li se ac-orde noile carnete. locuinţelor individuale, ce „Tribuna democraţiei“ s-a revin în buna organizare şi KA
nei munci concreté, eficiente, foarte bine cum . gîndeşte .şi Iată de cc — în deplin a- funcţionalităţi sociale se vor afirmat astfel ca un puternic desfăşurare a alegerilor în
presupune o preocupare toi munceşte fiecare om, care eord cu părerea celor ce par dezvolta în cartierul „Pro stimulent în comunicarea di conformitate eu prevederile
BUCURI
mai sporită. în acest context, este contribuţia lui concretă, ticipă la această vastă acţiu gresul“ şi alte cartiere aflate rectă dintre cetăţeni şi orga Legii electorale. dioprogrru
discuţiile individuale prilejui efectivă, la traducerea în via ne — considerăm că în ca în extindere, ce sc preconi nele locale. Organizată în t- lojum
te de preschimbarea docu ţă a politicii partidului, la drul Complexului C.F.R. din zează cu zona de peste calea continuare, lunar, această for In oraşul brad ztesei; 8,:
mentelor de partid solicită c- îndeplinirea sarcinilor profe Simeria discuţiile - individua ferată, considerată inundabi mă de consultare a maselor .liiidi-ş 9,(1!
9,03 Răspj
lorturi mai mari ca în alte sionale, cum participă la via le capătă într-adevăr, girul lă pînâ la amenajarea digu îşi va demonstra superiorita • Au fost delimitate şi lor ; 10,00
unităţi economice. Deşi au ţa organizaţiei. în al doilea unui act dc înaltă semnifica lui dc apărare a oraşului. Pc tea şi eficienţa prin larga numerotate circumscripţiile 10,85 AU,
început doar pe la mijlocul rînd, sc caută să sc explice ţie politică şi de răspundere, dc altă parte, cetăţenii s-au participare a cetăţenilor, atît electorale de toate categoriile 10,25 Alia
Miorija.
lunii în curs, acţiunea de a- fiecărui comunist marile sar contribuţia acestuia la per dovedit interesaţi dacă uni la dezbaterea problemelor, cit — una pentru M.A.N., 5 ju grafic şi
ducere la zi a fişelor de evi cini stabilite de Congresul, al fecţionarea activităţii politice tatea locală de gospodărie co şi la înfăptuirea programelor deţene, 31 orăşeneşti şi 19 lettn de ş
denţă şi discuţiile individua- ' Xîl-lea al partidului, nece şi organizatorice fiind esen munală şi locativă nu poate de dezvoltare ,eeononiico-so- comunale. lectoral ;
íe se desfăşoară în strictă sitatea de a ridica activita ţială. fi cointeresată să' realizeze a- eială a municipiului, la mai • în adunări ale oameni 1‘ă radio-
de ştiri ;
conformitate cu indicaţiile tea. politică şi organizatorică VRAIAN BGNDOR numile prestaţii cu costuri buna Iui gospodărire. lor muncii au fost desemnaţi ra folclor
date . pe această , linie. la nivelul înaltelor exigenţe toţi cei 259 dc membri ai co l’e, culmi
— Preocuparea - noastră ale etapei actuale. în acest misiilor electorale dc circum — profira
13.00 Radi
principală — nc spunea ■lei, discuţiile sînt concrete, . scripţie. Toate aceste comisii judeţul, ţ
Gbeorghe Biăgilă, secretarul vizează creşterea aportului la cumentele celui de-ol Xll- au fost confirmate conform curioşilor"
comitetului de partid pc com o activitate dinamică, în con lea Congres al partidului. prevederilor Legii electorale. nai ; 1G,2(
nomice ;
plex — este aceea de a face tinuu avînt. Totodată,' discu VATA DE -JOS Celor ce constituie astăzi Dc asemenea, au fost consti ştiri : 17,1
din discuţiile individuale mo ţiile abordează şi comporta Ttnndria şi zestrea în drum tuite şi confirmate comisiile clni, patri
ment- de mare semnificaţie rea oamenilor în afara locu îlusir<at<e hwnœdm'&m? spre urbanizarea comunei, electorale teritoriale — oră mele eter
17,50 Pir».
politică pentru fiefcare comu lui de muncă, 1 în familie şi H se vor adăuga : şenească Brad şi comunală Paladj ;
nist, pentru organizaţiile de societate, discutarea acestor 4n>anwl elecfon&l lţhS&\ O Un pavilion balnear Crişcior, precum şi cele 13 20.00 iute
partid. probleme conditcînd la o ana cu 200 locuri; comisii electorale ale secţiilor luj populi
— 3-leaşiţi acest, lucru ? liză amănunţită asupra res 9 Un bloc. cu 16 apar dc votare. şi Efta Bc
nia — pei
— Cred că da. La Spital, pectării codului eticii şi e- (Urmare din pag. 1) ţiază justeţea politicii parti tamente la Vaţa de jos ; temporali
la organizaţiile de partid nr. cbităţii socialiste. Dacă în ce dului -nostru de ridicare şi © Construcţia unei şcoli ® S-au delimitat, numero pămintu)«
Buletin tl
2 şi 3 de la revizia vagoane priveşte munca nit s-au evi noul centru civic al comu dezvoltare armonioasă a tu în Basarabasu şi construc tat şi stabilit sediile secţiilor denţe son,
lor de călători, la detaşamen denţiat aspecte grave,. în pri nei, in modernizarea a încă turor zonelor, ţării şi, odată ţia căminului cultura) din dc votare ; s-au stabilit stră tr-o oi-A ;
tul de mecanizare, Ta secţia vinţa comportării în societa 2 hm de drum în localita cu aceasta, de aşezare a.în zile, cartierele,Ţ zonele şi sa stop muzi
tea Va(a dc Jos şi, îndeo tregii vieţi pc temeliile trai Tălârăşti;
centralizare şt telecomandă-şi; te şi familie s-au constatat • Extinderea şcolii gene tele ca rc aparţin de fiecare
în alte Tocuri am avut cu încă multe ■ abateri dc genul sebi, în amenajarea prind- ~ nice de civilizaţie şi bună circumscripţie, , iar -circum
palelor trasee rutiere spre stare. Pină ta sjîrşitul u- rale de 10 ani 'din Vaţa de
fiecare comunist în parte dis părăsirii familiei, consumului Jos ;
cuţii foarte utile, sincere. Am de băuturi alcoolice peste mă Prihodifte — Tălărăşli — cestui dn se vor da in folo scripţiile electorale au f-ost
Birtin —r- Cărăslău, spre sinţă : • Un atelier pentru lu
căutat să asigurăm un- cadru sură, ba chiar şi fenomene repartizate pe secţii de vota DEVA :
Oala de Sus — Căzăneşti şi 4 56' de apartamente şi crări artizanale la şecţ'ui (Patria} ;
cî-t ¡nai adecvat pentru a sta dc apatie, de nepărticipare re pcnlru ca fiecare alegător
spre Basarabasu — Prăva spaţii comerciale; dc cherestea ; HUNEDO,
dc vorbă cu oamenii, iar to- la viaţa localităţii, la bunul să ştie precis unde îşi va pu
leţii — Ciunga ni. Acum, pe • O brutărie modernă ; • Secţie de văr arie la vine tic 1
căra) ; I
aceste trasee circulă autobu 9 O fermă zootehnică C.A.P, Vaţa şi multe altele. tea exercita dreptul dc vot ment cu
Minereu euprikr~“ím plus de 1000 tone ze atît pentru elevii şcolii pentru peste 700 vaci cu Temeinic se înedţu aici în ziua alegerilor. voltă in ,
dc 10 ani, cit şi pentru ce lapte; edificiul conştiinţei comu torul); PJ
La Mina Deva, încă din abnegaţiei muncitoreşti de lui (mii acestor sate. 9 Un cămin cultural ; niste ă oamenilor; o con • A fost încheiată acţiu care ne
prima lună a anului s-a care dau dovadă brigăzile lui Văzută prin prisma sar ® Sc va extinde lermofi- ştiinţă ce se exprimă în a- nea de înscriere a cetăţenilor Capcană ţ
iembrie) ;
extras în mod suplimentar iulian Doţa, Gbeorghe A- cinilor pentru anul 1980 şi, cdfcadn salul centru de co deziunea deplină la politica Cristina <
o cantitate de 1000 tone mi preotesci, luau Văduva şi cu drept de vot în listele e- (Republic;
îndeosebi, u celor cuprinse mună. . partidului şi stalului nostru pot trăi
nereu cuprifer. Acest ; spor Gbeorghe Pascal, în aceste in planul de dezvoltare e- îmbietoare şi reconfor şi' în hotărîrea nestrămuta lcctorale şi în curînd se. va tura!) ; Si
se datorează pregătirii din brigăzi productivitatea mun conomico-sociulă in profil tantă este perspectiva vă tă de a înfăptui neabătut trece la afişarea lor pentru toresc) ;
teritorial pentru cincinalul zută dincolo de anul 1980, sarcinile cc le revin din do ca fiecare cetăţean cu drept dar râmir
timp, cu minuţiozitate, a li cii n-a scăzut niciodată sub toresc) ; 1
1981—1983, perspectiva co pe întreaga întindere a cin cumentele Congresului al dc vot să poată verifica dacă alb (Aline
niilor active dc front cit şi 16—18 tone pc post. Mo»rSea i
munei 'Oala de jos eviden cinalului prefigurat de do XU-Ifia al partidului.
este înscris în liste. tor/ ' ;
x-, m
; L
i„. - ...u-;
<Urinare clin pag. o lor „BOCŞA“ din dotare, fo mul voia
(Flacăra)
utilajelor la lucrările de con-
a incintei pilier-est Lupeni, Investiţiile anului 1930 losirea în două schimburi a Apaşii (C
HAŢEG ;
inclusiv racordul C.F.N. pen • strucţii, conform graficelor, iar) ; BHt
tru transportul cărbunelui la rii dc construcţii şi montaje scumpirea lucrărilor. Astfel, cum ar fi : căminele pentru trăieşti ;
preparaţia Lupeni. miniere ctc. an, care sînt exigentele puse de folosire productivă a tim la construcţiile unde erau nefaniilişti din Vulcan, pu trepte (C
SIMERIA
in< faţa colectivelor de mun
pului de lucru prin generali
Obiectivul fundamentai al Pentru îndeplinirea ritmică că de pe şantierele de con zarea acordului global care prevăzute planşee din beton ţul principal cu schip Lupeni, (Mureşul)
planului de investiţii pe a- şi !a un nivel calitativ supe strucţii industriale şi sociale trebuie să ajungă La S5 la armat monolit, acestea s-au Liceul industrial Vulcan, can cilen and
TE1..IUC :
nul 1980 rămîne însă pune rior a sarcinilor din acest care interesează combinatul ? sută din totalul electivelor. înlocuit cu elemente prefabri tinele Petrila, Vulcan şi Lu mine (Mir
rea in funcţiune a noilor ca an, hotărîtoarc sînt concen — Avînd în vedere unele O sarcină importantă cc cate de acoperiş cu lumina peni, efectuarea' de reparaţii
pacităţi de producţie Ia ter trarea colectivelor de muncă neajunsuri din anul trecut, revine întreprinderilor minie toare, înlocuirea polistirenu- şi întreţinere a utilajelor şi
menele prevăzute în planul mijloacelor de transport la
dc la investiţiile subterane colectivele dc constructori de re beneficiare şi constructoru lui ca izolant termic cu zgu !*îx
de stat, executarea lucrărilor •din cadrul I.C.M.M. Petro pe şantierele I.C.M.M., tre lui este aceea de a acţiona ră, şi plăci minerale,'înlocui termtnele stabilite prin gra
de bună calitate în condiţii şani şi celorlalte unităţi con buie să-şi organizeze preocu pentru montarea şi-punerea rea podurilor rulante cu ma fice şi trecerea la lucrul în
tiezultati
dc înaltă eficienţă economică structoare, i.R.E. Deva, Ener- pările în direcţia organizării in funcţiune a utilajelor a- carale portal, ceea ce a con schimbul 11 la atelierele dc din 3 fe!
şi asigurarea utilajelor nece gOpetrol Cîmpina, dc la în cît mai judicioase a lucrări iiate în stoc şi a celor care dus la reducerea dinjenisuni- reparaţii auto S.U.T.-lscroni, Aseoli —
sare întreprinderilor miniere treprinderile miniere şi dc lor, asigurarea materialelor se vor mai primi, printr-o ior elementelor, dc rezistenţă a urmărirea folosirii utilajelor Avellino -
din Valea Jiului. Realizarea şi mijloacelor dc transport Cagliari -
preparare din Valea Jiului, necesare, folosirea cu randa- conlucrare mai sfrînsâ între clădirilor, înlocuirea peste tot Fiorentina
acestui obiectiv reprezintă o din dotarea şantierelor, întă
pentru realizarea la timp a unde a fost posibil a ele Internazioi
sarcină de o deosebită răs rirea ordinii şi disciplinei în Juvenl-us •
obiectivelor de investiţii sub mentelor dc beton armat mo
pundere. CAMIIII rîndul personalului. Perugia —
terane şi. de la suprafaţă, nolit cu stîlpi, grinzi şi plan Roma —
— Care sînt preocupările precum şi livrarea, conform ^ e pionului şee prefabricate, schimbarea In aceste zile, cînd au loc Atalanta -
«dotării tehnice
pcnlru asigurarea condiţiilor contractelor, a utilajelor mi mnt NIUtLUL e ¡naltei cAlificĂri profilitului cu alte materiale adunările generale ale oame Recce — I
Sampdoria
necesare realizării acestui pro niere de către ' furnizorii de şi folosirea ititr-o mai mare nilor muncii pentru dezbate ■J’ernana -
gram ? În acest -context,; ce utilaje din ţară, în mod deo ment deplin a timpului de lu cei doi factori. transpunîn- măsură a materialelor de rea sarcinilor de plan pentru Verona —
obiective prioritare stau' în sebit Întreprinderea dc utilaj cru a! oamenilor şi utilajelor du-se în viaţă indicaţia de a construcţii locale. 1980, anul ultim şi decisiv Fond de
faţa constructorilor, proiectan minier Petroşani, căreia îi re de construcţii, întărirea ordi folosi în acest scop echipe Activitatea de investiţii în din actualul "cincinal, îmi ex lei.
ţilor, titularilor şi beneficia vin sarcini deosebite mai ales nii şi disciplinei în muncă. de' monturi aparţinînd bene anul 1980 impune, luarea în prim deplina încredere că, a-
rilor ? în realizarea complexelor de In prima parte a acestui an, ficiarului. continuare a unor măsuri ho- lături dc toţi oamenii muncii
— în vederea realizării pla susţinere mecanizată, combi tărîte pentru extinderea me din ţara noastră, colectivele WE
nului lucrărilor de investiţii, nelor de abataj şi altor utila constructorul trebuie să-şi — Ce acţiuni trebuie între canizării şi folosirea mai de de muncitori mineri şi con
s-au luat, încă din anul je importante. concentreze activitatea în prinse m legătură cu extin plină a utilajelor din dota structori din unităţile Combi Timpul
19/9 măsuri pentru asigura In ceea ce priveşte activi mod deosebit la acele lucrări derea tehnologiilor moderne, rea şantierelor. în acest scop, natului minier Valea Jiului ziua üc 5
mea va fl
rea tuturor condiţiilor nece tatea întreprinderii de con şi obiective dc investiţii unde mecanizării lucrărilor dc con la întreprinderea dc con vor munci cu abnegaţie şi dă mai mult
sare încheierii de grafice pre- strucţii şi montaje miniere au fost create condiţiile ne strucţii şi montaje şi folosi strucţii şi montaje miniere ruire, pentru îndeplinirea e- cadea prec
contractuale pentru întregul Petroşani, unitate subordona cesare de execuţie. rea mai deplină a utilajelor Petroşani sînt necesare în xeniplară a planului dc in formă de 1
transforma
volum al lucrărilor de con tă combinatului, atenţia prio Ţinînd scama de faptul că din dotarea şantierelor ? mod deosebit măsuri pentru vestiţii, pentru punerea în ninsoare,
strucţii şi montaj prevăzut să ritară este acordată creşterii planul la constructorul nos —- în. lumina orientărilor extinderea mecanizării lucră moderat d
se realizeze în antrepriză, ritmului de lucru pe şantiere tru, I.C.M.M. Petroşani, creş şi indicaţiilor date dc tova rilor dc săpături şi mişcări funcţiune a tuturor obiective vest. Tem
va fi- cupi
contractarea utilajelor în ve în vederea recuperării rămî-" te substanţial faţă de realiză răşul Nicolae Ccauşescu la de terasamente, mecanizarea lor planificate şi pregătirea +1 grad,
derea predării la montaj, la nerilor în urmă la unele lu r i l e anului 1979 se impune să consfătuirile de lucru cu pro turnării betoanelor începînd în condiţii optime pentru în între 0 şi
termenele corelate cu puneri crări şi încadrarea cu stric acţionăm cu hotărîre pentru iectanţii şi constructorii, au de la fundaţii pînă la aco făptui rea obiectivelor cinci locală.
I.a niunt
le în funcţiune a lucrărilor, teţe in graficele de execuţie. ridicarea gradului dc indus fost luate măsuri vizînd în periş şi transportul tuturor nalului 1981 —1985 stabilite cire, eu c
asigurarea documentaţiilor dc — 7 inînd seama de nea trializare a lucrărilor, extin locuirea soluţiilor constructi materialelor dc construcţii, cădea n ins
rafale de
execuţie, a amplasamentelor, junsurile din anul trecut şi ' derea tehnologiilor dc lucru ve ce duceau la consumuri inclusiv a utilajelor cu mon de Congresul al Xlî-lea al viscoli zăf
dotarea tehnică a întreprinde- de cerinţele sporite din acest eficiente şi creşterea gradului ridicate de materiale şi la taj, prin folosirea macarale- partidului.